luni 08 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8758 articole
Eveniment

Ceburașka, eroul de desene animate folosit de Rusia ca propagandă pentru războiul contra Ucrainei

Personajul Ceburașka, armă de propagandă rusă. Personajul de desene animate Ceburașka, simbol al copilăriei pentru generații întregi din Uniunea Sovietică și Europa de Est, a fost transformat de regimul de la Moscova într-o armă de propagandă rusă. În mod ironic, creatorul personajului, Eduard Uspenskij, a condamnat anexarea Crimeei în 2014, declarând că „90% dintre ruși sunt idioți”. Personajul Ceburașka, armă de propagandă rusă Dintr-un erou al inocenței și prieteniei, micul animăluț a devenit, după invazia Ucrainei, un simbol patriotic folosit pe front și în campaniile de mobilizare. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Ceburașka a fost creat în 1966 de scriitorul Eduard Uspenskij și a devenit rapid un erou iubit prin povești și mai ales prin seria animată lansată în 1969, datorită artistului Leonid Șvarcman. Personajul, cu urechi mari și căzute, ochi disproporționat de mari și blăniță maro, a cucerit inimile copiilor. În poveste, Ceburașka este un animăluț exotic, găsit adormit într-o ladă de portocale la Moscova, pierdut și fără identitate. Crocodilul Genja, cetățean sovietic exemplar, îi oferă un nume și un rost. Supranumit „Ceburașka” (aluzie la Che Guevara), personajul a devenit simbolul copilăriei sovietice, un fel de Mickey Mouse al Rusiei și al Europei de Est. Ceburașka și războiul din Ucraina După 2022, imaginea lui Ceburașka a fost radical transformată. Din personaj inocent, a devenit simbol militar și de propagandă rusă: apărut pe ecusoane de soldați, reprezentat în uniformă și cu arme, transformat în figurine trimise pe front de copiii organizației paramilitare Junarmija. Mai mult, un aruncător de flăcări a fost botezat „MLRS Ceburașka”. În paralel, filmul Ceburașka, lansat în 2023, a devenit cel mai vizionat film din istoria cinematografiei ruse, confirmând puterea sa simbolică în cultura populară. De la mascotele olimpice la simbol de război Nu este pentru prima dată când Ceburașka a fost folosit ca simbol național. Între 2004 și 2010, el a fost mascota echipei olimpice ruse, a apărut pe timbre și chiar pe o monedă de 25 de ruble. Dar odată ce Ucraina a interzis cărțile și desenele animate cu Ceburașka, catalogându-l „ocupant”, Rusia a reacționat transformând personajul într-un simbol patriotic și militar. Pe Telegram, platformă unde coexistă naționalismul și disidența rusă, s-au răspândit rapid apeluri pentru a-l folosi pe Ceburașka ca emblemă a propagandei. Precedente istorice: desene animate folosite în război Fenomenul nu este unic. În timpul Al Doilea Război Mondial, Statele Unite au folosit intens desene animate ca propagandă de război: Donald Duck a devenit soldat american. Filmul The Führer’s Face (1943), unde Donald ironizează nazismul, a câștigat un Oscar. Tex Avery l-a transformat pe lupul din Cei trei purceluși într-un alter-ego al lui Hitler. Popeye a apărut în Spinach Fer Britain (1943), luptând împotriva germanilor. Comics-urile americane au jucat un și ele un rol decisiv în mobilizarea opiniei publice. În 1940, Superman îi capturează pe Hitler și Stalin, iar Captain America devine un simbol al patriotismului american, luptând împotriva naziștilor. Infantilizarea războiului – o armă psihologică Transformarea lui Ceburașka în armă a propagandei ruse în Ucraina demonstrează puterea psihologică a infantilizării războiului. Folosirea personajelor dragi copiilor face conflictul să pară mai puțin înfricoșător, estompând imaginea morților și a violenței. Această strategie psihologică are un rol crucial: un popor care se teme mai puțin este mai ușor de mobilizat.

Personajul Ceburașka, armă de propagandă rusă (sursa: ilpost.it/youtube)
Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici Foto: Facebook
Eveniment

Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici

Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici și trebuie să cumpere de la alții pentru a face față cererii. Informația apare într-un răspuns al companiei la întrebările adresate de administratorul grupului de Facebook „Client Hidroelectrica”. Citește și: Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă Acesta a întrebat (întrebarea numărul 9): „Am citit despre o declarație la o conferință ca Hidroelectrica nu poate prelua toți clienții casnici. Exista un număr de clienți de la care Hidroelectrica nu va mai încheia contracte noi ? Există un plan de a face oferta Hidroelectrica mai puțin atractivă?”   Hidroelectrica ar putea crește prețul la energie fiindcă are prea mulți clienți casnici   Ce a răspuns compania:   „Declarația s-a referit la faptul ca Hidroelectrica nu poate si nu dorește sa preia toți clienții casnici din Romania, pentru simplul motiv ca necesarul de energie al consumatorilor casnici depășește capacitatea de producție a companiei.   In plus, Hidroelectrica deține in portofoliu si contracte semnificative de furnizare energie electrica către clienti non-casnici, unii dintre cei mai mari consumatori din Romania. Nu putem vorbi despre un număr maxim fix de clienți pe care îl putem prelua, deoarece acest lucru depinde de profilul de consum al fiecărui client.   In prezent, Hidroelectrica nu are in plan sa ofere clienților o oferta mai puțin atractiva, consideram ca oferta actuala este una corecta pentru client, totuși, în contextul creșterii accelerate a cererii din partea consumatorilor casnici, Hidroelectrica se regăsește începând cu luna mai 2025 in poziția de a achiziționa o parte din cantitatea necesara de energie electrica pentru acoperirea necesarului clienților casnici.   Această energie poate avea un preț mai ridicat decât cel al producției proprii (hidro), ceea ce ar putea influența în viitor prețul oferit clienților”.    Compania a confirmat, pentru Hotnews, că răspunsurile îi aparțin. În primele șase luni ale acestui an, peste 177.000 de noi clienți au venit la Hidroelectrica, care a ajuns astfel la 768.836 clienți casnici și non-casnici - o creștere de aproape 30%. 

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete (PSD), spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă „ceva”. Rogobete a arătat că, deși bugetul CNAS a crescut substanțial, sunt spitale unde nu se găsește paracetamol. Citește și: Un fost membru CSM, amenințare voalată pentru Bolojan: "e bine să treci strada când i se pune pata pe tine" Ministrul Sănătății spune că sistemul de sănătate „va colapsa”, dacă nu se schimbă ceva „Înţeleg că rezistenţa la schimbare este una mare de obicei, dar  mulţi spun că aest sistem nu funcţionează bine. Este o realitate şi o confirm. Dacă nu schimbăm ceva în sistemul de sănătate, acesta se va colapsa în curând”, a arătat demnitarul. El a dat exemplul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al cărei buget a crescut în ultimii ani de la 45 de miliarde lei la aproape 80 de miliarde, dar în continuare există unităţi sanitare unde nu se găseşte paracetamol sau pacienţii sunt trimişi să-şi cumpere algocalmin din propriul buzunar. „Gândiţi-vă la bugetul CNAS care în ultimii ani a crescut de la 45 de miliarde la aproape 80 de miliarde şi în continuare există unităţi sanitare în care nu se găseşte paracetamol, există unităţi sanitare în 2025 unde pacienţii sunt trimişi să îşi cumpere algocalmin. Eu nu pot să ascund această realitate. Ori toate măsurile care vin acum, vin în sprijinul în primul rând al pacientului şi în al doilea rând în sprijinul sistemului pentru a-l reaşeza”, a afirmat ministrul. 

CSM, pagube de milioane la Primărie (sursa: Facebook/CSM Iași 2020)
Eveniment

CSM, clubul de handbal al Primăriei Iași, riscă să achite pagube de milioane de euro

CSM, pagube de milioane la Primărie: mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor ar putea genera pierderi financiare semnificative. CSM, pagube de milioane la Primărie Avocatul clujean Sabin Gherdan a declarat că „există deja șase dosare în instanță, inițiate de handbaliste care au semnat contracte cu CSM Iași 2020 pentru sezonul 2025/2026, dar care au fost ulterior reziliate. Citește și: Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari” Acestea solicită daune în valoare totală de câteva sute de mii de euro, iar șansele să câștige sunt ridicate. Clubul ar putea fi obligat să achite milioane de lei.” În paralel, antrenorul Iulian Stamate, care a condus echipa în sezonul retrogradării, ar fi înaintat o cerere de despăgubire la Federația Română de Handbal pentru nerespectarea contractului valabil în perioada 2025–2028. Surse apropiate spun că salariul contractual al tehnicianului era de 8.000 de euro lunar. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Hologramă interactivă pentru cetatea Soroca (Moldova) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Degrabă vărsătoriu de holograme: moldovenii de la Iași investesc în cetatea Soroca de peste Prut

Hologramă interactivă pentru cetatea Soroca (Moldova): Consiliul Județean Iași va aloca peste 10.000 de euro pentru achiziție. Hologramă interactivă pentru cetatea Soroca (Moldova) Investiția are ca scop promovarea patrimoniului cultural și turistic transfrontalier. Finanțarea, în valoare de 10.800 euro, va fi acordată Consiliului Raional Soroca, partener al CJ Iași în baza unui acord de cooperare bilaterală. Citește și: Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari” Conform protocolului, cele două instituții colaborează în domenii strategice precum dezvoltare locală, educație, cultură, turism, sănătate, sport, tineret și atragerea de fonduri europene. Proiectul urmează să fie aprobat în plenul CJ Iași săptămâna viitoare. Consiliul Raional Soroca va contribui cu 1.200 de euro pentru completarea sumei necesare achiziției. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consiliile Județene Ilfov și Teleroman sunt campioane la angajări. CJ Ilfov, condus de Hubert Thuma, PNL Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări în ultimii zece ani, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Această publicație arată că din 2015 în 2020 numărul bugetarilor din administrația locală a crescut cu 50.000 și, după întârzieri, ministerul de Finanțe a oferit date exacte despre evoluția numărului de angajați din fiecare unitate administrativă. Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări Administrația municipiului Oradea a crescut cu 78%, respectiv 198 de angajați, în ultimii zece ani, respectiv de la 254 la 452. Ca număr de angajați, acesta a fost municipiul cu cea mai mare creștere a bugetarilor. Pe locul II este Târgu Jiu (de la 136 la 307), iar pe III - Cluj Napoca (de la 505 la 657). Datele ZF arată că: În CJ Ilfov, numărul bugetarilor a sărit de la 4.173 la 5.953, în zece ani - majorare de 43%, locul I în clasamentul ZF. Președinte al CJ Ilfov este din 2020 liberalul Hubert Thuma, condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție. În CJ Teleorman, numărul bugetarilor a crescut de la 4.666 la 6.599 (41%) - locul II. Ionuț Gâdea (PSD) este președintele CJ Teleorman din 2020.  CJ Neamț a făcut peste 2.000 de angajări în ultimii zece ani - creștere de 40% a bugetarilor, locul III în top. La CJ Bihor, numărul angajaților s-a majorat în zece ani cu 1.240 (23%), adica de la 5.302 la 6.542 - locul 17 în clasament. În București, numărul bugetarilor a scăzut cu 589, de la 17.724 la 17.135, arată datele ZF.  Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea din 2008 în 2020, iar din 2020 în 2024 a condus Consiliul Județean Bihor.  

Investițiile universitare rămân fără banii PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cămine, săli de sport și cantine pe banii PNRR dispar din planurile universităților

Investițiile universitare rămân fără banii PNRR din cauza unei posibile tăieri bugetare de până la 200 de milioane de lei. Investițiile universitare rămân fără banii PNRR Aceste fonduri erau destinate construirii de săli de sport moderne, reabilitării căminelor studențești și ridicării de noi clădiri universitare sau modernizării celor existente. Citește și: Năsui desființează „tăierile” Guvernului: „Se taie doar trei fursecuri și șapte ospătari” Problemele au apărut în urma discuțiilor de la Guvern privind o ordonanță care ar permite continuarea finanțării doar pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție – mai precis, peste 30%. Doar acestea ar avea șanse reale să fie finalizate până în august 2026, termenul-limită impus de PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarul care și-a investit șpăgile în haine Foto: Facebook Cristian Radu
Eveniment

Primarul care și-a investit șpăgile în haine: Cristian Radu a băgat 40.000 euro în garderoba de lux

Primarul care și-a investit șpăgile în haine: Cristian Radu, edilul Mangaliei, a băgat peste 40.000 euro în garderoba de lux, arată documentele DNA, publicate de Info Sud-Est.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Cristian Radu a fost plasat sub control judiciar, prin decizia Tribunalului Constanța.  Martorul denunțător Dorinel Colgiu a spus procurorilor cum primarul îi trimitea link-uri cu hainele pe care și le dorea și întreba periodic despre sumele care au mai rămas în contul de Piniparma.com, dacă își mai poate achiziționa haine sau nu. Primarul care și-a investit șpăgile în haine Fotografiile publice cu primarul Mangaliei îl arată pe acesta cu o geacă de piele Belstaff, de circa 1.418 euro, pantofi Ferragamo de peste 700 de euro sau un sacou de la Pini Parma de circa 500 de euro.  Ce șpăgi ar fi cerut/primit primarul PNL din Mangalia, potrivit DNA: în perioada 2022 – 2024, ar fi pretins suma totală de 80.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 42.333 de euro, pentru a lăsa diverse persoane să desfășoare activități de comerț pe plaja sau în zona Portului Turistic Mangalia fără a fi amendați sau închiși de către Poliția Locală Mangalia. Șpaga ar fi fost primită sub forma unor obiecte vestimentare de lux în cursul anului 2020, ar fi pretins suma de 70.000 de euro din care ar fi primit printr-un intermediar suma de 20.000 de euro, pentru a emite un certificat de urbanism și ulterior o autorizație de construire pentru o clădire de locuințe P+12 în stațiunea Neptun în cursul anului 2023, ar fi pretins și ar fi primit un folos, respectiv echivalentul sumei de 500.000 euro prin reducerea prețului de achiziție a activului unei societăți comerciale, pentru cesionarea unor contracte de închiriere privind terenuri aflate în Portul Turistic Mangalia Pentru simplul fapt că funcționarii primăriei nu au controlat două persoane care controlau un imobil ar fi pretins suma de 50.000 de euro din care ar fi primit suma totală de 150.000 de lei, arată Antena 3, citând DNA. 

Sorin Ioniță continuă colaborarea cu G4Media (sursa: G4Media)
Eveniment

Sorin Ioniță (EFOR) continuă colaborarea cu G4Media după preluarea publicației de către Budeanu

Sorin Ioniță continuă colaborarea cu G4Media după preluarea publicației de către trustul lui Radu Budeanu. Cel din urmă plătește personaje ca Marius Tucă, Ion Cristoiu și alții, cunoscuți ca promotori insistenți ai temelor "suveraniste" și ai propagandei anti-ucrainene. Sorin Ioniță continuă colaborarea cu G4Media La opt zile de la anunțarea preluării G4Media de către o companie controlată de Radu Budeanu, Sorin Ioniță a publicat pe g4media.ro o analiză intitulată "Cum joacă AUR cartea Rusiei în Republica Moldova". În același timp, publicația Gândul, deținută de Radu Budeanu, îl găzduiește pe Ion Cristoiu, care susține (e doar cel mai recent exemplu) că "Banii obținuți din stoparea construcțiilor în România sunt dați pentru Campania electorală a Maiei Sandu". Citește și: Noii colegi de trust ai lui Tapalagă și Pantazi: auriști, suveraniști și amici ai PSD cărora Radu Budeanu le oferă platforma Gândul Critici dure la adresa lui Tucă Mai mult, Sorin Ioniță are păreri foarte directe despre Marius Tucă, alt angajat al lui Radu Budeanu. "Dacă cineva avea iluzii ce înseamnă Tucăshow și ce conserve geopolitice are de promovat: ni se explică cum e cu Europa, America, Rusia etc. Nici Stoianoglo nu le zicea mai bine decât Adrian Severin - Salvatorul Democrației. Și stați așa, că în campania asta e imposibil să nu depună omagiile pe acolo și Mircea Geoană", scria colaboratorul G4Media în octombrie 2024 pe propria sa pagină de Facebook. Sorin Ioniță, pe Facebook, despre Marius Tucă, ambii lucrând pentru publicații deținute azi de Radu Budeanu (sursa: Facebook/Sorin Ionita) Într-o altă postare, colaboratorul G4Media îl compară pe Tucă cu șefii propaganderi ruse de stat de la Moscova. Ioniță nu este deloc străin de canalele de dezinformare rusofile din România, după cum arată chiar rapoartele publicate de Expert Forum, ONG-ul din care face parte Sorin Ioniță. Critic vocal al media românești, Ioniță nu a comentat în nici un fel tranzacția G4Media - Radu Budeanu.

Suma ridicolă recuperată de ANAF, în guvernările PSD-PNL, de la cei condamnați penal definitiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați. Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor

Suma ridicolă recuperată de ANAF de la cei condamnați penal definitiv, obligați să restituie prejudiciile cauzate statului: într-un document din 15 aprilie 2025, ministerul de Finanțe arată că s-au colectat - în 2025 - doar 10,97 milioane de lei. Nici în anii anteriori Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF nu a obținut rezultate spectaculoase.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Suma ridicolă recuperată de ANAF de la condamnați Ce sume din prejudiciile constatate în sentințe definitive a recuperat ANAF din 2020 în 2024: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  ANAF susține că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.  Datele apar într-un răspuns la o interpelare a deputatului USR Cezar Mihail Drăgoescu.  „Aşa cum am zis şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane euro aşteaptă să fie executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat spre exemplu ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor”, spunea fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi în martie 2015. Însă în ultimii ani discuția pe acest subiect a dispărut. Ciolacu intervine și dă peste cap sistemul de „executări silite cazuri speciale” În 2024, guvernul Ciolacu a bulversat recuperarea prejudiciilor: „Având în vedere modificările legislative și organizatorice intervenite la nivelul Direcției Generale Executări Silite Cazuri Speciale, în contextul apariției Hotărârii Guvernului nr.565/2024, cu modificările ulterioare, activitatea direcţei generale s-a reorganizat, dintr-o activitate concentrată la nivelul aparatului propriu al Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală, care și-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată, ca structură de nivel central, care să continue să desfășoare o activitate de coordonare şi îndrumare a celor două activități principale (executări silite cazuri speciale și valorificarea bunurilor) care au revenit, la nivel operativ, la unităţile subordonate Agenției (Direcțiile Generale Regionale a Finanţelor Publice), începând cu data de 1 august 2024”.  De altfel, chiar din datele ANAF se vede că în 2024 s-a recuperat mai puțin decât în 2023. 

„ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat”, arată Valentina Saygo Foto: Facebook
Eveniment

Saygo: „ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat”

„ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost, ce meniu au avut și câți mici s-au mâncat”, scrie consultantul fiscal Valentina Saygo, pe Facebook, apreciind că aceasta este o invazie a vieții private.  Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Saygo - care a fost secretar de stat în ministerul Economiei - afirmă că „asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”.  „ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost și câți mici s-au mâncat” „Cererea ANAF pentru date detaliate despre nunți și botezuri în 5 zile e o invitație la birocrație și frică, nu la prevenirea evaziunii. Dacă vrei cifre, culege date la scară, nu forța oamenii să predea liste de invitați ca niște date medicale. 1. Invazie în viața privată   ANAF vrea să știe tot: cine s-a căsătorit, câți invitați au fost, ce meniu au avut și câți mici s-au mâncat. Serios acum, urmează să trimită și fotograful de la Antifraudă la eveniment? O nuntă nu e ședință de consiliu local.   2. Birocrație absurdă   Patronii de săli trebuie să trimită în 5 zile tabele cu detalii kilometrice, altfel amendă. În loc să se ocupe de clienți, stau și completează Excel-uri pentru stat. Nu e control fiscal, e concurs de secretariat.   3. Date personale la grămadă   ANAF cere nume, numere de telefon și alte date despre miri și invitați. Adică să știe și statul cine a dansat la sârba de la ora 3 dimineața. GDPR-ul ce mai zice? Sau acum e „opțional”?   4. Tunuri mici, artilerie grea   În loc să se concentreze pe evaziunea mare, statul scoate tunurile pentru evenimente private. Adică tratează un botez ca pe o schemă de spălare de bani. Suntem serioși? Dacă vrei să găsești fraude, te uiți la zonele cu risc real, nu la câți invitați au avut nașii.   5. Impact negativ asupra industriei   În loc să sprijine sectorul de evenimente, care abia se ridică după pandemie, ANAF îi bagă iar în stres și birocrație. Cum să-ți faci treaba când ești amenințat cu amenzi doar pentru că n-ai trimis la timp lista cu sarmale?   ANAF vrea să afle tot despre nunți și botezuri, până și câți mici s-au pus pe grătar. Asta nu e combatere a evaziunii, e Big Brother cu meniu all-inclusive. Dacă vrem rezultate, hai să controlăm unde există risc fiscal real, nu la fiecare petrecere din sat”, a scris Saygo. 

Vlad Pascu, zece ani de închisoare, definitiv (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Sentință definitivă: Vlad Pascu, autorul accidentului mortal de la 2 Mai, zece ani de închisoare

Vlad Pascu, zece ani de închisoare: șoferul drogat care în august 2023 a provocat tragedia de la 2 Mai, soldată cu doi tineri morți și alți trei răniți, a fost condamnat definitiv. Vlad Pascu, zece ani de închisoare Decizia a fost pronunțată joi de Curtea de Apel Constanța, care a respins apelul depus de inculpat și a menținut sentința inițială a Judecătoriei Mangalia din ianuarie 2025: zece ani de închisoare. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța În dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autoturism pe DN 39 și a intrat într-un grup de pietoni la intrarea în localitatea 2 Mai. Impactul a dus la moartea a doi tineri și rănirea altor trei. Pascu a fugit de la locul accidentului, fiind găsit ulterior de polițiști în Vama Veche. Anchetatorii au stabilit că acesta se afla sub influența mai multor droguri. În octombrie 2023, Pascu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducere sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului. Daune de 1.740.000 de euro Pe 31 ianuarie 2025, Judecătoria Mangalia l-a condamnat la zece ani de închisoare, sentință confirmată acum definitiv de Curtea de Apel Constanța. Instanța a stabilit și plata unor daune morale uriașe, prin intermediul Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR): 700.000 euro familiei tânărului decedat, 640.000 euro familiei tinerei decedate, 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro celor trei tineri răniți. Apărarea lui Pascu a solicitat reducerea pedepsei, în timp ce părinții victimelor au cerut o condamnare mai dură, pentru omor.

Teren cumpărat legal, „naționalizat” de Primărie (sursa: Google Maps)
Eveniment

Teren cumpărat legal, „naționalizat” de Primărie din cauza unei erori admise, dar necorectate

Teren cumpărat legal, „naționalizat” de Primărie: situația a ieșit la iveală atunci când firmei care cumpărase între timp terenul i-a fost refuzată autorizația de construire. Teren cumpărat legal, „naționalizat” de Primărie Compania a sesizat Primăria cu privire la înscrierea eronată a terenului în Registrul Spațiilor Verzi, însă municipalitatea a refuzat să corecteze greșeala. Citește și: Propunere șocantă a Ministerului Sănătății: pacienții să nu mai poată cere medicamente gratuite/compensate prin instanță (ordonanță președințială) Terenul de 2.972 mp fusese retrocedat fostului proprietar în 2014 și intabulat în 2016. În 2019, Consiliul Local Iași a aprobat un plan urbanistic zonal (PUZ) pentru cele două parcele, care permitea construirea de locuințe cu maxim două etaje, cu respectarea retragerilor față de stradă și cimitir. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Copii români, olimpici la aritmetică mentală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Doi copii români (8 și 9 ani), pe podium la Olimpiada Mondială de Aritmetică Mentală din Dubai

Copii români, olimpici la aritmetică mentală: la doar nouă ani, Matias Aneculăesei, elev din Iași, a devenit campion mondial la Olimpiada Mondială de Aritmetică Mentală desfășurată la Dubai, la categoria Starter level B. Copii români, olimpici la aritmetică mentală Colegul său, Mihnea Mahu, în vârstă de opt ani, a obținut locul al doilea la categoria Starter level A. Cei doi copii din Iași au urcat pe podium într-o competiție extrem de strânsă, cu aproape 200 de participanți din 12 țări. Citește și: Propunere șocantă a Ministerului Sănătății: pacienții să nu mai poată cere medicamente gratuite/compensate prin instanță (ordonanță președințială) Performanța lor este rezultatul unui an intens de pregătire la Centrul educațional SmartyKids Iași Păcurari, sub coordonarea profesoarei Adriana Mahu. Potrivit acesteia, olimpiada a reunit aproape 200 de concurenți internaționali, dintre care șapte au reprezentat România: doi din Iași și cinci din Piatra Neamț. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Propagandă rusească în prezența ambasadorului Lipaev (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Eveniment de propagandă rusească în prezența ambasadorului Lipaev, la Iași

Propagandă rusească în prezența ambasadorului Lipaev la Iași, unde un grup de rusofili s-a adunat miercuri la Cimitirul Eternitatea, invocând „denazificarea” Ucrainei. Propagandă rusească în prezența ambasadorului Lipaev Evenimentul a avut loc sub pretextul marcării a 80 de ani de la victoria coaliției antihitleriste din Al Doilea Război Mondial și s-a desfășurat la Monumentul Eroilor Sovietici, în prezența ambasadorului Federației Ruse în România, Vladimir Gheorghievici Lipaev. Citește și: Propunere șocantă a Ministerului Sănătății: pacienții să nu mai poată cere medicamente gratuite/compensate prin instanță (ordonanță președințială) După discursul oficialului rus, au luat cuvântul un ieșean care conduce o asociație pro-rusă, un fost canotor olimpic rus, un profesor de istorie și un membru al Partidului Patrioților. Surprinzător, românii prezenți au vorbit mai mult despre „denazificarea” Ucrainei decât ambasadorul rus însuși. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră