luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8905 articole
Eveniment

Bolojan, atac la sistemul de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, percepția nu se îmbunătățește

Premierul Ilie Bolojan a lansat un atac dur la sistemul public de sănătate: cheltuielile cresc exploziv, dar percepția nu se îmbunătățește. El a arătat că angajații spitalelor își primesc salariile indiferent de numărul de cazuri tratate. Citește și: CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR În plus, Bolojan a atacat legislația prin care șefii de secții din spitalele de stat sunt numiți de facultățile de medicină. Bolojan, atac la sistemul de sănătate Ce a arătat premierul despre situația din Sănătate: „În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 - 73 miliarde, iar pentru 2025 este estimat un total de 77 de miliarde”  „Se vede clar că în ultimii ani aceste cheltuieli sunt mult mai mari, cu cel puțin 10% față de ritmul de creștere a veniturilor. Nu este o direcție bună” „De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, pentru că nu are de ce” „Există o limitare de sporuri de 30%, dar spitalele din subordinea autorităților locale nu o respectă. La calculul bazei de salarii introduc și primăria sau consiliul județean, ceea ce ocolește plafonul.” Bolojan a sugerat că medicii prescriu medicamente foarte scumpe, iar apoi se plimbă la congrese organizate departe de România. 

Bolojan, atac la sistemul de sănătate Foto: Facebook
CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Foto: Facebook CSM
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Complexul memorial Vasile Alecsandri, proces absurd (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alecsandri se răsucește în mormânt: Academia Română și CJ Iași s-au judecat 14 ani ca să dea cu var

Complexul memorial Vasile Alecsandri, proces absurd: a durat 14 ani și s-a purtat între Consiliul Județean Iași și Academia Română pentru dreptul de proprietate asupra Casei Memoriale și Mausoleului Vasile Alecsandri de la Mircești. Complexul memorial Vasile Alecsandri, proces absurd CJ Iași a pierdut, dar monumentul a fost totuși lăsat în administrarea Consiliului, întrucât Academia nu dispune de fonduri pentru lucrări de întreținere. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat La peste un an de la preluarea administrării, Consiliul Județean Iași face primii pași concreți pentru restaurarea monumentului de patrimoniu. CJ alocă 86.500 de lei pentru servicii de proiectare și elaborarea documentației necesare restaurării și consolidării clădirii istorice, inclusiv expertiza tehnică și documentația DALI (Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenții). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade

Salariul mediu net din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească În mai 2025, câştigul salarial mediu net a fost 5508 lei, în scădere cu 139 lei (-2,5%) față de luna aprilie 2025. Însă, salariul mediu din administrație și apărare (exclusiv forțele armate) a fost de 7.222 de lei, față de 7.176 de lei în aprilie, o creștere de 46 de lei. În mai 2024, salariul mediu net în administrație și apărare era de 6.789 lei, creșterea anuală fiind de 433 de lei. Creșterea a fost de 6,34%, peste inflația de 5,1%,  În schimb, pe ansamblul economiei, creșterea netă din mai 2024 în mai 2025 a fost de 390 de lei ( de la 5.118 la 5.508 lei), o creștere de 7,62%. 

Vama Veche - plaje goale, restaurante pustii (sursa: defapt.ro)
Eveniment

FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm

Vama Veche - plaje goale, restaurante pustii în plin sezon. Vremea este ideală, dar turiștii nu se înghesuie. Vama Veche - plaje goale, restaurante pustii La începutul lunii iulie, în Vama Veche sunt mai puțini turiști decât de Rusalii, cu o lună înainte. Citește și: ALERTĂ Caz de malarie în București. Pacientul, internat la "Babeș", nu a călătorit în străinătate Cele mai multe dintre plaje sunt goale iar salvamarii șomează la umbră. Potrivit unuia dintre ei, turiștii "sunt la Costinești". Multe restaurante sunt închise iar cele care funcționează au clienți cât să umple nici jumătate din capacitate la prânz sau cină. Pentru turiștii existenți, totuși, vestea bună e că nopțile sunt liniștite: de la terase nu urlă muzica până în creierii dimineții.

Malarie în București, sursa infectării - locală (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

ALERTĂ Caz de malarie în București. Pacientul, internat la "Babeș", nu a călătorit în străinătate

Malarie în București, sursa infectării - locală. Potrivit unui anunț al Ministerului Sănătății, pacientul este un bărbat de 69 de ani. Malarie în București, sursa infectării - locală "Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a fost informată de Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale “Dr. Victor Babeș” cu privire la confirmarea, prin analize de laborator, a unui caz de malarie. Citește și: Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal, despre eșecul absorbției fondurilor UE Pacientul, un bărbat în vârstă de 69 de ani, cu domiciliul în București, se află în stare stabilă și urmează tratament medicamentos specific. Potrivit informațiilor, acesta nu a călătorit recent în străinătate. Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București derulează o anchetă epidemiologică, conform metodologiei specifice. De la începutul anului, în România au fost raportate 21 de cazuri de malarie, toate cu istoric de călătorie în țări endemice de malarie.", se arată în postarea Ministerului Sănătății.

Halep, furtuna și turneul Concord (Iași) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Simona Halep încă influențează tenisul care se joacă în prezent. Uneori, participă și furtuna

Halep, furtuna și turneul Concord (Iași) au produs o zi de joi foarte încărcată. Halep, furtuna și turneul Concord (Iași) Meciul demonstrativ susținut de Simona Halep la Iași, dar mai ales ploaia abundentă căzută miercuri după-amiază au dat peste cap programul partidelor programate la baza sportivă Ciric. Citește și: Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal, despre eșecul absorbției fondurilor UE Dintre cei opt favoriți înscriși în competiție, doar patru mai sunt în cursă, iar meciuri din turul al doilea sunt încă restante. Partidele care nu au putut fi terminate sau nici măcar începute miercuri au fost reprogramate pentru joi, zi extrem de încărcată, dar și plină de spectacol sportiv. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoferii de la Metrorex și funcționarii care lucrează la etajul IX iau spor de subteran Foto: Facebook Metrorex
Eveniment

Șoferii de la Metrorex și funcționarii care lucrează la etajul IX iau spor de subteran - presă

Șoferii de la Metrorex și funcționarii care lucrează la etajul IX iau spor de subteran, scrie Club Feroviar. Potrivit acestui site, care a obținut contractul colectiv al angajaților Metrorex, angajații companiei au nu mai puțin de zece sporuri. Bugetul Metrorex prevede pierderi în anul 2025, deși compania primește subvenții de 873 de milioane de lei.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Șoferii de la Metrorex și funcționarii care lucrează la etajul IX iau spor de subteran Sporurile angajaților Metrorex sunt: spor de vechime în muncă (12-25%), spor de metrou (20-40%) - acest spor era denumit inițial “de subteran“, dar denumirea sa a fost schimbată tocmai pentru ca un număr cât mai mare de angajați să-l poată primi,  spor pentru condiții nocive de muncă (10% din salariul minim la Metrorex), spor pentru lucrul în timpul nopții (25%, cu posibilitatea majorării la 28%), spor pentru conducerea unei formații de lucru (5-10%), spor pentru orele prestate sâmbăta, duminica și sărbătorile legale (100%), spor pentru lucrul sistematic peste programul normal (5-25%), spor pentru executarea unei funcții suplimentare (30%), spor pentru titlul științific de doctor (15%), spor de fidelitate (2-10%). Însă, potrivit Club Feroviar, în contractul colectiv se prevede ca de sporul de metrou să beneficieze și cei care ocupă pozițiile de: contabil șef, economist, contabil, inspector personal/resurse umane (între 27% și 34% din salariul brut, în funcție de secția la care sunt încadrați). Șoferii primesc acest spor, dar doar în procent de 20%.  Sporul de metrou, plafonat la 20%, este încasat și de cei care lucrează la etajul IX în sediul ministerului Transporturilor: director general, consilier al directorului general, șef serviciu, șef birou, economist, traducător, bibliotecar, expert achiziții publice. 

Hrănirea neautorizată a urșilor, amenzi mărite (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Amenzile pentru cei care hrănesc urșii pe marginea drumurilor vor crește, anunță ministrul Mediului

Hrănirea neautorizată a urșilor, amenzi mărite. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat miercuri că legislația va fi modificată pentru a înăspri sancțiunile aplicate persoanelor care hrănesc urșii pe marginea drumurilor, în special în zona Transfăgărășanului. Hrănirea neautorizată a urșilor, amenzi mărite Măsura vine în contextul intensificării incidentelor periculoase cu animale sălbatice în această regiune turistică. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 „Trebuie să trimitem un semnal foarte clar: hrănirea ilegală a urșilor pune în pericol oameni și animalele, deopotrivă”, a declarat Diana Buzoianu. Ministrul a subliniat că această practică iresponsabilă va fi sancționată mai dur prin modificarea legislației și creșterea amenzilor. Autoritățile locale, ONG-urile și instituțiile naționale, mobilizate La reuniunea de urgență organizată la sediul Ministerului Mediului au participat reprezentanți ai Romsilva, Direcției Silvice Argeș, Gărzilor Forestiere, Gărzii Naționale de Mediu, primari din județul Argeș și prefectul Ioana Făcăleață. Diana Buzoianu a cerut Direcției Silvice Argeș și Romsilva să colaboreze urgent cu ONG-uri cu experiență în conservarea faunei, pentru a sprijini autoritățile în căutarea și salvarea celor trei pui de urs rămași orfani. Controale și sancțiuni pe Transfăgărășan Ministrul a dispus controale în teren cu echipe mixte în zona Transfăgărășan, pentru a sancționa persoanele care oferă mâncare animalelor sălbatice sau fotografiază urșii încălcând legislația. Autoritățile vor aplica amenzi tuturor celor care ignoră regulile de siguranță și protecție a faunei. Măsuri urgente pentru capturarea și salvarea puilor Direcția Silvică Argeș a declanșat procedurile pentru capturarea și relocarea celor trei pui de urs. Printre măsurile adoptate se numără: monitorizarea permanentă a zonei, instalarea camerelor de supraveghere cu transmisie live, patrule mixte cu jandarmeria, dotarea echipelor cu arme și substanțe pentru tranchilizare, administrarea hranei complementare în zonă. Șapte angajați sunt deja mobilizați în teren pentru identificarea puilor, care, până la acest moment, nu au fost găsiți. Incident tragic: motociclist ucis de o ursoaică Săptămâna trecută, un motociclist a fost atacat mortal de o ursoaică pe DN 7C – Transfăgărășan. Animalul a fost ulterior împușcat de autorități. Cei trei pui ai ursoaicei sunt încă de negăsit, ceea ce accentuează nevoia de intervenție coordonată și măsuri ferme de prevenție.

Justiția franceză refuză extrădarea prințului Paul (sursa: Facebook/HRH Crown Prince Paul of Romania)
Eveniment

Un nou eșec pentru statul român în cazul prințului Paul de România: Franța respinge extrădarea

Justiția franceză refuză extrădarea prințului Paul. Curtea de Apel din Paris a respins miercuri solicitarea autorităților române privind extrădarea prințului Paul de România, condamnat la închisoare în România pentru trafic de influență. Decizia vizează un dosar cu implicații în conflictul privind succesiunea regală. Paul de România: „Cred în justiția franceză” În urma deliberării, Paul-Philippe de România, în vârstă de 76 de ani, a declarat: Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 „Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”. Avocata sa, Miriame Laichi, a salutat decizia instanței, considerând că aceasta „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile” și reafirmă atașamentul față de statul de drept. Justiția franceză refuză extrădarea prințului Paul Deși autoritățile române au avut temei legal pentru emiterea unui nou mandat de arestare, judecătorii francezi au considerat că acesta are „un caracter disproporționat”. Președintele Camerei pentru extrădări a subliniat că s-a pronunțat doar asupra admisibilității mandatului, nu și asupra fondului dosarului. Dosar penal legat de revendicările moștenirii regale Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea, este acuzat că a colaborat, începând din 2006, cu o rețea de escroci pentru a recupera proprietăți pe care le revendica în calitate de moștenitor. Familia regală a fost exilată în 1947, iar bunurile acesteia au fost confiscate de regimul comunist. Condamnare definitivă și prejudiciu uriaș În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Paul de România la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. În același dosar au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul estimat pentru statul român depășește 145 de milioane de euro. După pronunțarea sentinței, România a emis un prim mandat de arestare. Prima cerere de extrădare, respinsă în 2023 În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins prima solicitare de extrădare, invocând nerespectarea dreptului la un proces echitabil. Instanța a remarcat neregularități în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat pe prințul Paul. A doua cerere, susținută de o decizie CJUE Pentru a formula o nouă cerere, România s-a bazat pe o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pronunțată pe 29 iulie 2024. CJUE a apreciat că refuzul anterior al Parisului contravine „principiului încrederii reciproce” între statele membre și reprezintă „un control excesiv” asupra sistemului judiciar românesc. Avocații invocă un scandal politic de proporții În timpul audierii din 11 iunie, avocatul general a pledat pentru predarea lui Paul de România, invocând „prevalența justiției europene asupra dreptului național”. În replică, avocata Miriame Laichi a denunțat ceea ce consideră a fi „cel mai mare scandal politic care a implicat vreodată o familie regală”, legat de litigiul privind succesiunea în familia regală a României. Context istoric: legătura cu regele Carol al II-lea Prințul Paul este fiul lui Carol Mircea Grigore, născut în 1920, unul dintre copiii regelui Carol al II-lea, monarh al României între 1930 și 1940. Conflictele legate de moștenirea regală continuă să alimenteze controverse juridice și politice, atât în România, cât și la nivel internațional.

Primarul Chișinăului, intrare interzisă în România (sursa: Facebook/Ion Ceban)
Eveniment

Primarul Chișinăului, interzis în România. Ion Ceban, partener preferat al PSD în Moldova

Primarul Chișinăului, intrare interzisă în România. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat miercuri că Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, alături de alți doi cetățeni din Republica Moldova, nu mai au voie să intre pe teritoriul României. Primarul Chișinăului, intrare interzisă în România Potrivit comunicatului transmis de MAE, decizia a fost luată „din motive ce țin de considerente de siguranță națională”. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Măsura a fost dispusă de instituțiile competente din România, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Interdicție valabilă în întreg spațiul Schengen Ministerul precizează că această interdicție nu se aplică doar pe teritoriul României, ci este valabilă pentru întreg spațiul Schengen. Astfel, Ion Ceban și ceilalți doi cetățeni moldoveni nu pot călători în statele membre ale acestui spațiu. Ion Ceban, trase politic controversat Ion Ceban, primarul Chișinăului, și-a început cariera politică în rândurile Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), formațiune de orientare centru-stânga, cunoscută pentru apropierea față de Federația Rusă. În 2011, Ceban devine deputat pe listele PCRM și devine rapid un personaj activ în manifestațiile împotriva Alianței pentru Integrare Europeană. În 2012, participa la proteste organizate în Piața Marii Adunări Naționale, unde striga de pe scenă: „Jos alianța!”. Apropierea de Igor Dodon Câteva luni mai târziu, Ceban părăsește PCRM-ul condus de Vladimir Voronin și se alătură Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune fondată de Igor Dodon. Devine secretar pentru ideologie și își menține poziția fermă împotriva integrării europene. Proteste la Bruxelles și sprijin pentru Uniunea Vamală În 2014, Ceban organizează un protest în fața sediului Comisiei Europene, unde declară: „Nu-mi convine semnarea Acordului de asociere cu UE. Moldova vrea în Uniunea Vamală”. În același an, sprijină referendumul nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. De la Parlament la administrația locală Tot în 2014, este reales deputat pe listele PSRM, însă în 2015 renunță la mandatul de parlamentar pentru a deveni membru al Consiliului Municipal Chișinău (CMC), unde conduce fracțiunea PSRM timp de patru ani. În 2018, Ceban candidează la primăria Chișinăului, fiind învins de Andrei Năstase, însă alegerile nu sunt validate. În 2019, revine în cursă și câștigă funcția de primar, poziție reconfirmată în alegerile locale din 2023. De la PSRM la Mișcarea Alternativă Națională (MAN) La doi ani după ce a devenit primar cu sprijinul PSRM, Ceban anunță că părăsește formațiunea și lansează Mișcarea Alternativă Națională (MAN), prezentată drept o alternativă la actuala guvernare. Retorica sa devine brusc pro-europeană, contrar pozițiilor din trecut. Schimbare de discurs, dar suspiciuni de influență rusă Deși Ceban se declară public pro-european, un document emis de Departamentul de Stat al SUA în 2022 îl plasează într-o altă lumină. Potrivit raportului, Mișcarea Alternativă Națională ar fi sprijinită de Federația Rusă prin intermediul agentului FSB Iurii Gudilin. Documentul menționează MAN printre entitățile folosite pentru a influența scena politică din Republica Moldova, alături de personaje precum Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

Spor de metrou, chiar la suprafață (sursa: clubferoviar.ro)
Eveniment

De sporurile mari de subteran de la Metrorex beneficiază traducătorii, șoferii și directorii

Spor de metrou, chiar la suprafață. La Metrorex, nu doar angajații care lucrează în subteran beneficiază de sporuri pentru condiții grele. Inclusiv salariații care își desfășoară activitatea la suprafață sau în sediul central din Palatul CFR, la etajul 9, primesc „spor de metrou”, alături de alte beneficii salariale consistente. Majorare salarială acoperită prin scumpirea biletelor Potrivit Club Feroviar, sporurile și creșterile salariale sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă semnat în decembrie 2024. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Cu acea ocazie, angajații Metrorex au obținut o majorare de 1.050 de lei per persoană, sumă care a fost ulterior compensată prin scumpirea titlurilor de călătorie, aplicată începând cu 1 ianuarie 2025. Spor de metrou, chiar la suprafață Angajații Metrorex beneficiază de numeroase tipuri de sporuri, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea. Printre cele mai importante se numără: Spor de vechime în muncă: între 12% și 25% Spor de metrou: între 20% și 40%, aplicabil tuturor angajaților, inclusiv celor din birouri Spor pentru condiții nocive: 10% din salariul minim la Metrorex Spor pentru lucru în timpul nopții: 25%, cu posibilitate de majorare la 28% Spor pentru conducerea unei formații de lucru: între 5% și 10% Spor pentru activitate în weekend și sărbători legale: 100% Spor pentru muncă sistematică peste program: între 5% și 25% Spor pentru exercitarea unei funcții suplimentare: 30% Spor pentru titlul științific de doctor: 15% Spor de fidelitate: între 2% și 10% Sporuri și în birourile de la etajul 9 Toate aceste sporuri sunt acordate inclusiv angajaților din aparatul central al companiei, care lucrează în condiții normale, în birouri situate la etajul 9 al Palatului CFR. Astfel, beneficiile salariale sunt extinse mult dincolo de angajații care lucrează în subteran sau în condiții de risc.

Emil Gânj, infractor periculos, judecători miloși (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

A violat o minoră și are două crime la activ, dar "specialii" judecători români au fost miloși

Emil Gânj, infracțiuni grave, judecători miloși. Emil Gânj, bărbatul dat în urmărire de Poliția Română pentru că și-ar fi ucis fosta parteneră și ar fi incendiat locuința acesteia, are un istoric judiciar marcat de infracțiuni grave, potrivit Snoop.ro Emil Gânj, infractor periculos, judecători miloși În 2009, el a fost condamnat definitiv pentru două fapte de „act sexual cu un minor”. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Potrivit hotărârii Judecătoriei Luduș, Emil Gânj a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 5 ani. Faptele au fost comise în vara anului 2006 și, ulterior, în perioada februarie-martie 2007. Sentința a devenit definitivă pe 13 februarie 2009, după ce instanța de apel a menținut în esență decizia inițială. Coautor al unei crime La vârsta de 23 de ani, în timp ce se afla sub regimul de suspendare al pedepsei, Gânj a fost implicat într-o crimă în localitatea Miheșu de Câmpie, județul Mureș. Pe 29 decembrie 2011, a fost arestat preventiv, iar în iulie 2012 a fost condamnat definitiv la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru omor calificat. Pedeapsa a fost majorată după revocarea suspendării Având în vedere condamnarea anterioară pentru o infracțiune gravă, instanța a revocat suspendarea pedepsei de 3 ani. Astfel, pedeapsa totală aplicată a ajuns la 15 ani și 6 luni de detenție. Eliberat condiționat cu peste 5 ani înainte de termen Deși ar fi trebuit să fie eliberat abia pe 4 ianuarie 2026, Emil Gânj a fost pus în libertate condiționată pe 24 noiembrie 2020, la decizia Judecătoriei Târgu Mureș. Decizia a venit la doar cinci zile după ce aceeași instanță analizase cererea de liberare condiționată. Penitenciarul s-a opus eliberării Administrația penitenciarului a formulat obiecții ferme față de eliberare, invocând „gravitatea faptei” ca principal motiv. Cu toate acestea, judecătorii au hotărât că Gânj poate fi eliberat cu 5 ani și o lună înainte de expirarea pedepsei.

EximBank răspunde acuzațiilor premierului Ilie Bolojan (sursa: Facebook/Exim Banca Romaneasca)
Eveniment

EximBank îi dă cu tifla lui Bolojan: contractul de chirie, aprobat de Ministerul de Finanțe

EximBank răspunde acuzațiilor premierului Ilie Bolojan. După ce premierul Ilie Bolojan a lansat acuzații publice privind modul în care Exim Banca Românească își gestionează activitatea, în special în legătură cu sediul central al instituției, banca a transmis un comunicat amplu prin care răspunde tuturor suspiciunilor și reafirmă legalitatea și transparența deciziilor luate. EximBank răspunde acuzațiilor premierului Ilie Bolojan Potrivit Exim, banca este administrată de un Consiliu de Administrație format din 9 membri, selectați în urma unei proceduri transparente, derulate în noiembrie 2024 de o comisie din cadrul Ministerului Finanțelor. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Toți cei selectați au îndeplinit criteriile stricte de adecvare prevăzute de legislația bancară și au primit aprobarea Băncii Naționale a României (BNR). În ceea ce privește salarizarea, instituția precizează că grila de salarizare se află în media aplicată în sistemul bancar românesc, neexistând diferențe semnificative față de restul pieței. Relocarea sediului: decizie strategică și justificată operațional Banca răspunde criticilor referitoare la schimbarea sediului social printr-o justificare strategică. Spațiul anterior – proiectat inițial ca bloc de locuințe – era ineficient pentru activitatea bancară modernă, susține instituția. Actuala locație este organizată în regim open space, favorizând colaborarea între departamente și optimizarea costurilor operaționale. Mai mult, banca precizează că actualul contract de sublocațiune a fost încheiat în regim de legalitate deplină și a fost aprobat de Consiliul de Administrație, în urma unei selecții bazate pe raportul calitate/preț. Comparativ cu alte opțiuni, chiria negociată ar fi fost cu 10-15% mai avantajoasă. Contractul, verificat de instituții ale statului Exim mai afirmă că contractul de sublocațiune a fost verificat anterior de Curtea de Conturi, DNA și alte instituții, fără ca acestea să constate vreo ilegalitate sau să impună măsuri corective. De asemenea, banca a menționat că nu a avut acces la valoarea chiriei încasate de RAAPPS de la proprietarul principal, din cauza clauzelor de confidențialitate dintre cele două părți. O bancă în creștere accelerată, fără ajutor guvernamental Exim Banca Românească subliniază că în ultimii 13 ani, sub conducerea președintelui Traian Halalai, a cunoscut o dezvoltare semnificativă: de la locul 21 în sistemul bancar românesc, la locul 8 după active, în prezent. Toate aceste rezultate, inclusiv un profit cumulat de peste 520 milioane de lei, au fost obținute fără sprijin bugetar, susține banca. Printre alți indicatori de creștere, Exim menționează: o creștere de 14 ori a volumului de credite; o majorare de 182 de ori a volumului depozitelor; un ritm anual de creștere de 17% al activelor, de două ori peste media sistemului bancar. Capitalizare de 250 milioane euro, aprobată de Comisia Europeană Pentru a susține expansiunea și respectarea noilor cerințe europene de capital, Guvernul a aprobat recent o majorare de capital de 250 de milioane de euro, validată în prealabil de Comisia Europeană. Potrivit Exim, decizia este justificată economic, fără a reprezenta o intervenție publică distorsionantă. Deschidere la dialog și clarificări În finalul comunicatului, Exim Banca Românească își exprimă deschiderea totală față de colaborarea cu autoritățile statului și cu premierul Bolojan. Reprezentanții băncii subliniază necesitatea unei informări corecte a opiniei publice pentru protejarea reputației unei instituții de credit de importanță sistemică.

Furtună la Sinaia, 11 persoane rănite (sursa: Facebook/IGSU-Romania)
Eveniment

11 persoane au fost rănite în urma unei furtuni violente la Sinaia

Furtună la Sinaia, 11 persoane rănite. Un total de 11 persoane au fost transportate miercuri la Spitalul Sinaia în urma furtunii puternice care a lovit stațiunea montană. Printre victime se numără și cinci turiști străini din Israel, iar vârstele celor răniți variază între 30 și 70 de ani. Furtună la Sinaia, 11 persoane rănite Potrivit directorului unității medicale, Mariana Miu, persoanele rănite au suferit traumatisme cranio-cerebrale, fracturi ale membrelor și leziuni la nivelul umerilor. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Toate victimele au primit îngrijiri medicale de urgență în cadrul spitalului din Sinaia. Arbori căzuți și pagube materiale semnificative Furtuna a provocat căderi masive de copaci, afectând atât traficul rutier, cât și cel feroviar în zonă. Rafalele violente de vânt au cauzat întreruperi de circulație și au pus în pericol siguranța turiștilor și localnicilor. Gara Regală și Vila „Luminiș”, avariate de vânt Primăria Sinaia a anunțat că acoperișul Gării Regale a fost smuls de rafale, iar Vila Luminiș – Casa Memorială „George Enescu” a suferit distrugeri importante. În urma evaluărilor, instituția de cultură a decis închiderea temporară a vilei pentru reparații, conform unei postări oficiale pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră