sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5162 articole
Internațional

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro. Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri o contribuție de 35 de miliarde de euro pentru un împrumut destinat Ucrainei. Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu convenit de statele G7 pentru susținerea Kievului în fața invaziei ruse, conform unor surse diplomatice. Planul de susținere al G7 Grupul G7, format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA, a decis în iunie să acorde Ucrainei un credit garantat de veniturile generate de activele rusești înghețate, evaluate la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în urma sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Planul include utilizarea acestor venituri pentru sprijinirea Ucrainei. UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro Împrumutul oferit de UE Ucrainei va include sume preluate din veniturile generate de activele rusești înghețate. Statele membre ale UE au stabilit în luna mai că 90% din aceste venituri vor fi alocate ajutorului militar pentru Kiev, iar restul de 10% vor fi destinate altor forme de asistență pentru Ucraina. Până în septembrie 2024, Uniunea Europeană și statele sale membre au oferit Ucrainei, din februarie 2022 când a început invazia rusă, aproximativ 118 miliarde de euro sub formă de ajutor militar și economic. Această sumă nu include noul împrumut de 35 de miliarde de euro, conform comisarului european Valdis Dombrovskis.

UE împrumută Ucraina, 35 miliarde euro (sursa: Facebook/European Commission)
FBI returnează tabloul confiscat de naziști (sursa: lootedartcomission.com)
Internațional

FBI returnează tabloul confiscat de naziști

FBI returnează tabloul confiscat de naziști. FBI a restituit un tablou moștenitorilor unor colecționari evrei jefuiți de naziști în urmă cu 84 de ani. Este vorba despre „Bord de Mer”, pictat de Claude Monet. FBI returnează tabloul confiscat de naziști În 1940, naziștii au confiscat un tablou de Claude Monet și alte șapte opere de artă aparținând cuplului de colecționari evrei Adalbert "Bela" Parlagi și Hilda Parlagi. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Aceștia au fost forțați să își părăsească locuința din Viena după ce Austria a fost anexată de Germania nazistă condusă de Adolf Hitler. După Al Doilea Război Mondial, Bela Parlagi a căutat în zadar operele de artă pierdute, până la moartea sa în 1981. Fiul său a continuat investigațiile, însă și acesta a murit în 2012 fără succes. Miercuri, la 84 de ani după confiscare, nepoatele soților Parlagi, Helen Lowe și Francoise Parlagi, au recuperat tabloul lui Monet cu ajutorul FBI și al unui ONG britanic. Acesta a fost localizat în Statele Unite. "Bord de Mer" Lucrarea, intitulată "Bord de Mer", este un pastel de dimensiuni 18 x 28 centimetri realizat în 1865 și prezintă un peisaj din Normandia, Franța. În 1938, familia Parlagi a depus tabloul și alte bunuri personale într-un depozit maritim. În 1940, naziștii au confiscat aceste bunuri, iar tabloul a fost vândut la licitație în 1941. Implicarea FBI și restituirea operei FBI a intervenit în 2021, după ce ONG-ul britanic a descoperit că un comerciant de artă din New Orleans achiziționase tabloul în 2017 și îl vânduse unui colecționar privat în 2019. Tabloul a fost recuperat în 2023, când a fost scos la vânzare de o galerie de artă din Houston. Proprietarii actuali, Bridget Vita și regretatul său soț Kevin Schlamp, nu știau că tabloul fusese furat de naziști și au decis să-l predea voluntar după ce au aflat adevărul. În martie 2024, familia Parlagi a recuperat un portret al compozitorului Richard Wagner, realizat de Franz von Lenbach. Lucrarea a fost retrocedată de Guvernul Austriei după ce ONG-ul a localizat-o la Muzeul Albertina din Viena. Comisia pentru Artă Jefuită în Europa Anne Webber, copreședinta Comisiei pentru Artă Jefuită în Europa, a declarat că „restituirea sa reprezintă un act de dreptate” și că tabloul are o „valoare sentimentală uriașă” pentru familia Parlagi. Anne Webber recomandă colecționarilor să verifice atent proveniența operelor de artă, estimând că aproximativ 90% dintre bunurile furate de naziști sunt încă dispărute. Familia Parlagi continuă să caute șase opere de artă, inclusiv o acuarelă semnată de Paul Signac, intitulată „Seine in Paris”. Ancheta FBI rămâne deschisă.

Atentat în ziua alegerilor americane, dejucat (sursa: Facebook/FBI – Federal Bureau of Investigation)
Internațional

Atentat în ziua alegerilor americane, dejucat

Atentat în ziua alegerilor americane, dejucat. Un afgan rezident în SUA, inculpat pentru pregătirea unui atentat în ziua alegerilor prezidențiale Atentat în ziua alegerilor americane, dejucat Nasir Ahmad Tawhedi, un afgan de 27 de ani rezident în Oklahoma, a fost acuzat miercuri de pregătirea unui atac în ziua alegerilor prezidențiale din SUA, în numele grupării Stat Islamic (SI). Citește și: Selly, influencerul favorit al lui Ciolacu, a promovat masiv țeapa Nordis: „Foarte special este modelul de business” Tawhedi a ajuns în Statele Unite în septembrie 2021, locuind împreună cu soția și copilul său de un an. Potrivit autorităților, el era în contact pe platforma Telegram cu o persoană identificată de FBI ca recrutor al SI, discutând despre planurile sale de a procura arme și de a trimite familia înapoi în Afganistan. Folosirea propagandei SI și arestarea Conform documentelor judiciare, FBI a descoperit, accesând contul său de Google, că Tawhedi consulta regulat propaganda Stat Islamic. El a fost arestat luni, împreună cu fratele soției sale, care este minor, în timpul unei întâlniri cu agenți FBI sub acoperire, unde intenționa să achiziționeze două puști de asalt AK-47 și muniție. Ministrul Justiției, Merrick Garland, a declarat că Departamentul de Justiție a dejucat planul lui Tawhedi de a obține arme semiautomate pentru a comite un atentat violent pe teritoriul SUA în ziua alegerilor, programată pentru 5 noiembrie. Pedepsele posibile Tawhedi a intrat în Statele Unite cu o „viză specială de imigrație” destinată persoanelor care au lucrat ca translatori sau interpreți pentru forțele armate americane în Irak sau Afganistan. Actul de acuzare nu menționează dacă Tawhedi a lucrat în această calitate în Afganistan. Acuzat de tentativă de susținere materială a SI și de obținere a unei arme de foc pentru comiterea unei infracțiuni federale sau a unui act de terorism, Tawhedi se confruntă cu pedepse de până la 20 de ani și, respectiv, 15 ani de închisoare, conform Departamentului american al Justiției.

Phenianul ia măsuri extreme la graniță (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Phenianul ia măsuri extreme la graniță

Phenianul ia măsuri extreme la graniță. Coreea de Nord întrerupe legăturile rutiere și feroviare cu Coreea de Sud. Phenianul ia măsuri extreme la graniță Armata nord-coreeană a anunțat întreruperea tuturor legăturilor rutiere și feroviare cu Coreea de Sud, conform presei de stat de la Phenian. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Statul-major al Coreei de Nord a informat că va întări granița intercoreeană cu „structuri defensive solide”, măsurile intrând în vigoare imediat, potrivit agenției de presă KCNA. Autoritățile de la Phenian susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura securitatea națională și pentru a preveni izbucnirea unui război. De asemenea, armata nord-coreeană a transmis un mesaj telefonic forțelor americane la ora locală 9:45 (00:45 GMT) pentru a preveni orice neînțelegeri sau conflicte accidentale legate de procesul de fortificare a graniței. Instalarea de mine Forțele armate sud-coreene au raportat că, în ultimele luni, Coreea de Nord a instalat deja zeci de mii de mine de-a lungul frontierei, consolidând astfel zona demilitarizată. Chiar dacă închiderea căilor de transport între cele două Corei este în mare parte simbolică, având în vedere că schimburile directe au fost întrerupte de câțiva ani, această măsură marchează o continuare a tensiunilor între cele două state, aflate într-o zonă puternic militarizată. Schimbarea relațiilor intercoreene Agenția dpa amintește că situația a fost diferită în trecut. La începutul anilor 2000, în perioada unei scurte apropieri, Coreea de Nord a deschis zona specială Kaesong, unde firme sud-coreene angajau nord-coreeni pentru producția de textile. De asemenea, turiștii sud-coreeni aveau acces în munții Kumgang. În prezent, tonul Phenianului s-a înăsprit. La o ședință a Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord, la sfârșitul anului 2023, liderul Kim Jong Un a descris relațiile intercoreene ca fiind între două state aflate în război și a cerut ca Republica Coreea (Coreea de Sud) să fie desemnată principalul inamic în Constituția nord-coreeană.

Harris, uşor avans, faţă de Trump (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Harris, uşor avans, faţă de Trump

Harris, uşor avans, faţă de Trump. Kamala Harris conduce cu 3 puncte în fața lui Donald Trump în sondajele pentru alegerile prezidențiale din SUA. Harris, uşor avans, faţă de Trump Conform unui sondaj recent realizat de New York Times, în colaborare cu Colegiul Siena, democrata Kamala Harris conduce cu 49% din intențiile de vot la nivel național, comparativ cu 46% pentru republicanul Donald Trump. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Diferența de 3 puncte procentuale apare cu mai puțin de o lună înaintea alegerilor prezidențiale din Statele Unite. Susținerea din partea republicanilor Candidata de 59 de ani se bucură de susținerea a 9% din electoratul republican, conform sondajului. Săptămâna trecută, Kamala Harris a organizat un miting electoral alături de fosta parlamentară republicană Liz Cheney, care a fost repudiată de Donald Trump. Harris a reiterat că, dacă va fi aleasă președinte, intenționează să numească un republican în guvernul său. Evoluția intențiilor de vot În sondajul precedent, publicat de New York Times la jumătatea lunii septembrie, cei doi candidați erau la egalitate, fiecare având câte 47% din intențiile de vot. Alegerile prezidențiale din SUA sunt decise, de obicei, de rezultatele din câteva state cheie (swing states), acolo unde sondajele de opinie indică un echilibru strâns între candidați. Pentru acest sondaj, *New York Times* a intervievat 3.385 de alegători din întreaga țară, în perioada 29 septembrie - 6 octombrie. Marja de eroare a sondajului este de +/- 2,4 puncte procentuale.

Internațional

Trump, grijuliu cu Putin în pandemie

Trump, grijuliu cu Putin în pandemie. În 2020, fostul președinte american Donald Trump i-a trimis teste COVID președintelui rus Vladimir Putin pentru uz personal, în contextul în care pandemia de coronavirus făcea ravagii, conform unei noi cărți a jurnalistului veteran Bob Woodward, cunoscut pentru dezvăluirile sale din Scandalul Watergate. Trump, grijuliu cu Putin în pandemie Această informație apare într-un articol din Washington Post, care include fragmente din cartea "Război", programată să fie publicată pe 15 octombrie. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Potrivit lui Woodward, președintele Putin, alarmat de virus, a acceptat aceste teste, dar a dorit să evite orice implicații politice pentru Trump. Putin l-ar fi sfătuit pe Trump să păstreze secretul, spunând: "Nu vreau să spui nimănui, pentru că oamenii vor fi supărați pe tine, nu pe mine". Patru ani mai târziu, relația personală dintre președintele rus și candidatul republican la președinția SUA s-a schimbat, dar, conform lui Woodward, cei doi au continuat să mențină legătura de-a lungul anilor. Discuții private la telefon La începutul lui 2024, Trump i-ar fi cerut unui consilier să părăsească biroul său de la Mar-a-Lago, reședința sa din Florida, pentru a discuta în privat cu Putin la telefon. Un asistent anonim al lui Trump, citat în carte, estimează că fostul președinte a vorbit cu Vladimir Putin de cel puțin șapte ori după plecarea sa de la Casa Albă în 2021. Aceste interacțiuni dintre Trump și Putin, implicat de peste doi ani în conflictul din Ucraina, îl determină pe Woodward să afirme că Trump se află într-o situație chiar mai gravă decât cea a lui Richard Nixon, care a fost forțat să demisioneze în urma scandalului Watergate, dezvăluit de Woodward și colegul său Carl Bernstein. Woodward subliniază: "Trump a fost cel mai nesăbuit și mai impulsiv președinte din istoria americană și manifestă același comportament și ca aspirant la președinție în 2024". Poziția lui Trump, față de Ucraina Trump are o poziție critică față de ajutorul acordat Ucrainei de către SUA, argumentând că țările europene ar trebui să suporte cea mai mare parte a costurilor conflictului. El susține că ar trebui să se negocieze un acord de pace între Rusia și Ucraina, în loc să se aștepte o victorie asupra președintelui rus. Candidatul republican a declarat că, dacă va câștiga alegerile, este dispus să lucreze la un acord de pace între Rusia și Ucraina.

Cea mai grea iarnă pentru Ucraina (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Cea mai grea iarnă pentru Ucraina

Cea mai grea iarnă pentru Ucraina. Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că Ucraina ar putea înfrunta cea mai grea iarnă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022 și a făcut apel la aliații Kievului să intensifice sprijinul militar oferit în conflictul cu Rusia. Cea mai grea iarnă pentru Ucraina „Rusia continuă să lanseze atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice esențiale a Ucrainei (...), care se poate confrunta cu cea mai dificilă iarnă de la debutul invaziei”, a afirmat Rutte în cadrul unei conferințe de presă alături de președintele finlandez Alexander Stubb. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Între timp, armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul de est, unde armata rusă anunță aproape zilnic ocuparea de noi localități, în ciuda incursiunii ucrainene lansate în august în provincia rusă Kursk, prin care Kievul a încercat să forțeze Moscova să redistribuie trupe. Situația armatei ucrainene, dificilă Mark Rutte a recunoscut că situația armatei ucrainene pe câmpul de luptă este „dificilă”, dar a preferat să se concentreze asupra pierderilor rusești, susținând că armata rusă înregistrează zilnic peste o mie de victime, morți și răniți. Rutte a subliniat că ucrainenii „au nevoie de ajutorul nostru continuu, atât acum, cât și ulterior”, după încheierea conflictului. El a menționat și „reuniunea foarte importantă” a liderilor celor aproximativ 50 de țări care sprijină militar Ucraina, inițial programată pentru sâmbătă la baza aeriană Ramstein din Germania. Președintele american Joe Biden, care a convocat întâlnirea, a amânat deplasarea din cauza uraganului Milton, care urmează să lovească Florida. De asemenea, Rutte a subliniat că Ucraina trebuie să decidă „condițiile acceptabile pentru o soluție negociată și pentru inițierea discuțiilor cu Rusia”. El a adăugat că „depinde de Ucraina, depinde de președintele Volodimir Zelenski”, iar rolul NATO este de a ajuta Ucraina prin furnizarea de sprijin militar adecvat pentru consolidarea bazei de apărare a țării.

Israelul elimină un alt lider Hezbollah (sursa: Facebook/Israeli Air Force)
Internațional

Israelul elimină un alt lider Hezbollah

Israelul elimină un alt lider Hezbollah. Forțele aeriene israeliene au eliminat un alt comandant de rang înalt al Hezbollah într-un atac desfășurat în capitala Libanului, Beirut. Este vorba despre Suhail Hussein Husseini, comandantul cartierului general al miliției islamiste. Israelul elimină un alt lider Hezbollah Potrivit Forțelor de Apărare Israeliene, Husseini a fost ucis într-un raid "țintit" desfășurat luni. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Husseini era membru al Consiliului de jihad al Hezbollah, organul militar suprem al miliției șiite susținute de Iran. El a jucat un rol esențial în transferurile de arme între Iran și Hezbollah, conform comunicatului emis de armata israeliană. Husseini era, de asemenea, responsabil de distribuirea de arme avansate între unitățile grupării și de gestionarea bugetelor și logisticii pentru proiectele sensibile ale Hezbollah. Printre acestea se numărau planurile de război și operațiunile speciale împotriva Israelului, desfășurate din Liban și Siria.

Omar Bin Laden, expulzat din Franța (sursa: Facebook/Police Nationale)
Internațional

Omar Bin Laden, expulzat din Franța

Omar Bin Laden, expulzat din Franța. Omar Bin Laden, fiul teroristului internațional Osama Bin Laden, a fost expulzat din Franța, după ce autoritățile de la Paris au emis o interdicție administrativă împotriva sa, conform anunțului făcut marți de ministrul de interne francez, Bruno Retailleau. Omar Bin Laden, expulzat din Franța Stabilit de câțiva ani în Orne, Normandia (vestul Franței), ca partener al unei cetățene britanice, Omar Ben Laden a fost acuzat de autorități că, în 2023, a promovat pe rețelele sale sociale declarații care susțin terorismul. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Ca urmare, prefectul Departamentului Orne a emis un ordin de părăsire a teritoriului francez, iar Omar Ben Laden a fost expulzat. Justiția franceză a validat legalitatea deciziei luate în interesul securității naționale, a precizat Bruno Retailleau. Interdicția administrativă pe teritoriul francez va împiedica revenirea lui Omar Bin Laden în Franța, indiferent de motiv. Parcursul lui Omar Bin Laden Osama Bin Laden, fondatorul rețelei teroriste internaționale Al-Qaida și organizatorul atacurilor de la 11 septembrie 2001 din SUA, a fost ucis în 2011 în Pakistan de forțele speciale americane. Născut în Arabia Saudită, Omar Bin Laden, în vârstă de 43 de ani, a locuit în primii ani în această țară, apoi în Sudan și Afganistan. La vârsta de 19 ani, l-a părăsit pe tatăl său și a trăit în mai multe țări arabe înainte de a se stabili în Franța, în regiunea Normandia, în 2016, conform declarațiilor sale din 2022 oferite pentru AFP.

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025 (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025. Franța va livra avioanele de luptă Mirage 2000-5 către Ucraina "în primul trimestru al anului 2025", conform ministrului francez al apărării, Sébastien Lecornu. Aceasta perioadă este necesară pentru modificarea avioanelor și pregătirea piloților și mecanicilor. Detalii privind numărul exact al aparatelor, care în prezent fac parte din dotarea forțelor aeriene franceze, nu au fost specificate. Franța livrează Ucrainei avioane în 2025 Echipate pentru lupta aeriană, avioanele Mirage 2000-5 destinate Ucrainei vor primi "noi echipamente" pentru a fi utilizate în misiuni sub culorile ucrainene, conform declarației ministrului Lecornu pe platforma X. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Printre acestea se numără echipamente de "luptă aer-sol" pentru misiuni de atac aerian și sisteme de "apărare anti-război electronic" pentru a face față bruiajului rusesc. Echipamentele suplimentare vor fi instalate la baza aeriană din Cazaux, situată în sud-vestul Franței. Piloții și mecanicii ucraineni sunt instruiți la baza din Nancy, în estul Franței. Lecornu a confirmat că "pregătirea piloților și mecanicilor ucraineni este în desfășurare". Cerințele Ucrainei pentru apărare aeriană Ucraina, supusă constant bombardamentelor rusești care vizează infrastructura sa energetică, solicită insistent mai multe echipamente de apărare aeriană și avioane de luptă pentru a-și proteja teritoriul. Mai multe state au furnizat deja Ucrainei avioane americane F-16, iar președintele francez Emmanuel Macron a anunțat în iunie intenția de a sprijini Ucraina cu avioane Mirage 2000.

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Ungaria cere UE derogare privind migrația (sursa: Facebook/Bóka János)
Internațional

Ungaria cere UE derogare privind migrația

Ungaria cere UE derogare privind migrația. Ungaria a notificat Bruxellesul la începutul săptămânii cu privire la intenția sa de a obține o derogare de la regulile Uniunii Europene în materie de azil, urmând exemplul Olandei, însă șansele de reușită ale acestei proceduri sunt reduse. Ungaria cere UE derogare privind migrația Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă susținute la Strasbourg de premierul Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Guvernul ungar este hotărât să ia măsuri ferme pentru a proteja frontierele țării și pentru a combate migrația ilegală, care amenință securitatea națională", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, într-o postare pe Facebook. Luni, Budapesta a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită "o exceptare de la regulile europene privind azilul și migrația, în cazul unei viitoare modificări a tratatelor". Derogări, doar cu acordul unanimității statelor Tratatele UE, fiind acorduri obligatorii pentru toate statele membre, permit derogări doar cu acordul unanimității celor 27 de state. Bruxelles-ul a clarificat la jumătatea lunii septembrie, după o solicitare similară din partea Olandei, că nu sunt planificate "schimbări imediate". Ungaria, condamnată în justiția europeană Opoziția Ungariei față de primirea solicitanților de azil, în numele apărării unei Europe "creștine", a dus la condamnări repetate din partea justiției europene pentru nerespectarea legislației UE. În plus, Viktor Orban se opune Pactului european pentru migrație și azil, o reformă adoptată în mai, care introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre afectate de presiunea migrației. În afara situației Ungariei, mai multe state europene au implementat recent măsuri pentru reducerea imigrației ilegale și restrângerea dreptului de azil.

Putin se întâlnește cu președintele Iranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu președintele Iranului

Putin se întâlnește cu președintele Iranului. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Iranului, Masud Pezeshkian, urmează să se întâlnească pentru prima dată, vineri, în cadrul unui forum organizat în capitala Turkmenistanului, Așhabad. Anunțul a fost făcut luni de către Kremlin, marcând o reuniune de importanță strategică pentru ambele state, conform declarațiilor transmise de agențiile de presă EFE și Reuters. Putin se întâlnește cu președintele Iranului Întâlnirea celor doi lideri este considerată de mare importanță pentru relațiile bilaterale dintre Rusia și Iran, dar și pentru abordarea situației tensionate din Orientul Mijlociu. Iuri Ușakov, consilierul pe relații externe al Kremlinului, a declarat că această reuniune va oferi cadrul necesar pentru discutarea aspectelor critice legate de evoluțiile recente din regiune, inclusiv criza din Gaza și acțiunile militare din Liban și Siria. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Rusia și Iranul au condamnat în mod repetat atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza și bombardamentele asupra teritoriilor libanez și sirian, adoptând o poziție comună în politica externă privind Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Kremlinul a evitat să comenteze lansarea de rachete iraniene asupra Israelului, menținându-și o poziție neutră în privința acestui aspect. Relațiile strategice dintre Rusia și Iran La mijlocul lunii septembrie, Vladimir Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cu Iranul, imediat după ce Occidentul a impus noi sancțiuni împotriva Teheranului, acuzându-l de furnizarea de rachete balistice către Moscova. Această mișcare reflectă consolidarea relațiilor dintre cele două țări, în special pe fondul creșterii presiunilor internaționale asupra Iranului. Cu puțin timp înainte, Putin s-a întâlnit cu generalul Ali Akbar Ahmadian, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, la Sankt Petersburg. În cadrul întrevederii, liderul rus a subliniat că relațiile bilaterale nu s-au schimbat odată cu preluarea mandatului noului președinte iranian și că „cooperarea cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului președinte”. Planuri viitoare și reuniuni diplomatice Ușakov a confirmat, de asemenea, că întâlnirea dintre Putin și Pezeshkian va avea loc în cadrul summitului BRICS, organizat la Kazan, în perioada 22-24 octombrie. Aceasta va fi o oportunitate pentru cele două țări de a-și consolida parteneriatul economic și de a discuta despre viitoare proiecte comune în diverse domenii strategice. Cu o săptămână înainte de această întrevedere, premierul rus Mihail Mișustin s-a deplasat la Teheran, unde a subliniat dorința Moscovei de a intensifica cooperarea cu Iranul în multiple sectoare economice și politice. Această serie de întâlniri subliniază dorința ambelor părți de a dezvolta relații mai strânse și de a contracara efectele sancțiunilor internaționale. Impactul întâlnirii asupra politicii Internaționale Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Masud Pezeshkian reprezintă un pas important în consolidarea alianței ruso-iraniene și în stabilirea unei poziții comune în contextul tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu. Discuțiile vor aborda aspecte legate de securitate, economie și colaborare politică, având potențialul de a influența semnificativ relațiile internaționale și echilibrul de putere în regiune. Pe măsură ce Rusia și Iranul își întăresc parteneriatul, restul comunității internaționale va urmări cu atenție evoluția acestor discuții și efectele lor asupra situației geopolitice globale. În acest context, summitul BRICS va juca un rol esențial în stabilirea direcției viitoare a relațiilor dintre Moscova și Teheran, consolidându-le poziția pe scena internațională.

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge. Cazul controversat al schimbului de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, revine în atenția publicului. Pe 15 noiembrie, acest caz va fi analizat de Tribunalul Uniunii Europene, situat la Luxemburg, conform informațiilor furnizate de această instanță. Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge Subiectul acestor SMS-uri, dezvăluit inițial de cotidianul american New York Times în 2021, a stârnit o amplă polemică în rândul opiniei publice și instituțiilor europene. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La momentul respectiv, Pfizer era cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, iar discuțiile dintre von der Leyen și Bourla erau legate de achizițiile masive de vaccinuri. Conținutul acestor mesaje rămâne însă secret, iar refuzul Comisiei Europene de a face publice aceste informații a dus la un conflict deschis cu presa internațională. Demersurile legale inițiate de New York Times În numele libertății de a informa, New York Times a solicitat acces la aceste SMS-uri, dar cererea a fost respinsă. Cotidianul american a apelat atunci la justiția Uniunii Europene, iar cazul urmează să fie dezbătut pe 15 noiembrie. În cadrul acestei audieri publice, ambele părți vor prezenta argumentele în fața tribunalului, dar o decizie nu este așteptată înainte de câteva luni. Reacția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția se pregătește pentru audierea din noiembrie, subliniind că aceasta se referă la o cerere de acces la documente, fără a oferi detalii suplimentare. Într-un răspuns anterior, Comisia a afirmat că SMS-urile respective sunt considerate „documente efemere” și că nu au fost păstrate, ceea ce a complicat accesul la ele. Controversa achizițiilor de vaccinuri anti-COVID Achizițiile de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles fac obiectul mai multor anchete, atât în Belgia, cât și în fața justiției Uniunii Europene. La data de 17 iulie, Tribunalul UE a subliniat o lipsă de transparență din partea Comisiei Europene, evidențiind riscul unui conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei și laboratoarele farmaceutice implicate în furnizarea vaccinurilor. În 2020 și 2021, Comisia Europeană a negociat achiziția grupată de vaccinuri pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Pfizer/BioNTech devenind principalul furnizor, deși alte cinci companii farmaceutice au obținut, de asemenea, autorizația de comercializare. Critici privind lipsa de transparență Scandalul a escaladat în vara anului 2022, când mediatoarea Uniunii Europene a considerat „problematic” refuzul Comisiei de a pune la dispoziția presei SMS-urile schimbate între von der Leyen și Bourla. Mediatoarea a subliniat că transparența în astfel de cazuri este esențială pentru menținerea încrederii publicului în instituțiile europene. Cu toate acestea, Comisia a susținut că mesajele respective nu au fost păstrate, spre deosebire de alte documente oficiale, și că nu au fost găsite în urma cercetărilor efectuate. Implicațiile pentru viitorul achizițiilor publice Cazul schimbului de SMS-uri va continua să fie urmărit cu interes, având în vedere implicațiile sale pentru transparența și integritatea procesului de achiziții publice în Uniunea Europeană. O eventuală decizie a Tribunalului UE în favoarea New York Times ar putea stabili un precedent important în ceea ce privește accesul public la documentele și corespondența oficialilor europeni în cadrul negocierilor comerciale. De asemenea, acest caz ar putea avea un impact asupra modului în care instituțiile europene gestionează viitoarele contracte și achiziții de produse și servicii.

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini (sursa: france24.com)
Internațional

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni lansarea unei noi investigații împotriva unor jurnaliști străini, acuzați că ar fi traversat ilegal frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în zona ocupată a regiunii Kursk. Potrivit unui comunicat emis de FSB, printre cei vizați se numără jurnalista britanică Catherine Norris Trent, care lucrează pentru canalul francez France 24, și jurnalistul elvețian Kurt Pelda, corespondent pentru CH Media. Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini Cei doi jurnaliști sunt acuzați de autoritățile ruse că „au trecut ilegal frontiera Federației Ruse în regiunea Kursk”, regiune aflată în centrul unor conflicte intense între trupele ruse și cele ucrainene. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Armata ucraineană a lansat o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră pe 6 august, marcând prima incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. În replică, armata rusă a declanșat o contraofensivă, susținând că a recucerit o mare parte din teritoriu. Cu toate acestea, Ucraina afirmă că încă deține controlul asupra a numeroase localități din regiunea Kursk. Contextul anchetelor FSB În acest context de conflict militar, autoritățile ruse au intensificat măsurile de securitate și au lansat în mod regulat anchete împotriva jurnaliștilor străini care au realizat reportaje în zonele aflate sub controlul Kievului. Până în prezent, aproximativ zece jurnaliști străini sunt vizați de astfel de acuzații, în special pentru trecerea „ilegală” a frontierei ruse dinspre Ucraina. Alte investigații deschise împotriva jurnaliștilor La sfârșitul lunii septembrie, FSB a deschis investigații penale împotriva altor trei jurnaliști străini, inclusiv împotriva jurnalistului român Mircea Barbu, acuzat de aceeași infracțiune de trecere ilegală a frontierei ruse. Alte nume incluse pe lista autorităților ruse sunt jurnaliști ai unor instituții de presă internaționale precum canalul de televiziune american CNN, canalul italian RAI, sau postul german Deutsche Welle. Consecințele juridice pentru jurnaliștii vizați Deși jurnaliștii vizați de aceste anchete nu par să se afle pe teritoriul Rusiei în prezent, ei riscă sancțiuni severe conform Codului Penal rus, care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Măsurile luate de autoritățile ruse au atras atenția comunității internaționale, iar organizațiile de presă au cerut o abordare mai deschisă în ceea ce privește accesul jurnaliștilor în zonele de conflict, pentru a asigura transparența și raportarea obiectivă a evenimentelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră