luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5170 articole
Internațional

Armata Austriei n-are piloți în weekend

Armata Austriei n-are piloți în weekend. Într-un incident neobișnuit, spațiul aerian al Austriei nu a fost monitorizat de armată pe durata weekendului, din cauza lipsei de piloți. Piloții forțelor aeriene au fost nevoiți să-și ia zile libere pentru a compensa orele suplimentare, a declarat un purtător de cuvânt al armatei pentru agenția de presă Austria Press Agency (APA). Armata Austriei n-are piloți în weekend Purtătorul de cuvânt al armatei austriece a explicat că avioanele de luptă Eurofighter nu au putut decola în weekend din cauza lipsei de personal calificat. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Acest fapt ridică întrebări privind capacitatea de apărare aeriană a țării în perioade critice. Ministrul apărării, Klaudia Tanner, a intervenit cerând comandamentului militar să identifice soluții rapide și eficiente pentru a preveni situații similare în viitor. Exodul piloților către sectorul privat Un factor cheie al crizei este reprezentat de plecarea piloților din forțele aeriene pentru posturi mai bine plătite în sectorul privat. Mulți dintre aceștia aleg să lucreze pentru Austro Control, operatorul care gestionează spațiul aerian civil al Austriei, beneficiind de condiții salariale superioare. În acest context, armata ia în considerare acordarea unor bonusuri pentru a menține piloții în serviciul militar, însă detalii suplimentare despre această măsură nu au fost încă comunicate. Un viitor incert pentru zborurile Eurofighter Întrebat dacă vor exista alte suspendări ale zborurilor din cauza deficitului de personal, purtătorul de cuvânt nu a oferit informații concrete. Această incertitudine adaugă presiune asupra autorităților, care trebuie să găsească rapid soluții pentru a garanta siguranța spațiului aerian. Lipsa piloților în forțele aeriene austriece evidențiază o problemă sistemică ce afectează atât apărarea națională, cât și capacitatea țării de a răspunde unor potențiale amenințări. Implementarea unor măsuri urgente, precum îmbunătățirea condițiilor salariale, ar putea fi esențială pentru a evita repetarea unor astfel de situații în viitor.

Armata Austriei n-are piloți în weekend (sursa: Facebook/Bundesheer)
Cresc controversele numirii lui Matt Gaetz (sursa: Facebook/Matt Gaetz)
Internațional

Cresc controversele numirii lui Matt Gaetz

Cresc controversele numirii lui Matt Gaetz. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a reiterat opoziția față de publicarea unui raport parlamentar care detaliază acuzațiile aduse lui Matt Gaetz, ales de Donald Trump pentru funcția de ministru al justiției. Această situație controversată a generat dezbateri aprinse în Congresul SUA. Cresc controversele numirii lui Matt Gaetz Matt Gaetz, parlamentar din Florida, a demisionat miercuri, după ce Donald Trump l-a nominalizat pentru funcția de ministru al justiției. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Decizia a stârnit reacții negative, având în vedere controversa legată de lipsa sa de experiență juridică și acuzațiile împotriva sa. Acesta a fost investigat federal pentru presupusa relație sexuală cu o minoră de 17 ani, acuzații pe care le neagă. În 2023, ancheta federală a fost închisă fără să ducă la urmăriri penale, însă acuzațiile au afectat grav imaginea publică a acestuia. Demisia sa a stopat, de asemenea, ancheta Comisiei de Etică a Camerei Reprezentanților, care investiga posibile infracțiuni sexuale, consum de droguri, deturnare de fonduri și alte nereguli. Mike Johnson: „Publicarea raportului nu este necesară” Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a explicat că raportul comisiei nu este finalizat și nu ar trebui publicat: „Din câte știu, acest raport nu este încă finalizat, el este încă în stadiu de ciornă sumară și nu este pregătit să fie publicat.” Johnson a susținut că, în contextul demisiei lui Gaetz, publicarea raportului ar fi nepotrivită: „Întrucât Matt Gaetz a părăsit Congresul, nu cred că ar fi adecvat să-l publicăm.” Totodată, el a respins transmiterea raportului către Senat, argumentând că Senatul are propriile proceduri de examinare riguroasă: „Senatul are un proces riguros de examinare și control, astfel încât nu are nevoie să se bazeze pe un raport sau pe o schiță de raport.” Adam Schiff: „Concluziile raportului trebuie accesibile Senatului” În opoziție, democratul Adam Schiff, cunoscut critic al lui Donald Trump, a subliniat necesitatea ca Senatul să analizeze concluziile comisiei de etică înainte de a decide asupra numirii lui Gaetz: „Oare chiar vom avea un ministru al justiției împotriva căruia există acuzații credibile de implicare în exploatarea sexuală a unei minore, de consum potențial ilicit de droguri și de obstrucționare a unei anchete?” Schiff a avertizat că o confirmare fără analiza raportului ar reprezenta „abdicarea de la responsabilitatea constituțională” a Senatului: „Dacă Senatul ar confirma numirea sa fără să fi văzut raportul comisiei de etică sau ar autoriza numiri de urgență (fără validare parlamentară), aceasta ar echivala cu abdicarea de la responsabilitatea sa constituțională.” Strategia lui Donald Trump: „Testarea limitei rezistenței Congresului” Adam Schiff a interpretat această numire ca parte a unei strategii deliberate a lui Trump de a demonstra controlul asupra Congresului: „Donald Trump încearcă în mod deliberat să arate că membrii Congresului american nu-i rezistă la nimic. Dacă îl confirmă pe Matt Gaetz, ei vor face tot ceea ce vrea el.” Numirea lui Matt Gaetz la Justiție ridică semne de întrebare asupra proceselor de verificare și responsabilitate în Congresul SUA. Divergențele dintre republicani și democrați reflectă provocările politice și juridice ale unei astfel de decizii.

Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia (sursa: Facebook/Chamkor Singh)
Internațional

Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia

Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia. Inundațiile catastrofale care au afectat regiunea Valencia din sud-estul Spaniei, cauzate de fenomenul meteorologic DANA, au lăsat în urmă un număr semnificativ de victime. Conform unui raport al Centrului de Integrare a Datelor, publicat de Curtea Superioară de Justiție din Valencia, majoritatea victimelor se aflau în spații închise. Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia Din cele 218 victime înregistrate oficial până acum, 65 de persoane se aflau în locuințele proprii, iar 32 în garaje. Alte cazuri includ șase persoane decedate în interiorul mașinilor și trei în subsoluri. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei În spațiile deschise, cele mai multe cadavre au fost descoperite pe străzi (21) și pe câmpuri (24). Alte victime au fost găsite în copaci, șanțuri și pe drumuri de țară. Victimele au fost găsite și în locații mai puțin obișnuite, precum maluri surpate, ascensoare, o cazarmă a Gărzii Civile, parterul unui magazin, plaje, orezării și zone industriale Cadavre au fost identificate și în parcarea unui supermarket, într-un centru sportiv, pe o cale ferată, la un debarcader și în interiorul unui depozit. 13 persoane, încă dispărute Dintre cele 218 persoane decedate, 169 au fost identificate prin amprente digitale, 45 prin teste ADN, Patru prin identificare spitalicească înainte de deces. În prezent, 13 persoane sunt încă date dispărute. Aceste date sunt provizorii și pot fi ajustate pe măsură ce ancheta avansează. Fenomenul DANA continuă să demonstreze cât de devastatoare pot fi evenimentele meteorologice extreme, afectând atât viețile omenești, cât și infrastructura locală.

Responsabilul mass-media Hezbollah, eliminat de Israel (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Responsabilul mass-media Hezbollah, eliminat de Israel

Responsabilul mass-media Hezbollah, eliminat de Israel. Duminică, Israelul a bombardat sediul Partidului Arab Socialist Baas din Liban, filiala libaneză a partidului panarab cu legături directe în Siria. Atacul a avut loc în cartierul Ras al-Nabaa, situat în sudul capitalei Beirut, conform declarațiilor secretarului general al grupării, Ali Yousef Hegazy. Printre victime, responsabilul mass-media Hezbollah. Sediul Partidului Baas, ținta atactului Potrivit liderului Ali Hegazy, bombardamentul a vizat clădirea conducerii partidului din Ras al-Nabaa. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Acesta a confirmat că nu se afla în imobil în momentul atacului și a adăugat: "Alte detalii vor fi anunțate după ce vor fi degajate dărâmăturile."* O sursă de securitate libaneză a confirmat că atacul a lovit biroul partidului sirian Baas din centrul Beirutului, situat într-un apartament dintr-un imobil. Detaliile atacului Agenția libaneză ANI a relatat că "Inamicul a întreprins un raid asupra Ras al-Nabaa", un cartier dens populat. Zona este situată în apropiere de Universitatea Saint-Joseph și nu departe de ambasada Franței. O sursă anonimă de securitate a menționat că filiala libaneză a Partidului Baas include membri locali, ceea ce ar putea explica vizarea sa. Responsabilul mass-media Hezbollah, eliminat de Israel Conform Ministerului Sănătății din Liban, o persoană a fost ucisă, iar trei au fost rănite. Două surse de securitate, citate de Reuters, au confirmat că printre victime se numără Mohammad Arif, responsabil pentru relațiile cu mass-media al Hezbollah, care se afla în clădire la momentul atacului. Contextul Atacului Cartierul Ras al-Nabaa găzduiește un număr mare de persoane refugiate din suburbiile sudice ale Beirutului, afectate de bombardamentele israeliene. Acțiunea marchează o escaladare a tensiunilor în regiune, având în vedere legăturile dintre Partidul Baas și Hezbollah, grupare susținută de Siria și Iran. Atacul adaugă un nou episod în conflictul regional intensificat, lovind direct o zonă dens populată și cu semnificație politică.

Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping (sursa: Sky News)
Internațional

Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping

Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping. Președintele chinez Xi Jinping și omologul său american Joe Biden s-au întâlnit la Lima, în cadrul summitului APEC, pentru a discuta viitorul relațiilor bilaterale dintre cele două mari puteri. Întâlnirea a avut loc cu doar două luni înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump, pe fondul temerilor legate de posibile tensiuni comerciale și diplomatice. Nu au lipsit amintirile nostalgice. Angajamentul Chinei pentru o tranziție lină Xi Jinping a declarat că Beijingul este pregătit să colaboreze cu noua administrație americană pentru a menține comunicarea, a extinde cooperarea și a gestiona diferențele. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Liderul chinez a subliniat că „concurența dintre țările mari nu trebuie să fie logica de bază a epocii”. Patru linii roșii Xi a reafirmat angajamentul Chinei de a „salvagarda suveranitatea, securitatea și interesele sale de dezvoltare”, punctând patru „linii roșii” pe care SUA nu ar trebui să le încalce: problema Taiwanului, democrația și drepturile omului, sistemul politic și economic chinez, interesele de dezvoltare ale Chinei. De asemenea, liderul chinez a condamnat acțiunile separatiste din Taiwan și a cerut Washingtonului să evite intervențiile în diferendele din Marea Chinei de Sud. Biden, întâlnire nostalgică cu Xi Jinping Președintele american a evidențiat importanța menținerii competiției dintre cele două țări într-un cadru care să prevină escaladarea conflictelor. Biden s-a declarat „mândru de progresele realizate” în ultimii ani și a subliniat necesitatea unor discuții sincere între lideri pentru a evita „erorile de calcul”. Joe Biden a amintit momente nostalgice din colaborarea sa cu Xi Jinping în diverse contexte internaționale, subliniind că, deși nu au fost mereu de acord, au menținut un dialog deschis și onest. "Îmi amintesc că am fost pe platoul tibetan cu dumneavoastră şi îmi amintesc că am fost la Beijing şi în toată lumea, mai întâi ca vicepreşedinte şi apoi ca preşedinte", a afirmat Biden. Impactul viitoarei administrații Trump Umbra lui Donald Trump a planat asupra discuțiilor, dat fiind istoricul său tensionat cu China în timpul mandatului anterior. Tranziția prezidențială din SUA a generat incertitudini cu privire la viitorul relațiilor comerciale și diplomatice dintre Washington și Beijing. APEC: O platformă pentru dialog Întâlnirea a avut loc în cadrul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), un forum important pentru promovarea stabilității și cooperării între marile economii ale regiunii. Discuțiile dintre Xi Jinping și Joe Biden evidențiază eforturile de stabilizare a relațiilor dintre SUA și China într-un context global complex. Angajamentul ambelor părți pentru o tranziție lină și evitarea conflictelor demonstrează importanța dialogului în menținerea unui echilibru între competiție și colaborare.

India a testat prima rachetă hipersonică (sursa: Facebook/Ministry of Defence, Government of India)
Internațional

India a testat prima rachetă hipersonică

India a testat prima rachetă hipersonică. India a anunțat cu succes testarea primei sale rachete hipersonice, consolidându-și poziția în rândul națiunilor dotate cu tehnologii militare avansate. Ministrul apărării, Rajnath Singh, a declarat că acest test reprezintă o „etapă importantă” pentru capacitățile de apărare ale țării. India a testat prima rachetă hipersonică Testul a avut loc sâmbătă, pe insula Abdul Kalam, situată pe coasta estică a Indiei. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Imagini publicate de Organizația pentru Cercetare și Dezvoltare în Domeniul Apărării (DRDO) au surprins momentul în care racheta a fost lansată, luminând cerul nopții. „Este un moment istoric care plasează India printre națiunile ce dețin tehnologii militare critice și avansate”, a subliniat ministrul apărării. Contextul global al armelor hipersonice India devine astfel membră a unui grup restrâns de țări, alături de SUA, Rusia, China și Coreea de Nord, care au testat sau dezvoltat tehnologii hipersonice. Acest anunț vine la scurt timp după ce China a prezentat noi capacități militare, inclusiv avionul de vânătoare „invizibil” J-35A și drone avansate, într-un salon aeronautic. Alianțe cu țările occidentale În ultimii ani, India și-a întărit relațiile de apărare cu statele occidentale, în special prin alianța QUAD, din care fac parte SUA, Japonia și Australia. Această cooperare are ca scop contracararea influenței Chinei în regiunea Indo-Pacifică. Achiziții militare din Rusia În paralel, India continuă să achiziționeze echipamente militare rusești, inclusiv sistemele avansate de apărare antirachetă S-400. Aceste achiziții au atras atenția SUA, care au amenințat cu sancțiuni împotriva acestui acord de miliarde de dolari. Importanța testului pentru India Testul reușit al rachetei hipersonice evidențiază ambițiile Indiei de a deveni un jucător major pe scena globală a apărării. Dezvoltarea acestei tehnologii sofisticate reprezintă nu doar un pas înainte pentru securitatea națională, ci și o declarație privind poziția strategică a Indiei în regiune. Prin acest test, India își consolidează statutul de putere militară emergentă și trimite un mesaj clar rivalilor săi, inclusiv Chinei. Dezvoltarea rachetelor hipersonice subliniază angajamentul țării de a se alinia la standardele tehnologice ale marilor puteri globale.

Rușii atacă masiv infrastructura energetică ucraineană (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii atacă masiv infrastructura energetică ucraineană

Rușii atacă masiv infrastructura energetică ucraineană. Duminică dimineața, explozii puternice au zguduit capitala Kiev și alte orașe ucrainene, în contextul unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Autoritățile ucrainene au declarat că infrastructura energetică este din nou ținta principală a atacurilor, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă preventiv în mai multe regiuni, inclusiv la Kiev. Rușii atacă masiv infrastructura energetică ucraineană Rachete de croazieră și balistice, împreună cu drone, au fost utilizate pentru a lovi obiective strategice, inclusiv în orașele Zaporijia și portul Odesa de la Marea Neagră. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Forțele aeriene ucrainene au emis alerte roșii de raid și au îndemnat populația să se adăpostească. În Kiev, resturile unei drone au provocat un incendiu pe acoperișul unui imobil, rănind o persoană. Locuitorii capitalei trăiesc sub amenințarea constantă a unor atacuri similare, pe măsură ce iarna se apropie. Reacția Poloniei: Avioane de vânătoare ridicate la sol În Polonia, avioanele de vânătoare și sistemele de apărare antiaeriană au fost activate ca răspuns la atacurile rusești din Ucraina, mai ales în vestul țării. Comandamentul central polonez a anunțat că a ridicat nivelul de pregătire al forțelor aeriene și al sistemelor radar, pentru a monitoriza situația și a preveni orice amenințare. Atacuri precedente asupra infrastructurii energetice Atacul de duminică vine pe fondul unor lovituri repetate asupra rețelei energetice ucrainene, care au provocat întreruperi masive de electricitate. Ucraina se află într-o stare de alertă sporită, anticipând intensificarea atacurilor odată cu venirea iernii. Escaladarea atacurilor asupra Ucrainei și măsurile luate de Polonia reflectă gravitatea situației din regiune. Cu infrastructura critică sub asediu și cu populația confruntată cu întreruperi și pericole constante, tensiunile din zonă continuă să crească.

Președintele Chinei cere colaborare împotriva protecționismului (sursa: Facebook/APEC - Asia-Pacific Economic Cooperation)
Internațional

Președintele Chinei cere colaborare împotriva protecționismului

Președintele Chinei cere colaborare împotriva protecționismului. Președintele chinez Xi Jinping a făcut un apel către economiile din regiunea Asia-Pacific să colaboreze în fața creșterii protecționismului și a provocărilor geopolitice. Declarațiile sale au fost făcute în ultima zi a summitului Forumului Asia-Pacific (APEC) de la Lima, în cadrul unei sesiuni cu ușile închise. Președintele Chinei cere colaborare împotriva protecționismului Xi Jinping a atras atenția asupra „unilateralismului și protecționismului în creștere”, pe fondul unei perioade globale de turbulențe și transformări. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Mesajul său a subliniat necesitatea solidarității între cele 21 de țări membre ale APEC, organizație care reprezintă 60% din PIB-ul mondial. Tensiunile comerciale cu SUA Apelul lui Xi survine într-un moment de incertitudine globală, pe măsură ce se vehiculează posibila revenire la putere a fostului președinte american Donald Trump. În timpul mandatului său anterior, Trump a adoptat o politică agresivă față de China, impunând tarife mari asupra produselor chinezești. Această politică ar putea fi reluată, având în vedere declarațiile sale recente. Poziția Chinei față de protecționism Xi Jinping a subliniat că reducerea interdependenței economice globale ar reprezenta un „regres”. În schimb, el a promis că va continua să promoveze liberalizarea economică și deschiderea pieței chineze către lumea întreagă, subliniind importanța unui comerț liber și echitabil. Rolul și importanța APEC APEC, înființată în 1989, este o platformă esențială pentru promovarea creșterii economice și cooperării între economiile din regiunea Pacificului. Printre membrii săi se numără țări majore precum China, SUA, Japonia, Rusia, Australia și Canada, iar scopul principal al organizației este stimularea investițiilor și comerțului în regiune. Întâlnirea cu Joe Biden Apelul lui Xi Jinping la unitate și cooperare a fost făcut cu puțin timp înainte de întâlnirea sa bilaterală cu președintele american Joe Biden. Aceasta este considerată un moment crucial pentru relațiile dintre cele două mari puteri economice. Impactul politicii globale Într-un climat economic global marcat de incertitudini, mesajul lui Xi Jinping aduce în prim-plan necesitatea unei colaborări internaționale strânse. APEC rămâne o platformă cheie pentru discuții și decizii care pot influența viitorul relațiilor economice globale. Apelul președintelui Xi Jinping la cooperare în fața protecționismului reflectă nevoia urgentă de solidaritate într-un context economic și geopolitic tot mai complex. Summitul APEC devine astfel un punct central pentru conturarea unei viziuni comune asupra viitorului economic al regiunii și al lumii.

Atac sângeros în China, morți, răniți (sursa: dushi.singtao.ca)
Internațional

Atac sângeros în China, morți, răniți

Atac sângeros în China, morți, răniți. Un atac cu cuțitul a zguduit sâmbătă seara o școală din localitatea Yixing, provincia Jiangsu, din estul Chinei. Opt persoane au fost ucise, iar alte 17 au fost rănite, conform autorităților locale. Suspectul, un tânăr de 21 de ani, fost elev al instituției, a fost arestat la locul incidentului. Atac sângeros în China, morți, răniți Atacul a avut loc la ora 18:30, ora locală, la Institutul Profesional de Arte și Tehnologie Wuxi. Poliția a confirmat că suspectul, un bărbat de 21 de ani, face parte din promoția 2024 a școlii. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții „Pentru că nu și-a obținut diploma după ce a picat examenele și fiind nemulțumit de salariul primit în timpul stagiului, s-a întors la școală pentru a-și exprima furia și a comite crimele”, a precizat poliția din Yixing. Suspectul a mărturisit totul, potrivit aceleiași surse. Intervenția autorităților Autoritățile locale sunt mobilizate pentru a oferi îngrijiri medicale răniților și pentru a gestiona consecințele acestei tragedii. Ancheta continuă pentru a stabili toate detaliile legate de motivația și desfășurarea atacului. Seria recentă de atacuri violente în China Deși China este considerată o țară sigură, în ultimele luni a fost scena unor atacuri violente care au șocat populația. În noiembrie, un bărbat de 62 de ani a intrat cu un SUV într-un grup de oameni care făceau exerciții fizice la Zhuhai, în provincia Guangdong, provocând moartea a 35 de persoane și rănirea a aproximativ 40. În octombrie, la Shanghai, un atac cu cuțitul într-un supermarket a dus la moartea a trei persoane și rănirea altor 15. În septembrie, în Shenzhen, un elev japonez a fost înjunghiat mortal. Autoritățile, sub presiune Tragedia din Yixing readuce în atenție problema siguranței publice și a gestionării problemelor sociale în China. Autoritățile sunt sub presiunea de a răspunde rapid și eficient pentru a preveni astfel de incidente în viitor. Ancheta în cazul atacului continuă, iar victimele rănite primesc tratament medical de urgență.

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin

Scholz, criticat pentru conversația cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu critici acerbe din partea opoziției conservatoare, care îl acuză că a oferit Kremlinului un „succes propagandistic” prin inițierea unui apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin. Această discuție, prima în aproape doi ani, a generat controverse atât pe plan intern, cât și pe scena internațională. Scholz, criticat pentru conversația cu Putin Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt al CDU pentru politică externă, a declarat că Vladimir Putin ar putea interpreta apelul telefonic ca pe un semn de slăbiciune din partea Germaniei, mai degrabă decât ca pe o manifestare de putere. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Hardt a criticat cancelarul Scholz pentru lipsa unei poziții ferme și a unui mesaj clar în timpul discuției, considerând că această inițiativă a fost mai degrabă motivată de calcule politice interne. Context politic complicat pentru Olaf Scholz Apelul telefonic vine într-un moment dificil pentru Scholz, al cărui partid social-democrat (SPD) se află în scădere în sondaje, fiind creditat cu doar 15% din intențiile de vot, comparativ cu 32% pentru alianța conservatoare CDU/CSU. După destrămarea coaliției guvernamentale, Scholz se pregătește pentru realegerile din februarie anul viitor. Criticii sugerează că Scholz a dorit să-și consolideze imaginea pe plan intern, poziționându-se ca un lider care susține negocierile și dialogul, însă această strategie a fost primită cu scepticism de opoziție și de aliații internaționali. Ce s-a discutat între Scholz și Putin? Conform unui comunicat oficial al guvernului german, Scholz i-a cerut lui Putin să demonstreze „dorința de a începe negocieri pentru o pace justă și durabilă” în conflictul din Ucraina. În același timp, potrivit ziarului "Der Spiegel", cancelarul a dorit să-l confrunte pe liderul rus cu realitatea războiului și să sublinieze criticile venite din partea comunității internaționale. Cu toate acestea, opoziția germană consideră că apelul nu a avut un impact concret asupra poziției Kremlinului, iar Scholz nu a venit cu propuneri noi sau cu un mesaj suficient de puternic. Reacții din Ucraina și Germania Discuția telefonică a fost privită cu scepticism și în Ucraina, unde președintele Volodimir Zelenski a criticat inițiativa cancelarului german. Zelenski a comparat apelul cu deschiderea unei „cutii a Pandorei”, acuzându-l pe Scholz că încearcă să liniștească Moscova. Pe de altă parte, Matthias Miersch, secretarul general al SPD, a apărat apelul telefonic, subliniind importanța continuării eforturilor diplomatice în conflictul ruso-ucrainean. Republica Federală, un partener important pentru Ucraina Deși Germania este al doilea cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina, după Statele Unite, Berlinul a evitat să trimită arme cu rază lungă de acțiune, temându-se de o escaladare suplimentară a conflictului. Această abordare moderată a fost adesea criticată atât de opoziția germană, cât și de aliații internaționali ai Ucrainei, care cer un sprijin mai ferm. Apelul telefonic al cancelarului Olaf Scholz către Vladimir Putin a declanșat o dezbatere intensă despre strategia Germaniei în conflictul din Ucraina. Criticile venite din partea opoziției, dar și reacțiile internaționale, pun presiune asupra liderului german, care încearcă să găsească un echilibru între dialogul diplomatic și sprijinul militar acordat Kievului. Viitoarele decizii ale guvernului german vor avea un impact semnificativ asupra poziției țării pe scena geopolitică.

Zelenski: Trump poate încheia războiul rapid (sursa: Facebook/ Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski: Trump poate încheia războiul rapid

Zelenski: Trump poate încheia războiul rapid. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, sub conducerea lui Donald Trump, războiul din Ucraina ar putea ajunge la final mai devreme. Declarațiile sale vin în contextul unei posibile scăderi a sprijinului american pentru Ucraina, după victoria republicanului în alegerile prezidențiale americane. Zelenski: Trump poate încheia războiul rapid Într-un interviu acordat postului Suspilne, Zelenski a exprimat încredere în abordarea echipei viitorului președinte american. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții El a subliniat că politica noii administrații ar putea accelera sfârșitul conflictului, dar a recunoscut că data exactă rămâne necunoscută. Convorbirea telefonică cu Donald Trump Zelenski a caracterizat discuția telefonică avută cu Donald Trump drept "constructivă". Liderul ucrainean a precizat că Trump a înțeles fundamentele poziției Ucrainei, fără să exprime obiecții față de aceasta. Cu toate acestea, Trump, cunoscut pentru criticile sale față de ajutoarele financiare acordate Ucrainei, a promis că va rezolva conflictul "în 24 de ore", fără a detalia planurile sale. Promisiunea lui Trump: O soluție rapidă pentru conflict Președintele ales al SUA a reafirmat vineri intenția de a lucra intens pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. El a descris conflictul drept o situație care "trebuie să înceteze", însă a evitat să ofere detalii despre modul în care va aborda problema. Temeri în Ucraina: Pierderea sprijinului american Ucraina își exprimă îngrijorarea cu privire la o posibilă diminuare a sprijinului american. Acest lucru ar putea avea loc într-un moment crucial, când trupele ucrainene se confruntă cu dificultăți majore pe front. De asemenea, există temeri că o nouă abordare americană ar putea impune concesii teritoriale către Rusia, ceea ce ar reprezenta o lovitură pentru Kiev. Viitorul relațiilor Ucraina-SUA Declarațiile recente ale ambelor părți subliniază importanța relației dintre Ucraina și administrația Trump. În timp ce Zelenski rămâne optimist cu privire la un sprijin continuu, retorica lui Trump și accentul pe o soluție rapidă generează incertitudini legate de viitorul conflictului și de integritatea teritorială a Ucrainei.

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk (sursa: X/Elon Facts)
Internațional

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk

Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk. Iranul a respins categoric informațiile privind o presupusă întâlnire între omul de afaceri Elon Musk și ambasadorul său la ONU, Amir Saeid Iravani. Declarația a fost făcută publică sâmbătă prin agenția oficială Irna, în contextul unor articole apărute în presa americană. Informația din New York Times Cotidianul "New York Times" a raportat că Elon Musk, susținător al președintelui ales Donald Trump, s-a întâlnit luni cu ambasadorul Iranului la ONU. Citește și: Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit – 20%, impozit dividende – 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții Potrivit surselor citate de publicație, întâlnirea de la New York ar fi durat mai bine de o oră și ar fi avut ca scop diminuarea tensiunilor dintre Teheran și Washington. Iranul neagă întâlnirea ambasadorului cu Musk Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, a negat ferm existența unei astfel de întâlniri, exprimând „surprinderea” Teheranului față de mediatizarea acestei presupuse reuniuni. Agenția Irna a subliniat că zvonurile sunt nefondate. Tensiunile SUA, Iran Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de o ruptură diplomatică din 1980, în urma Revoluției Islamice care a răsturnat regimul Pahlavi, susținut anterior de Washington. În timpul președinției lui Donald Trump, politica de „presiune maximă” a intensificat sancțiunile împotriva Iranului, iar administrația Biden a menținut aceste măsuri. Speculațiile presei iraniene Înainte de anunțul oficial al Iranului, presa locală a speculat pe tema întâlnirii, folosind termeni precum „întâlnire ascunsă”, „nouă cale diplomatică” sau chiar „trădare”. Totuși, poziția oficială a guvernului iranian a fost clară, negând orice contact cu Elon Musk. Chiar dacă informațiile privind întâlnirea sunt dezmințite, mediatizarea intensă reflectă interesul internațional față de orice posibilă schimbare în relațiile dintre SUA și Iran. Deocamdată, rămâne neclar dacă zvonurile au o bază reală sau sunt simple speculații fără fundament.

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Internațional

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin

Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că apelul telefonic al cancelarului german Olaf Scholz către Vladimir Putin a „deschis cutia Pandorei”, slăbind izolarea diplomatică a liderului rus. Zelenski a avertizat că aceste discuții ar putea genera o serie de alte apeluri similare, oferindu-i lui Putin oportunitatea de a exploata astfel de contacte. Zelenski critică discuția dintre Scholz, Putin Președintele Ucrainei a declarat că Putin așteaptă să fie scos din izolare. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Acesta este exact ceea ce Putin a așteptat de multă vreme: să slăbească izolarea sa”, a spus Zelenski într-o declarație publicată pe Telegram. Deși fusese informat în prealabil de intenția lui Scholz de a discuta cu Putin, Zelenski și-a exprimat dezacordul cu privire la această inițiativă. „Nu va exista Minsk-3” Zelenski a reiterat că Ucraina nu va accepta un nou acord similar cu Minsk-1 și Minsk-2, care, deși au dus la armistiții temporare, nu au reușit să soluționeze conflictul din estul Ucrainei. „Vrem să vă avertizăm: nu va exista 'Minsk-3'. Noi avem nevoie de o pace adevărată”, a declarat el, respingând ideea unei eventuale înghețări a conflictului. Acordurile Minsk-1 și Minsk-2, semnate în 2014 și 2015, au avut ca scop oprirea conflictului dintre Kiev și separatiștii proruşi susținuți de Moscova. Cu toate acestea, aceste înțelegeri nu au reușit să pună capăt violențelor și au fost încălcate de ambele părți de-a lungul timpului. Războiul și administrația Trump Într-o altă declarație, Zelenski a afirmat că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea încheia mai rapid sub administrația președintelui ales al SUA, Donald Trump. „Războiul se va încheia, însă nu există o dată exactă. Desigur, cu politica acestei echipe, care va conduce acum Casa Albă, războiul se va încheia mai repede”, a declarat Zelenski pentru radiodifuziunea ucraineană Supilne. O pace justă: prioritatea Ucrainei Președintele ucrainean a subliniat din nou că Ucraina nu va accepta altceva decât o „pace justă” care să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a țării. El a insistat că orice soluție diplomatică trebuie să fie în interesul Ucrainei și să nu legitimeze acțiunile Rusiei. Zelenski consideră că dialogul cu Putin, precum cel inițiat de Scholz, riscă să submineze eforturile internaționale de a izola Rusia. În același timp, liderul ucrainean își menține poziția fermă pentru o pace justă, refuzând compromisuri care ar putea legitima agresiunea rusă.

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși (sursa: X/Elon Facts)
Internațional

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși

Relațiile lui Musk cu oficialii ruși. Doi senatori democrați, Jeanne Shaheen și Jack Reed, solicită investigații din partea Pentagonului și a Departamentului de Justiție asupra presupuselor legături dintre Elon Musk și oficiali ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin. Aceste relații, susțin parlamentarii, ridică preocupări serioase privind securitatea națională, având în vedere rolul cheie al lui Musk în contractele guvernamentale și accesul său la informații clasificate. Relațiile lui Musk cu oficialii ruși „Aceste relații dintre un cunoscut adversar al SUA și domnul Musk, un beneficiar de miliarde de dolari în finanțări guvernamentale, ridică serioase semne de întrebare cu privire la încrederea în domnul Musk ca partener guvernamental”, au afirmat senatorii în scrisoare. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei În 2022, politologul Ian Bremmer a susținut că Musk i-a dezvăluit o conversație cu Putin despre războiul din Ucraina și „liniile roșii” ale Rusiei privind armele nucleare. Musk, despre conversația cu Putin Musk a negat afirmația, precizând că ultima discuție cu Putin avusese loc cu un an și jumătate mai devreme, pe teme spațiale. Recent, "Wall Street Journal" a raportat că Musk ar fi avut mai multe conversații cu oficiali ruși, citând surse americane, europene și ruse. Aceste informații au amplificat îngrijorările privind influențele externe asupra deciziilor lui Musk. Rolul cheie al SpaceX și Starlink Elon Musk este fondatorul SpaceX, companie ce joacă un rol crucial în comunicațiile militare și infrastructura de internet prin satelit. Rețeaua Starlink, cu aproape 7.000 de sateliți, este vitală pentru armata ucraineană, oferind conectivitate pe câmpul de luptă. În timpul invaziei ruse, Starlink a permis Ucrainei să mențină operaționale comunicațiile, după ce rețelele tradiționale au fost distruse de atacuri. Controverse Totuși, Musk a stârnit controverse în 2022 când a ordonat inginerilor să oprească rețeaua Starlink în apropierea Crimeei, blocând un atac ucrainean asupra flotei ruse de la Marea Neagră. Decizia a fost motivată de temeri că Rusia ar răspunde cu arme nucleare. Incidentul, relatat inclusiv în autobiografia lui Musk, a tensionat relațiile cu oficialii ucraineni. Poziția lui Musk în administrația Trump Elon Musk urmează să fie numit de președintele ales Donald Trump într-un rol important, supervizând eficiența cheltuielilor guvernamentale, inclusiv a contractelor Pentagonului. Nominalizarea a generat controverse, având în vedere influența sa globală și relațiile cu oficiali străini. Îngrijorările democraților Senatorii democrați subliniază că implicarea lui Musk în proiecte critice pentru securitatea națională necesită o transparență totală, având în vedere legăturile sale raportate cu Rusia. Investigațiile solicitate vizează clarificarea oricăror riscuri potențiale și asigurarea că deciziile sale sunt în interesul SUA. Situația rămâne complexă, iar dezvăluirile viitoare ar putea avea implicații majore pentru cariera lui Musk și pentru relațiile internaționale.

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump

Controverse privind nominalizările lui Donald Trump. Viitorul secretar american al apărării, Pete Hegseth, desemnat de președintele ales Donald Trump, a fost investigat în 2017 pentru o acuzație de agresiune sexuală. Matt Gaetz, desemnat pentru funcția de procuror general, este și el investigat de Comisia de Etică a Camerei Reprezentanților pentru acuzații legate de trafic sexual cu minori Controverse privind nominalizările lui Donald Trump Poliția din Monterey a confirmat că presupusa faptă legată de acuzațiile contra lui Hegseth a avut loc în octombrie 2017, într-un hotel unde se desfășura o întâlnire a femeilor republicane. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Reclamanta, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, a raportat „vânătăi pe coapsa dreaptă”. Detalii suplimentare despre anchetă sau despre motivele clasării cazului nu au fost oferite. Reacția lui Hegseth Pete Hegseth este un veteran cu experiență în Irak și Afganistan și a fost prezentator la postul conservator Fox News. Hegseth este cunoscut pentru susținerea politicilor anti-LGBT și împotriva migrației ilegale, poziții care reflectă agenda conservatoare a administrației Trump. După dezvăluirile publicate de revista "Vanity Fair", Hegseth s-a apărat, afirmând că incidentul din 2017 a fost legat de o relație consensuală. Avocatul său a subliniat că poliția din Monterey a închis cazul și că nu există acuzații penale împotriva acestuia. Conform surselor, Susie Wolf, viitoarea șefă de cabinet a lui Trump, a aflat despre acest incident miercuri și s-a întâlnit cu Hegseth pentru a discuta problema. Acuzele contra lui Matt Gaetz Hegseth nu este singurul membru al viitorului cabinet al lui Trump implicat în acuzații de natură sexuală. Matt Gaetz, desemnat pentru funcția de procuror general, este investigat de Comisia de Etică a Camerei Reprezentanților pentru acuzații legate de trafic sexual cu minori și consum de droguri. Ambii nominalizați vor ocupa poziții cheie în planurile lui Trump de a reforma structurile statului, pe care acesta le descrie drept „deep state” – o rețea de putere din serviciile secrete, justiție și armată, despre care afirmă că i-au sabotat primul mandat și campania pentru cel de-al doilea. Nominalizările făcute de Donald Trump, inclusiv cea a lui Hegseth, atrag deja critici din partea adversarilor politici și a opiniei publice, pe fondul acuzațiilor care îi vizează. Rămâne de văzut cum aceste controverse vor influența planurile viitoarei administrații de a reforma instituțiile cheie ale statului american.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră