sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5837 articole
Internațional

Germania vrea să atragă cercetători de top din SUA, afectați de politica lui Donald Trump

Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani. Opt cercetători de renume internațional au lansat marți un apel către autoritățile din Germania, cerând inițierea unui program dedicat atragerii cercetătorilor americani ale căror activități au fost afectate de măsurile restrictive ale administrației Trump, informează Der Spiegel. Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani Cei opt cercetători subliniază că Germania și Europa au o oportunitate unică de a inversa fenomenul de "exod al creierelor", atrăgând elite academice americane în propriile instituții. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Un astfel de program ar contribui decisiv la consolidarea potențialului de inovație al Germaniei. Propunerea prevede crearea a până la 100 de catedre în cadrul Comunității Germane de Cercetare (Deutsche Forschungsgemeinschaft), cu finanțare din partea Ministerului Federal al Cercetării. Programul ar viza domenii strategice precum inteligența artificială, robotica, schimbările climatice, sănătatea publică și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică). Programul „Meitner-Einstein” Cercetătorii propun ca programul să fie denumit „Meitner-Einstein”, în onoarea fizicienilor Lise Meitner și Albert Einstein, ambii forțați să părăsească Germania în anii ’30, în contextul regimului nazist. Programul „Meitner-Einstein” ar trebui să se concentreze pe domenii strategice pentru viitor, precum: inteligența artificială, robotica, schimbările climatice, sănătatea publică, disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) Selecția participanților se va baza exclusiv pe criterii de exigență științifică. SUA, din paradis academic în teritoriu incert Semnatarii atrag atenția că Statele Unite, odinioară destinația preferată a cercetătorilor pentru libertatea academică și resursele generoase, încep să piardă acest statut. Politicile administrației Trump au declanșat reduceri bugetare semnificative și un climat de nesiguranță pentru universități și cercetători. Universități prestigioase, vizate direct de Trump Printre instituțiile afectate se numără universități de top precum Columbia, Johns Hopkins sau Harvard. Administrația Trump a anunțat chiar intenția de a retrage subvenții federale în valoare de 9 miliarde de dolari pentru Harvard, acuzând universitatea că ar permite „antisemitismului” să se răspândească în campus.

Germania, refugiu științific pentru cercetătorii americani (sursa: Pexels/Edward Jenner)
Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Republicanii din Congres, primul atac la Trump: proiect bipartizan pentru sancțiuni împotriva Rusiei

Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani. O persoană a fost ucisă și alte zece rănite în urma atacurilor cu drone lansate de Rusia asupra regiunilor Zaporojie (sud-est) și Harkov (nord-est), au anunțat oficiali ucraineni în noaptea de marți spre miercuri. În Zaporojie, o dronă a lovit mai multe mașini parcate în fața unei case, provocând moartea unui bărbat de 45 de ani și rănirea altor două persoane. În fața tergiversărilor Moscovei pentru un acord de pace, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei SUA și Ucraina acuză Rusia de încălcarea unui acord fragil Atacurile vin în contextul unui moratoriu fragil asupra infrastructurii energetice, anunțat recent de SUA. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Ucraina și Rusia se acuză reciproc că au încălcat acest acord, care nu preciza nicio dată clară de intrare în vigoare. Confruntările continuă, în ciuda unor comunicări diplomatice anterioare purtate în Arabia Saudită privind stoparea atacurilor asupra centralelor energetice din ambele țări. Sancțiuni contra Rusiei, susținute de republicani În fața tergiversărilor Moscovei, Senatul SUA a dezbătut marți un proiect legislativ bipartizan care prevede sancțiuni dure împotriva Rusiei dacă aceasta nu se angajează în negocieri reale de pace. Inițiativa, susținută de senatorii Lindsey Graham (republican) și Richard Blumenthal (democrat), propune sancțiuni primare și secundare pentru Moscova și pentru entitățile care sprijină războiul împotriva Ucrainei. Proiectul de lege este văzut ca un exemplu rar de colaborare între republicani și democrați într-un Congres profund divizat. Cei doi senatori au subliniat că sancțiunile ar viza inclusiv țările care cumpără petrol, gaze sau uraniu din Rusia. Ei avertizează că agresiunea rusă trebuie oprită și descurajată în viitor. Poziția lui Trump față de Rusia generează tensiuni în SUA și în Europa De la începutul celui de-al doilea mandat, președintele Donald Trump a adoptat o abordare mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul aliaților europeni. Deși mulți congresmeni americani au susținut inițial Ucraina, o parte a republicanilor apropiați de Trump și-au retras sprijinul. În Camera Reprezentanților a fost introdus un proiect legislativ similar, dar nu este clar când va fi supus votului.  

Donald Trump pierde primul test electoral (sursa: Facebook/Susan Crawford for Wisconsin)
Internațional

Cuplul Trump-Musk, înfrângere în lupta pentru un loc de judecător la Curtea Supremă din Wisconsin

Donald Trump pierde primul test electoral. Susan Crawford, candidata susținută de democrați, a câștigat alegerile pentru un loc în Curtea Supremă din Wisconsin, un vot considerat de obicei marginal, dar care a căpătat o încărcătură politică puternă. Victoria sa reprezintă un eșec electoral important pentru Donald Trump, care l-a susținut public pe contracandidatul ei, Brad Schimel. Donald Trump pierde primul test electoral Victoria democratei Susan Crawford în Wisconsin și rezultatele tensionate din Florida marchează primele teste electorale reale pentru Donald Trump de la preluarea celui de-al doilea mandat. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș În ciuda unei prezențe agresive pe platforma Truth Social și a unui val de decrete controversate, popularitatea sa pare în scădere, iar scrutinul din Wisconsin ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru republicani. Elon Musk, implicat direct în campania conservatorilor Elon Musk s-a implicat activ în sprijinirea candidatului republican, avertizând că rezultatul alegerii poate influența controlul politic asupra Camerelor legislative. Miliardarul a participat la evenimente în nordul statului Wisconsin și a investit peste 25 de milioane de dolari în campania lui Schimel, potrivit declarațiilor făcute de Susan Crawford. Cel mai scump scrutin judiciar din istoria SUA Conform Centrului Brennan de la Universitatea din New York, alegerile din Wisconsin au devenit cele mai costisitoare alegeri judiciare din istoria Americii, cu peste 98 de milioane de dolari cheltuiți în total, dintre care 53 de milioane pentru candidatul conservator. Susan Crawford l-a acuzat public pe Elon Musk că încearcă „să cumpere un loc în Curtea Supremă din Wisconsin” pentru a obține decizii favorabile în dosarele Tesla. Alegeri tensionate și în Florida În paralel, în Florida au avut loc două alegeri legislative parțiale în circumscripții controlate de republicani. Deși rezultatul a fost în favoarea acestora, răsturnarea de scoruri față de alegerile anterioare a creat îngrijorare în tabăra lui Trump. Randy Fine, candidat susținut de fostul președinte, a câștigat cu un avantaj semnificativ mai mic decât cel înregistrat în noiembrie.

JD Vance vizitează Italia în aprilie (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

JD Vance vrea să-și lingă rănile într-o vizită în Italia, unde ar beneficia de o oarecare simpatie

JD Vance vizitează Italia în aprilie. Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, intenționează să efectueze o vizită oficială în Italia în perioada 18–20 aprilie. Vizita ar putea coincide cu sărbătorile pascale, potrivit Ansa. JD Vance vizitează Italia în aprilie Italia rămâne una dintre puținele țări europene care adoptă o poziție conciliantă față de Donald Trump. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Premierul italian Giorgia Meloni a fost singurul lider UE care a participat la ceremonia de inaugurare a președintelui american și a evitat criticile la adresa acestuia, chiar și în contextul tarifelor vamale impuse Europei și al amenințării privind sprijinul pentru Ucraina. Sprijin public pentru retorica anti-europeană a lui Vance Meloni și-a exprimat recent susținerea față de discursul vehement al lui Vance rostit în Germania în februarie, în care acesta a acuzat Europa de cenzurarea libertății de exprimare, de marginalizarea dreptei radicale și de eșecul în gestionarea imigrației. „Europa s-a cam rătăcit”, a comentat Meloni într-un interviu pentru Financial Times, adăugând: „Sunt de acord cu el. Spun asta de ani de zile.” Dialog între Vance și Matteo Salvini Cu două săptămâni înainte de anunțul vizitei, vicepremierul italian Matteo Salvini a avut o discuție telefonică cu JD Vance, pe care a descris-o drept un moment de reafirmare a „prieteniei și cooperării strânse” dintre Italia și SUA. Salvini a făcut public acest schimb pe Instagram. Posibilă vizită fără întâlnire cu Papa Francisc Deși JD Vance este romano-catolic, este puțin probabil să fie primit de Papa Francisc, dat fiind că suveranul pontif se află încă în convalescență după o dublă pneumonie și nu poate primi vizitatori în această perioadă. Până în prezent, ambasada SUA la Roma și biroul lui JD Vance din Washington nu au oferit comentarii oficiale cu privire la vizită. Totuși, informația a fost confirmată de Bloomberg și susținută de surse diplomatice.  

Le Pen, decizie finală în 2026 (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Decizia finală în cazul Marine Le Pen, peste un an. Interdicția de a candida, executorie de acum

Le Pen, decizie finală în 2026. Curtea de Apel din Paris a anunțat marți că a primit trei recursuri în cazul condamnării lui Marine Le Pen. Potrivit instanței, dosarul va fi examinat până în vara anului 2026, moment în care este așteptată pronunțarea unei decizii definitive, relatează BFMTV. Le Pen, decizie finală în 2026 Dacă acest calendar va fi respectat, sentința definitivă ar urma să fie dată cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale franceze din 2027. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Mai mulți lideri politici au solicitat ca judecarea apelului să aibă loc înainte de campania electorală, pentru a evita influențarea procesului democratic. Condamnare severă: închisoare și ineligibilitate Marine Le Pen a fost condamnată luni de un tribunal din Paris la 5 ani de ineligibilitate politică, cu aplicare imediată. La aceasta s-au adăugat 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu executare la domiciliu (monitorizată cu brățară electronică) și 100.000 de euro amendă Dosarul: deturnare de fonduri europene Condamnarea vine în urma unui proces privind deturnarea de fonduri publice din bugetul Parlamentului European. Ancheta a vizat angajarea fictivă a unor asistenți parlamentari care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. În total, opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost condamnați în același dosar. Recursul suspendă pedeapsa penală, dar nu și ineligibilitatea Le Pen a formulat recurs, ceea ce înseamnă că pedeapsa penală este suspendată până la decizia definitivă. Totuși, interdicția de a candida rămâne activă, ceea ce o împiedică, în prezent, să participe la alegerile prezidențiale din 2027, cu excepția cazului în care Curtea de Apel revizuiește această interdicție.

Marea Britanie, monitorizarea colaboratorilor statului rus (sursa: Facebook/Dan Jarvis MP)
Internațional

Angajații și colaboratorii Moscovei în Marea Britanie trebuie să-și declare apartenența la Rusia

Marea Britanie, monitorizarea colaboratorilor statului rus. Începând cu 1 iulie, orice persoană care lucrează pentru statul rus în Regatul Unit va trebui să se înregistreze într-un nou sistem de monitorizare a influențelor străine (Foreign Influence Registration Scheme - FIRS). Anunțul a fost făcut marți de ministrul britanic al securității, Dan Jarvis. Marea Britanie, monitorizarea colaboratorilor statului rus Noua legislație prevede că toți indivizii care desfășoară activități în numele unor instituții ale statului rus, inclusiv Președinția, armata sau serviciile de informații, vor fi obligați să se înscrie în FIRS. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Aceeași obligație va fi valabilă și pentru colaboratorii statului iranian. În caz contrar, nedeclararea activității ar putea duce la pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani. Rusia, risc major pentru securitatea britanică Marea Britanie va include Rusia în categoria „nivel îmbunătățit” a sistemului FIRS — un statut rezervat țărilor considerate o amenințare directă la adresa intereselor naționale. Ministrul Dan Jarvis a subliniat că Rusia este o „amenințare acută”, menționând incidente grave precum utilizarea agentului neurotoxic la Salisbury, atacuri cibernetice și spionaj sau țintirea parlamentarilor britanici FIRS, un instrument pentru protejarea democrației Potrivit ministrului securității, introducerea FIRS la nivel extins va spori transparența activităților străine și va oferi autorităților un instrument crucial pentru identificarea și blocarea activităților dăunătoare. Sistemul se va aplica și persoanelor afiliate unor partide politice controlate de Rusia, cum ar fi Rusia Unită, formațiunea președintelui Vladimir Putin. Aplicarea măsurii a fost amânată anterior Deși implementarea FIRS era prevăzută inițial pentru 2024, aplicarea a fost amânată de guvernul laburist până în iulie 2025. Înainte de intrarea în vigoare, guvernul va colabora cu actorii vizați — din mediul academic și din sectorul de afaceri — pentru a-i sprijini în procesul de conformare. Va exista și o perioadă de grație de trei luni pentru declararea legăturilor existente. Iranul, primul pe lista FIRS. Urmează China? Iranul a fost primul regim adăugat pe lista FIRS la începutul lunii, însă presiunile politice cresc pentru ca și China să fie inclusă în viitorul apropiat. Noua schemă reflectă o schimbare majoră în politica de securitate britanică, care urmărește să întărească apărarea împotriva influențelor străine ostile.

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității (sursa: Facebook/Morten Bødskov)
Internațional

Politica de diversitate a companiilor europene trebuie să unească statele UE în conflictul cu SUA

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității. Ambasadele Statelor Unite în mai multe țări ale Uniunii Europene au transmis companiilor locale o scrisoare prin care le avertizează că menținerea programelor de diversitate rasială și de gen le-ar putea afecta relațiile de afaceri cu guvernul american. Informația a fost confirmată de Camera de Comerț daneză. Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității Ministrul danez al industriei, Morten Bodskov, a calificat inițiativa americană drept „o nouă tentativă de barieră comercială” și a cerut un răspuns coordonat la nivel european. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș „Acest demers trebuie discutat firesc cu colegii noștri europeni”, a declarat el. Oficialul danez a amintit că UE are deja o legislație activă în sprijinul diversității și a responsabilității sociale a companiilor. Avertismentul SUA: fără diversitate, fără contracte guvernamentale Scrisoarea trimisă companiilor europene conține un chestionar privind politicile interne de nediscriminare, dar și o atenționare explicită: menținerea acestor programe ar putea pune în pericol contractele existente cu guvernul american. Inițiativa vine în urma unui ordin executiv semnat de Donald Trump în prima zi a noului său mandat, prin care a anulat politicile federale privind diversitatea și a restrâns recunoașterea genului la doar două categorii: masculin și feminin. Reacția dură a Belgiei: „Nu vom ceda niciun milimetru” Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a transmis un mesaj ferm: „Belgia nu va da înapoi nici măcar un milimetru față de principiul diversității în societate”. Prévot a confirmat că și companii belgiene au primit scrisoarea americană, dar a subliniat că Belgia și-a exprimat clar preocupările în fața ambasadei SUA la Bruxelles. În paralel cu acest context tensionat, guvernul belgian a anunțat marți o măsură progresistă majoră: persoanele non-binare vor putea elimina mențiunea de gen de pe cărțile de identitate. Decizia închide o perioadă de ani de dezbateri, după ce Curtea Constituțională belgiană a stabilit în 2019 că nerecunoașterea non-binarității este neconstituțională. Critici din partea organizațiilor LGBTQ+ Deși salută pasul făcut de autorități, organizațiile LGBTQ+ se declară nemulțumite, argumentând că măsura nu oferă o recunoaștere deplină a identității non-binare. Din perspectiva lor, eliminarea completă a genului de pe actele de identitate riscă să facă invizibilă existența persoanelor non-binare, în loc să o afirme.

Suedia impune migranților norme de conduită (sursa: Facebook/Johan Forssell)
Internațional

Suedezii au ajuns la capătul răbdării cu migranții: guvernul va impune un cod de conduită

Suedia impune migranților norme de conduită. Guvernul suedez intenționează să introducă norme de conduită pentru migranți, sub amenințarea expulzării, potrivit unui anunț făcut marți. Măsura este sprijinită de concluziile unui raport oficial privind posibile modificări legislative în domeniul imigrației. Suedia impune migranților norme de conduită „Cei care comit abateri nu ar trebui să rămână în Suedia”, spune ministrul migrației. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Johan Forssell, ministrul suedez pentru migrație, a declarat că, deși „marea majoritate a celor care vin în Suedia sunt oameni cinstiți”, încrederea cetățenilor în politica de imigrație se bazează pe un principiu clar: „Cei care vin în Suedia și comit crime – sau se comportă rău într-un fel sau altul – nu ar trebui să fie aici.” Fostul judecător Robert Schött, care a condus analiza juridică a acestei măsuri, propune introducerea în legislație a unui criteriu de „conduită onorabilă”, aplicabil migranților cu permise de muncă, statut de student, reîntregiri familiale Acest criteriu ar putea fi folosit pentru revocarea sau refuzul unui permis de ședere. Pe lângă faptele penale, autoritățile suedeze ar putea considera ca abateri grave fraudarea sistemului de beneficii sociale, îndatorarea excesivă, perturbarea ordinii publice (inclusiv legată de consumul de droguri), apologia terorismului și orice comportament care „amenință securitatea” Suediei „Legislația va fi mai strictă pentru acest grup de persoane care nu sunt cetățeni suedezi”, a declarat Forssell. Politici din ce în ce mai stricte După valul de migranți din 2015, Suedia a înăsprit constant regulile privind azilul, indiferent de guvernele de stânga sau de dreapta aflate la putere. Actualul guvern, aflat la putere din 2022 și sprijinit de partidul Democrații Suediei (extremă dreapta, anti-imigrație), a accelerat adoptarea unor măsuri mai severe. Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului ONG-ul Civil Rights Defenders a reacționat ferm, avertizând asupra pericolelor aduse de această inițiativă legislativă. John Stauffer, responsabil juridic al organizației, a declarat: „Aceasta ar putea crea un sistem în care unele persoane sunt pedepsite pentru opinii care, pentru alții, sunt legale. Este o încălcare a principiului egalității în fața legii și o evoluție regretabilă pentru Suedia.”

Trump își reafirmă încrederea în Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump e iar fericit cu ce face Putin: Se va ține de partea sa de înțelegere în legătură cu Ucraina

Trump își reafirmă încrederea în Putin. Președintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus, Vladimir Putin, „își va face partea sa” dintr-un potențial acord, exprimându-și încrederea că liderul de la Kremlin va contribui la încheierea conflictului din Ucraina. Trump își reafirmă încrederea în Putin Declarația vine la o zi după ce Trump s-a arătat „foarte supărat” din cauza lipsei de progrese în negocierile de pace între Moscova și Kiev. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii În încercarea de a-și respecta promisiunile din campania electorală, Donald Trump presează pentru un acord rapid de încetare a focului în Ucraina. Totuși, eforturile diplomatice coordonate de Washington nu au generat până acum rezultate concrete.  Trump a amenințat inclusiv cu noi taxe asupra petrolului rusesc, dacă Putin nu își respectă angajamentele. Tensiuni cu Zelenski pe tema mineralelor rare Donald Trump și-a moderat ulterior discursul față de Vladimir Putin, concentrându-și criticile asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Acesta din urmă ar încerca, potrivit lui Trump, să renegocieze un acord privind exploatarea mineralelor rare de către SUA în Ucraina. Trump susține că acest demers ar putea afecta înțelegerile economice dintre cele două state. Confuzie între NATO și UE în declarațiile lui Trump Zelenski ar fi motivat renegocierea prin dorința Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, susțin surse din presa ucraineană. Cu toate acestea, Trump a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO nu a fost niciodată discutată în cadrul negocierilor, ceea ce a dus la speculații că liderul american ar fi confundat NATO cu UE.

Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor (sursa: X/Secretary Linda McMahon)
Internațional

Trump lasă și Harvard fără bani: subvenții de miliarde de dolari, tăiate pentru "antisemitism"

Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor. Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat luni, 31 martie, că intenționează să retragă finanțări federale de aproximativ 9 miliarde de dolari acordate Universității Harvard. Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor Decizia vine în urma unei „examinări cuprinzătoare” care vizează presupusa toleranță a instituției față de manifestări antisemite pe campus, similar celor observate la Universitatea Columbia. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Concret, sunt vizate contracte de 255,6 milioane de dolari între Harvard și guvernul federal, alături de alte subvenții multianuale în valoare de peste 8,7 miliarde de dolari. Potrivit comunicatului emis de mai multe agenții federale, inclusiv Departamentul Educației, analiza face parte din eforturile administrației Trump de a combate antisemitismul în mediul universitar. Administrația critică lipsa de acțiune a Harvard Executivul american a criticat dur universitatea pentru incapacitatea de a proteja studenții de discriminarea antisemită și pentru promovarea unor „ideologii ce dezbină”. Secretarul Educației, Linda McMahon, a declarat că, deși au fost luate unele măsuri recente, Harvard trebuie să facă mult mai mult pentru a merita banii contribuabililor americani. Harvard avertizează asupra consecințelor tăierii fondurilor Președintele Universității Harvard, Alan Garner, a reacționat spunând că oprirea finanțării ar pune capăt unor cercetări esențiale și ar periclita inovațiile științifice. El a subliniat că, în ultimele 15 luni, instituția și-a înăsprit regulile și sancțiunile pentru a combate antisemitismul în campus. Situația este comparabilă cu cea a Universității Columbia, care a pierdut deja 400 de milioane de dolari în subvenții și a fost forțată să implementeze reforme rapide.

Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Moscova și Elon Musk o apără la unison pe Marine Le Pen, condamnată în Franța

Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din Franța și-a exprimat luni îngrijorarea față de reacțiile virulente apărute în spațiul public după condamnarea liderei de extremă dreapta Marine Le Pen. CSM avertizează că astfel de reacții ar putea pune sub semnul întrebării independența justiției. După condamnarea Marinei Le Pen, nu au întârziat să apară comentarii din partea Kremlinului și a lui Elon Musk. Kremlin, Musk - apărătorii lui Le Pen Kremlinul a avut o reacție rapidă la condamnarea șefei extremei drepte din Franța, numind decizia instanței o "violare a regulilor democratice". Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Într-un comunicat oficial, CSM subliniază că amenințările directe împotriva magistraților implicați în dosar, dar și comentariile politicienilor privind corectitudinea anchetei și a sentinței, mai ales în timpul deliberărilor, sunt inacceptabile într-o democrație. Organismul a făcut un apel rar la măsură și reamintirea rolului său de garant al independenței justiției în raport cu puterea executivă. Consiliul a insistat că independența sistemului judiciar necesită un cadru de calm și echilibru, în care deciziile să fie luate exclusiv pe baza elementelor din dosar. CSM cere reținere în comentariile publice legate de decizia instanței, pentru a păstra integritatea actului de justiție. Elon Musk acuză o „justiție abuzivă” Printre vocile critice la adresa sistemului juridic din Franța s-a numărat și antreprenorul Elon Musk, care a descris verdictul drept un „abuz al sistemului judiciar”. Într-o postare pe platforma sa X (fostul Twitter), Musk a acuzat stânga radicală că recurge la instrumente judiciare atunci când pierde alegerile democratice. „Când stânga radicală nu poate câștiga prin vot democratic, abuzează de justiție pentru a-și întemnița adversarii”, a scris el. Într-o altă postare, Musk a avertizat că „va exista o reacție negativă”, comparând situația cu cazurile judiciare împotriva președintelui american Donald Trump.  

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul face mișto de Casa Albă: Nimic nou în discuțiile despre Ucraina

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace.Kremlinul a reacționat luni la declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, afirmând că remarcile acestuia despre Vladimir Putin nu reprezintă „citate exacte”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, între Moscova și Washington nu există încă discuții concrete privind o soluționare a războiului din Ucraina, relatează Tass. Amenințările lui Trump Într-un interviu acordat duminică postului NBC, Donald Trump a declarat că s-a înfuriat după ce Vladimir Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Trump a sugerat introducerea unor taxe vamale între 25% și 50% pentru țările care achiziționează petrol rusesc, dacă Rusia nu se implică în mod activ în eforturile de a încheia conflictul. Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace Dmitri Peskov a declarat, în cadrul conferinței de presă zilnice, că „unele afirmații sunt parafraze” și că nu există, deocamdată, „nimic concret” în dialogul ruso-american legat de conflictul din Ucraina. El a menționat că se lucrează la implementarea unor idei privind soluționarea crizei, dar că nu sunt încă suficiente detalii pentru a fi comunicate public. Potrivit Kremlinului, negocierile în curs cu Washingtonul se axează în principal pe normalizarea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, relații care – potrivit lui Peskov – au fost grav afectate în timpul administrației Biden.

Trump vrea un acord pentru TikTok (sursa: TikTok/realdonaldtrump)
Internațional

TikTok mai are cinci zile până să fie închis în SUA dacă nu va fi vândut unei companii americane

Trump vrea un acord pentru TikTok. Fostul președinte american Donald Trump a declarat duminică că un acord privind vânzarea activelor TikTok în Statele Unite este pe cale să se concretizeze, subliniind că și-ar dori ca celebra aplicație de video sharing să „rămână în viață” pe teritoriul american. Trump vrea un acord pentru TikTok „Va fi un acord pentru TikTok”, a spus Trump, aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Administrația Trump a stabilit un termen de 75 de zile pentru compania chineză ByteDance, proprietarul TikTok, pentru a ceda controlul asupra operațiunilor din SUA. Termenul-limită este 5 aprilie, dată până la care, dacă nu se finalizează o vânzare, TikTok ar putea fi interzis în Statele Unite, în baza unei legi adoptate anul trecut din motive de securitate națională. Potențialii cumpărători ai TikTok în SUA Donald Trump a afirmat că există un interes semnificativ pentru achiziția TikTok, menționând că „avem o mulțime de potențiali cumpărători”. Printre numele vehiculate se numără Perplexity AI, un start-up american din domeniul inteligenței artificiale și Project Liberty, condus de omul de afaceri Frank McCourt, proprietarul clubului de fotbal Olympique de Marseille. Deși ByteDance nu și-a exprimat public intenția de a vinde, presiunea exercitată de autoritățile americane și termenul-limită apropiat par să forțeze o soluție. Trump admite: TikTok i-a adus un avantaj electoral Într-o declarație surprinzătoare, Donald Trump a recunoscut că TikTok l-a ajutat să câștige sprijinul tinerilor alegători. „Mi-aș dori ca TikTok să rămână în viață. Egoist vorbind, am câștigat votul tinerilor cu 36 de puncte procentuale. Republicanii, în general, nu se descurcă prea bine cu tinerii și cred că o mare parte din acest sprijin se datorează TikTok”, a explicat el. De la interdicție la susținere Remarcabil este faptul că Donald Trump a încercat în 2020 să interzică TikTok în SUA, la finalul primului său mandat prezidențial. Totuși, în actuala campanie, și-a schimbat radical poziția, devenind un susținător al aplicației, care are în prezent aproximativ 170 de milioane de utilizatori americani.

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, lovit în plex de condamnarea lui Marine Le Pen, reclamă "violarea regulilor democratice"

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat luni, 31 martie. Potrivit BFMTV, Dmitri Peskov a calificat condamnarea drept o „încălcare a normelor democratice” decizia tribunalului de la Paris care a condamnat-o pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru deturnare de fonduri publice. Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează Verdictul include o pedeapsă de ineligibilitate cu efect imediat, ceea ce o exclude pe Le Pen din cursa prezidențială din 2027. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefingului său zilnic: „Într-adevăr, tot mai multe capitale europene urmează calea încălcării normelor democratice”. Afirmația a venit ca răspuns la o întrebare privind condamnarea lui Marine Le Pen, o figură politică considerată de-a lungul timpului apropiată de Moscova. Cu toate acestea, Dmitri Peskov a nuanțat poziția oficială a Rusiei, precizând că este vorba despre „o chestiune internă a Franței”, evitând astfel o implicare directă în disputa politică internă franceză.

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Șoc în Franța: Marine Le Pen, condamnată la patru ani cu executare

Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv. Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze și figură emblematică a partidului Rassemblement National, a fost condamnată luni de justiția franceză la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată, ceea ce o excludă din cursa pentru alegerile prezidențiale din 2027. Pe lângă această sancțiune, tribunalul corecțional de la Paris a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare, dintre care doi ani vor fi executați sub supraveghere electronică, cu ajutorul unei brățări de monitorizare. Extremista Marine Le Pen, condamnată definitiv Verdictul vine după ce Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Potrivit instanței, Le Pen a jucat un rol central într-un sistem de deturnare a fondurilor de la Parlamentul European, acțiune calificată drept o tulburare gravă a ordinii publice și a funcționării democratice. În mod notabil, Le Pen a părăsit sala de judecată înainte de anunțarea sentinței, evitând confruntarea directă cu verdictul. Impact politic major Această condamnare are un impact major asupra scenei politice franceze. Marine Le Pen era considerată una dintre principalele favorite pentru alegerile prezidențiale din 2027, fiind creditată cu 34%–37% din intențiile de vot, conform unui sondaj publicat duminică. Totuși, chiar dacă sprijinul popular era în creștere, Le Pen nu reușise să câștige alegerile anterioare, pierzând în turul al doilea în fața lui Emmanuel Macron atât în 2017, cât și în 2022. Ce urmează pentru extrema dreaptă franceză? Condamnarea Marinei Le Pen ridică întrebări majore cu privire la viitorul politic al extremei drepte în Franța. Fără liderul său istoric în cursa din 2027, partidul Rassemblement National ar putea fi forțat să găsească rapid o nouă figură centrală, capabilă să mențină elanul electoral.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră