duminică 26 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9625 articole
Eveniment

Expulzare în masă a diplomaților ruși

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși în istoria modernă: peste 400, de la începutul invadării Ucraina, arată o statistică a The Economist. România este, alături de Ungaria, printre țările care nu au expulzat nici un diplomat rus. Chiar și Austria, despre care Financial Times și The Economist apreciază că era o placă turnantă a spionajului rusesc, a expulzat, joi, mai mulți presupuși spioni ai Kremlinului. Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși The Economist prezintă o statistică a presupușilor agenți ruși expulzați și explică efectele acestor măsuri. „Expulzările în masă, cele mai mari din istorie, vor avea probabil efecte de durată asupra serviciilor de informații ale lui Vladimir Putin și asupra capacității lor de a spiona - și de a submina – în Europa”, arată The Economist. Foto: The Economist „Expulzarea la această scară a spionilor este fără precedent. Este mai mult decât dublu față de cea din 2018, când 28 de țări occidentale au expulzat 153 de presupuși spioni, ca răspuns la tentativa de asasinare de către Rusia a lui Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații. Cele mai recente expulzări sunt „remarcabile” și „așteptate de mult”, spune Marc Polymeropoulos, care a condus operațiunile CIA în Europa și Eurasia până în 2019”, mai scrie săptămânalul britanic. Publicația explică și de ce sunt importante aceste măsuri. Ea arată că numărul spionilor ruși în spațiul european era estimat la circa 1.000, înainte de expulzări. Un oficial german aprecia că numărul agenților Kremlinului ajunsese la nivelul din anii Războiului Rece. Aceasta făcea foarte dificilă sarcina contraspionajului de a-i monitoriza. În plus, aceștia au executat și misiuni de sabotaj: în aprilie 2021, agenți GRU au bombardat un depozit ceh de muniție. Expulzat de Marea Britanie, mutat în Estonia „Unii oficiali occidentali spun că scopul lor este să se asigure că ambasadele rusești din Europa, acum supradimensionate, nu sunt mai mari decât echivalentele lor occidentale de la Moscova – un principiu pentru care Republica Cehă a insistat anul trecut. Aceasta presupune refuzul constant al vizelor pentru noii sosiți și schimb de informații între aliați, astfel încât un ofițer dat afară dintr-o țară să nu poată fi trimis în alta”, arată The Economist. Autorul articolului, Shashank Joshi, precizează, pe Twitter, că un diplomat rus expulzat de Marea Britanie în 2018 a ajuns în Estonia și a fost expulzat acum și din această țară. El se întreabă cum a fost posibil ca aceasta să fie acceptat în Estonia. Amazingly, one of the suspected intelligence officers expelled by the UK in 2018, Sergey Nalobin, was just kicked out of Estonia, where he was the chargé—"raising questions about why he received diplomatic credentials from Tallinn in the first place." https://t.co/q4m87tdMhX— Shashank Joshi (@shashj) April 6, 2022 Shashank Joshi explică faptul că Marea Britanie nu a expulzat în 2022 nici un diplomat rus întrucât a dat afară un număr foarte mare, 23, în 2018. Cehia a expulzat relativ puțini, întrucât a expulzat 81 în 2021. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate

Cea mai importantă expulzare în masă a diplomaților ruși: peste 400, de la începutul invadării Ucraina Foto: Kremlin.ru
Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată (sursa: Facebook/Vasile Dîncu)
Eveniment

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată

Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a subliniat joi seară, la TVR, că România nu deține echipamentele pe care Ucraina le-a cerut statelor NATO. Rusia ocupă Insula Șerpilor; România, îngrijorată "Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment", a declarat Vasile Dîncu. Doar Polonia și Cehia au tipurile de armament solicitate de Kiev. În contextul datelor oferite de SUA privind ajutorul dat Ucrainei cu informații din zona Donbas, ministrul Apărării a subliniat că este vorba în principal despre informații prin satelit. Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești "Noi nu avem încă o dotare satelitară destul de bună (...), nu avem alte mijloace prin care se sprijină Ucraina în acest sens, dar participăm și noi cu informații din zone în care sigur că putem să adunăm informații. Toată lumea participă", a declarat Vasile Dîncu. România nu prea mai are armament sovietic Secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat că statele membre vor trimite armament de nouă generație, dar și armament de tip sovietic. Întrebat dacă România poate face acest lucru, ministrul Apărării a subliniat că România nu deține astfel de echipamente. "Și noi am discutat cu partea ucraineană - nu avem în acest moment în dotarea noastră materiale care au fost cerute (...) de partea ucraineană. Ei încă sunt pe o dotare sovietică mai veche, noi am început deja schimbarea în cea mai mare parte a armamentului nostru - avem puțin armament care să fie, sigur, valid, care să fie funcțional în acest moment și care să poată fi sprijinit (...) în Ucraina", a arătat Dîncu. Polonia, hub-ul pentru armament Polonia și Cehia au încă asemenea tipuri de armament. "Blindate, mai ales, pentru că era vorba cred că mai degrabă de blindate în ultima vreme, am văzut ultimele știri de astăzi, și vor sprijini. Noi, în acest moment, sprijinim cu toate forțele, cu tot ceea ce avem, dar nu cu armament, nu cu armament letal, cu blindate sau cu altceva", a declarat ministrul Apărării Naționale. România ajută cu căști, veste antiglonț, cu echipamente antichimice, cu mașini de pompieri, medicamente, salvări și cu tranzitul ajutoarelor umanitare prin HUB-ul de la Suceava. De asemenea, pentru armament, zona de tranzit este Polonia - acolo a fost plasat HUB-ul pentru armament. "Polonia este centrul în această direcție. Noi suntem HUB umanitar mai degrabă", a subliniat Vasile Dîncu. O îngrijorare fundamentală: Rusia a ocupat Insula Șerpilor "Există o îngrijorare fundamentală, care este una de bază, pe care o luăm în calcul din punct de vedere al apărării și militar - aceea că Rusia (...) faptul că a ocupat Insula Șerpilor, la 22 de mile de granița României. Asta înseamnă că, în acest moment, interesele noastre de securitate sunt afectate, strategic vorbind, sunt afectate de această prezență (...) a Rusiei aproape de granița noastră", a declarat Vasile Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Federația Rusă și Putin încearcă prin aducerea trupelor din nordul Ucrainei în est, în Donbas, să obțină o victorie mică, dar o victorie care să permită începerea negocierilor. Miza, țărmul Mării Negre "Încearcă Federația Rusă în acest moment să blocheze litoralul nordic al Mării Negre, partea ucraineană și, bineînțeles, încearcă prin aducerea trupelor din vest sau din nord, să zicem, din zona Kievului, să se aducă spre zona Donbas, unde Putin ar vrea să aibă o mică victorie măcar pentru ca de aici să înceapă negocierile", a prezentat Dîncu un scenariu. Nu există informații că Putin ar vrea să se îndrepte spre Transnistria. "Planul pe care rușii îl au, se vede și din negocierile pe care le-au avut în Istanbul, ar fi acela de a câștiga o victorie undeva și a recâștiga malul Mării Negre", a subliniat Dîncu. Potrivit ministrului Apărării, Moscova își dorește în continuare un guvern la Kiev care să fie binevoitor cu Rusia. "Dar în acest moment noi nu avem de ce să ne îngrijorăm din perspectiva unor posibile evenimente care să ducă la atac asupra teritoriului nostru", a conchis Vasile Dîncu.

Drone Watchkeeper X pentru Armata română (sursa: Thales)
Eveniment

Drone Watchkeeper X pentru Armata română

În doi ani, Armata Română va avea drone similare cu cele folosite de de armata britanică în Irak și Afganistan. Cu ajutorul acestor drone asamblate la Bacău, militarii vor putea localiza submarinele din Marea Neagră și vor supraveghea tot teritoriul țării. Aparatele de zbor sunt o prioritate pentru Ministerul Apărării, care investește aproape 300 de milioane de euro în proiect, potrivit TVR. Drone Watchkeeper X pentru Armata română Drona ultramodernă pe care o va folosi Armata Română va fi asamblată într-o fabrică din Bacău și este soluția pe care producătorii britanici și israelieni au propus-o Ministerului Apărării. Licitația este în ultima fază. Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești Dronele Watchkeeper X au fost folosite deja de armata britanică în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan. Au camere cu infraroșu ce pot detecta orice mișcare de la sol sau din apă, astfel că poate identifica și submarinele din Marea Neagră. E folosită în principal în misiuni de supraveghere. https://www.youtube.com/watch?v=fZKXLdE0Yh8&list=TLGGqyUlp4vPaOkwNzA0MjAyMg Armata romana a cumpărat șapte sisteme cu drone, ceea ce înseamnă 21 de aparate de zbor fără pilot. În Programul de achiziție a dronelor, Ministerul Apărării investește aproximativ 300 de milioane de euro. Primele aparate de zbor ar putea fi folosite de militarii români în doi ani.

Ucraina, zeci de mii de rachete (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Eveniment

Ucraina, zeci de mii de rachete

Ucraina, zeci de mii de rachete. Țara invadată de Rusia a primit din partea SUA şi a aliaţilor săi peste 60.000 de rachete antitanc şi peste 25.000 de rachete antiaeriene, a anunţat joi şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, potrivit Reuters. Ucraina, zeci de mii de rachete Sistemele antiaeriene portabile au permis armatei ucrainene să împiedice Rusia să obţină superioritatea aeriană care ar fi ajutat mult trupele ruse în invazia declanşată pe 24 februarie, a remarcat generalul american la o audiere în Comitetul pentru Servicii Armate din Senatul SUA. El a mai apreciat că Ucraina foloseşte eficient minele terestre în confruntările cu Rusia, forţând astfel unităţile de tancuri şi blindate ruse să pătrundă în zone unde sunt vulnerabile în faţa numeroaselor arme antitanc moderne furnizate Ucrainei de statele occidentale. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Acesta este unul din motivele pentru care vedeţi coloană după coloană de vehicule ruse care sunt distruse", a explicat responsabilul Pentagonului. Vorbind în faţa aceleiaşi comisii, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a recunoscut pentru prima dată public că SUA ajută Ucraina de asemenea cu informaţii despre mişcările trupelor ruse, relatează CNN. Acum, e nevoie de arme pentru Donbas Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut mai devreme la o reuniune a NATO desfăşurată la Bruxelles şi mai mult arme occidentale, insistând că Ucraina are nevoie de acestea pentru a face faţă unei ofensive majore a trupelor ruse aşteptată în Donbas, regiune pe care Moscova se concentrează acum după ce şi-a retras trupele din nordul Ucrainei. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat după această reuniune că "aliaţii NATO sunt pregătiţi pentru a oferi mai mult sprijin Ucrainei" şi "recunosc urgenţa sporirii ajutorului" militar pentru aceasta. Potrivit estimărilor Kievului, care nu pot fi verificate de surse independente, de la începutul invaziei Rusia a pierdut în Ucraina circa 18.900 de militari (morţi, răniţi şi prizonieri), 698 de tancuri, 1.891 de vehicule blindate, 198 de lansatoare de rachete, 159 de avioane, 135 de elicoptere şi 111 drone.

Elena Udrea a fugit din România (sursa: Facebook/Elena Udrea)
Eveniment

Elena Udrea a fugit din România

Elena Udrea a fugit din România. Fosta ministră, condamnată joi la șase ani de închisoare în dosarul "Gala Bute", a plecat din România în cursul dimineţii. Poliţia Capitalei a informat, printr-un comunicat de presă, că a primit de la instanţă, joi, documentele privind executarea pedepsei cu închisoarea pentru trei persoane - o femeie şi doi bărbaţi. Elena Udrea a fugit din România Faţă de cei doi bărbaţi a fost pusă în aplicare măsura, urmând a fi încarceraţi, iar femeia nu a fost găsită la domiciliu sau la adresele cunoscute, fiind declanşată procedura pentru punerea în urmărire, se precizează în comunicat. "Imediat după primirea documentelor la nivelul Poliţiei Capitalei, în jurul orei 15,30, s-au efectuat verificări, în urma cărora a reieşit că aceasta a părăsit teritoriul României, în cursul acestei dimineţi, anterior momentului pronunţării de către instanţă a sentinţei definitive. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Reiterăm faptul că, până astăzi, la momentul pronunţării instanţei, nu erau dispuse măsuri preventive sau interdicţii", a transmis Poliţia Capitalei. Potrivit comunicatului, se continuă activităţile specifice pentru depistarea şi încarcerarea persoanei. Decizia: patru judecători la unul Fostul ministru Elena Udrea a fost dată în urmărire, anunţul fiind postat pe site-ul Poliţiei Române, după ce nu a fost găsită la domiciliu. "Împotriva numitei Udrea Elena-Gabriela a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 44 din 05.06.2018 de către Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, fiind condamnată la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu", se arată pe site-ul Poliţiei. Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul "Gala Bute". Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi. A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA. În acest dosar, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani.

Elena Udrea, dată în urmărire generală (sursa: Poliția Română)
Eveniment

Elena Udrea, dată în urmărire generală

Elena Udrea, dată în urmărire generală. Anunţul a fost postat joi pe site-ul Poliţiei Române, după ce nu a fost găsită la domiciliu, în urma condamnării definitive la şase ani de închisoare în dosarul "Gala Bute". Elena Udrea, dată în urmărire generală "Împotriva numitei Udrea Elena-Gabriela a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 44 din 05.06.2018 de către Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, fiind condamnată la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu", se arată pe site-ul Poliţiei. Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul "Gala Bute". Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi. A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani În acest dosar, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani.

Haos imobiliar la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Haos imobiliar la Iași

O ipotetică criză imobiliară în viitor pare că nu-i sperie pe investitori. Primăria va organiza luna aceasta o serie de dezbateri publice în cazul mai multor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Două proiecte vizează investiţii majore în zonele Cicoarei şi Trei Fântâni. Haos imobiliar la Iași Este vorba despre blocuri de locuinţe cu 10, 12, 15 şi 20 de etaje. În total, sunt 30 de blocuri în care vor fi amenajate câteva mii de apartamente. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani De exemplu, în Cicoarei, estimările din PUZ sunt că vor fi 1.800 de locuinţe în care ar putea locui până la 4.500 de persoane. În ambele cazuri, investitorii sunt din afara Iaşului. Tot luna aceasta va intra în linie dreaptă şi noul magazin Kaufland Galata: lucrările vor începe, probabil, până la sfârşitul anului. Alte proiecte urbanistice vizează blocuri în Copou şi Aviaţiei, precum şi construirea unui centru de protoni în Sărărie. În total, aceste investiţii se ridică la câteva sute de milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușinea Poliției din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rușinea Poliției din Iași

Rușinea Poliției din Iași. Furturile din supermarketurile din Iaşi au ajuns la un nivel extrem, dar nu atât ca numâr, cât şi ca autori. În plus, se fură orice: tampoane, bile cu detergent, file somon, de toate. Rușinea Poliției din Iași Poliţiştii din Iaşi nu pot stăvili furturile din magazine din cauza numărului mare, peste 30 pe săptămână. Însă, culmea culmilor, la Iaşi a avut loc zilele trecute un furt comis chiar de către un poliţist. Şi nu orice poliţist, ci unul care lucrează la Biroul de Operaţiuni Speciale - taman cei care umblă în civil şi mereu ascunşi, elita filajelor în cele mai mari cazuri de criminalitate organizată. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Ruşinos este faptul că întreaga poliţie din Iaşi vorbeşte despre acest lucru, şi cel mai probabil va fi dat exemplu negativ pentru poliţiştii tineri intraţi recent în sistem. Poliţistul se numeşte Paul Ciprian Biţic, are aproximativ 40 de ani, doi copii acasă, şi pasionat de motociclete. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Planul Marshall în Ucraina (sursa: europarl.europa.eu)
Eveniment

Planul Marshall în Ucraina

Planul Marshall în Ucraina. Ucraina va avea nevoie, după războiul cu Rusia, de un plan de reconstrucţie similar cu cel oferit de SUA după Al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri comisarul european pentru Buget, Johannes Hahn, potrivit Agerpres. Planul Marshall în Ucraina În cadrul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial, SUA au oferit Europei ca asistenţă economică şi tehnică pentru o perioadă de patru ani o sumă echivalentă astăzi cu circa 200 de miliarde de dolari. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani "Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall", a spus Hahn într-un briefing de presă. Comisarul european pentru Buget a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid, şi nu în decenii, de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, şi ar duce la o convergenţă mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană. Ucraina a aplicat să devină candidat oficial la aderarea la UE. Însă acest proces este lung chiar şi în vremuri de pace, iar războiul l-a făcut aproape imposibil. Hahn nu a făcut o estimare legată de câţi bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucţia Ucrainei nu vor putea fi susţinute doar de UE şi că cel mai probabil va fi nevoie şi de implicarea ţărilor din G20, printre care se numără şi Rusia. El a reiterat că, pentru moment, UE nu intenţionează să înceapă o nouă schemă de împrumut în comun pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale pentru blocul comunitar ale războiului din Ucraina. Hahn a explicat că există suficiente împrumuturi ieftine nefolosite în planul de recuperare al UE pe care guvernele le pot solicita. El a mai spus că, din totalul de 380 de miliarde de euro de împrumuturi ieftine disponibile în fond, guvernele au solicitat până acum numai 166 de miliarde, astfel că încă sunt disponibile 214 miliarde. El a mai spus că, pentru a acoperi unele dintre cheltuielile legate de gestionarea milioanelor de refugiaţi ucraineni care au ajuns în ţări din UE de la începutul războiului la 24 februarie, ţările membre pot folosi o parte din fondurile alocate lor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol (sursa: Reuters)
Eveniment

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol

Armata rusă prelungește agonia la Mariupol. Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde "miile" de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele, a afirmat miercuri preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres. Armata rusă prelungește agonia la Mariupol "Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo", a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Canalul turc de televiziune Habertürk, postat online de preşedinţie. Citește și: Avertisment dur al secretarului general al NATO: Putin nu a renunțat la ambiția de a controla toată Ucraina. Trebuie să fim realişti. Războiul poate dura mult, câteva luni, chiar ani Este vorba "nu despre zeci, ci despre mii de persoane ucise şi mii de răniţi", a adăugat el. "Ştim câţi soldaţi (ucraineni) au murit acolo şi câţi au fost răniţi, dar nu ştim câţi civili", a continuat şeful statului ucrainean. Rușii vor să ascundă ororile comise "În orice caz, ei (ruşii) nu vor putea ascunde totul (...). Un astfel de număr, este imposibil de ascuns. Şi cred că o să vedem cu toţii când vom intra" în Mariupol, a mai declarat el. "La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars o mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti", a acuzat preşedintele ucrainean. Întrebat despre posibilitatea de a continua discuţiile cu Rusia, Volodimir Zelenski consideră că aceste negocieri "vor trebui oricum să aibă loc". "Nu prea vrem să negociem cu Rusia după ce am văzut, nu prea, trebuie să vă spun, pentru că înţelegem cu cine avem de-a face", a adăugat el. Dar "trebuie să găsim chiar şi cea mai mică posibilitate de a negocia. Cred că este greu să opreşti războiul altfel", a ţinut să adauge preşedintele Ucrainei.

Conacul lui Sturdza, vizat de hoți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Conacul lui Sturdza, vizat de hoți

Conacul lui Sturdza, vizat de hoți. Un hoţ începător a scăpat ieftin după ce a dat două spargeri la conacul din Ţibăneşti al fostului om politic ieşean, fost prim-ministru al României, Petre Carp. Conacul lui Sturdza, vizat de hoți Deţinut în acest moment de arhitectul Şerban Sturdza, palatul găzduieşte anual un atelier de meşteşuguri tradiţionale intitulat "Batem fierul la conac". Citește și: VIDEO Mircea Geoană cochetează cu o candidatură la prezidențiale: Sunt reloaded Tocmai fierăria conacului a reprezentat una dintre ţintele hoţului, dar bunurile sustrase nu i-au adus decât nişte mărunţiş de buzunar. Minor, acesta a încheiat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei care i-a adus o pedeapsă formală. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia spune că nu va fi afectată de sancțiunile UE (sursa: Forbes)
Eveniment

China evită noile tranzacții cu petrol rusesc

China evită noile tranzacții cu petrol rusesc. Rafinăriile de stat din China onorează contractele de petrol rusesc existente, dar evită să încheie noi contracte, în ciuda reducerilor mari, ținând cont de apelul Beijingului la prudență, în contextul în care sancțiunile occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, transmite Reuters. China evită noile tranzacții cu petrol rusesc Compania de stat Sinopec, cea mai mare rafinărie din Asia, CNOOC, PetroChina și Sinochem au rămas pe margine în tranzacționarea de noi încărcături rusești pentru încărcările din luna mai, au declarat persoanele, care au toate cunoștințe în acest sens, dar au vorbit sub rezerva anonimatului, având în vedere sensibilitatea subiectului. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Firmele chineze de stat nu doresc să fie văzute ca sprijinind în mod deschis Moscova prin cumpărarea unor volume suplimentare de petrol, au declarat două dintre persoane, după ce Washingtonul a interzis petrolul rusesc luna trecută, iar Uniunea Europeană a aplicat sancțiuni asupra principalului exportator rus Rosneft și Gazprom Neft. "Companiile de stat sunt prudente, deoarece acțiunile lor ar putea fi considerate ca reprezentând guvernul chinez și niciuna dintre ele nu vrea să fie evidențiată ca fiind un cumpărător de petrol rusesc", a declarat una dintre persoane. Sinopec și Petrochina au refuzat să comenteze. CNOOC și Sinochem nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii. China și Rusia au dezvoltat legături din ce în ce mai strânse în ultimii ani, iar recent, în februarie, au anunțat un parteneriat "fără limite", iar China a refuzat să condamne acțiunea Rusiei în Ucraina sau să o numească invazie. citeste mai departe China a criticat în mod repetat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, deși un diplomat de rang înalt a declarat sâmbătă că Beijingul nu ocolește în mod deliberat sancțiunile impuse Rusiei. China, cel mai mare importator de petrol din lume, este principalul cumpărător de țiței rusesc, cu 1,6 milioane de barili pe zi, jumătate din această cantitate fiind furnizată prin conducte în cadrul unor contracte de la guvern la guvern. Sursele se așteaptă ca firmele de stat din China să își onoreze contractele existente și pe termen lung pentru petrolul rusesc, dar să se ferească de noi contracte spot. O scădere a importurilor de petrol rusesc din China ar putea determina giganții săi rafinării de stat să se orienteze către surse alternative, ceea ce se adaugă la îngrijorările legate de aprovizionarea globală care au dus prețul de referință al petrolului Brent la maximele ultimilor 14 ani, aproape de 140 de dolari pe baril, la începutul lunii martie, după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. De atunci, cotațiile petrolului Brent au scăzut, la sub 110 dolari, după ce Statele Unite și aliații au anunțat planuri de eliberare a stocurilor din rezervele strategice. citiți mai departe

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu (sursa: nti.org)
Eveniment

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu

Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu. Comisia Europeană a anunțat miercuri că a început o operațiune de stocare pentru a-și spori apărarea împotriva incidentelor chimice, nucleare și biologice, pe fondul preocupărilor legate de conflictul din Ucraina, informează Reuters. Amenințarea chimică sau nucleară, un posibil scenariu UE își va mări rezervele de echipamente de protecție, echipamente de decontaminare, medicamente și vaccinuri care ar putea fi utile în cazul unor incidente chimice, nucleare sau biologice, a precizat Comisia, confirmând un raport Reuters de săptămâna trecută. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) "Luăm măsuri concrete pentru a crește gradul de pregătire a Europei în fața unor potențiale amenințări", a declarat comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. UE înființează două rezerve separate: una pentru echipamente de protecție, medicamente și vaccinuri împotriva așa-numitelor amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și o a doua pentru materiale de decontaminare, care vor fi utilizate pentru decontaminarea persoanelor, a infrastructurii, a clădirilor sau a vehiculelor care au fost expuse la agenți CBRN. UE a început deja să utilizeze rezervele existente pentru a ajuta ucrainenii expuși la posibile radiații nucleare în urma luptelor din apropierea centralelor nucleare de la invazia Rusiei în Ucraina. Aproape 3 milioane de tablete de iodură au fost deja livrate Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu ajutorul Franței și Spaniei, a precizat Comisia.

Ambasada Rusiei reacționează. "isterie anti-rusă" (sursa: Facebook/Ambasadarusa)
Eveniment

Ambasada Rusiei reacționează. "isterie anti-rusă"

Ambasada Rusiei reacționează. "isterie anti-rusă". Şoferul care a intrat cu maşina în gardul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost sub "influenţa unei explozii de isterie anti-rusă", susţine misiunea diplomatică, potrivit Agerpres. Ambasada Rusiei reacționează. "isterie anti-rusă" "Ambasada îşi exprimă profundele condoleanţe rudelor şi prietenilor bărbatului care şi-a dat foc în maşină după încercarea eşuată de a lovi porţile Ambasadei Rusiei în România. Trebuie să afirmăm cu regret că oricare ar fi motivele şoferului, nu există nicio îndoială că acesta a comis acest act sub influenţa unei explozii de isterie anti-rusă", afirmă reprezentanţii ambasadei. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Potrivit reprezentanţilor misiunii diplomatice, în urma incidentului niciunul dintre angajaţii Ambasadei şi forţelor de ordine române nu au fost răniţi. Procurorul de la Parchetul Tribunalului Bucureşti care se ocupă de cazul bărbatului decedat miercuri dimineaţă după ce s-a lovit cu maşina de gardul Ambasadei Rusiei a declarat că în interiorul autovehiculului au fost găsite recipiente pentru substanţe inflamabile. "Din primele date, evenimentul a constat în lovirea porţilor cu maşina, urmată de incendiere în propriul autoturism. (...) Maşina a intrat în poartă, iar imediat după persoana aflată în autoturism a aprins un dispozitiv şi în felul acesta s-a produs incendiul din interiorul maşinii, rezultatul fiind carbonizarea. (...) În interiorul maşinii au fost găsite recipiente pentru substanţe inflamabile. În momentul acesta sunt puse cap la cap informaţiile care vor contura traseul pe care l-a avut, inclusiv înainte de eveniment", a afirmat procurorul. Întrebat dacă gestul poate fi considerat unul terorist, anchetatorul a răspuns: "Nu există la momentul acesta elemente concrete într-un asemenea sens, nu putem afirma la momentul acesta că acest gest ar avea legătură cu altceva decât cu circumstanţe personale".

Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica (sursa: Facebook/Draghici Bogdan)
Eveniment

Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica

Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica. Bogdan Drăghici, președintele Asociației TATA, a murit, miercuri dimineață, după ce mașina în care se afla a lovit cu putere gardul principal al Ambasadei Rusiei. După ce bărbatul a lovit intenționat poarta reprezentanței diplomatice, acesta s-a autoincendiat, potrivit Agerpres. Bărbatul era acuzat că și-a violat fiica Marți, 5 aprilie, Drăghici a primit sentința în prima instanță. El a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 2 la 15 ani și 4 luni de închisoare. El putea face recurs. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Drăghici a fost reținut de procurori și arestat preventiv mai multe luni în 2019 într-un dosar de viol cu minori. El a fost acuzat de procurori că și-a abuzat propria fiică. "Şi eu sunt ucrainean! Ar fi minunat să ne considerăm toţi ucraineni, până când se va sfârşi definitiv războiul oribil, care pune în pericol de moarte întreaga omenire! (...) Este atât de trist că lumea democratică nu reacţionează prompt şi ferm, pentru a reinstaura pacea, pentru a-l pedepsi rapid pe dictatorul însetat de sânge nevinovat, pentru a arăta că există solidaritate umană, pentru a demonstra că ultimul război mondial nu mai poate avea loc şi că planeta asta nu poate fi distrusă de oameni, pentru că ororile istoriei nu mai pot fi repetate. Am privit admirativ uriaşele demonstraţii de condamnare a invaziei putiniste, care au avut loc la Praga şi în alte metropole ale lumii civilizate. Şi totuşi măsurile punitive adoptate împotriva Rusiei lui Putin nu sunt încă suficiente şi eficiente pe termen scurt. Nevinovaţi mor în fiecare clipă în Ucraina. (...) Dacă nici acum nu ne declarăm toţi ucraineni şi nu acţionăm solidar pentru a mai avea un viitor civilizaţia umană, atunci nu vom mai avea o altă ocazie, pentru că vom trăi un sfârşit apocaliptic. Şi vom fi vinovaţi, că nu am făcut totul pentru a dovedi că merităm să mai populăm această planetă mult prea încercată", a scris Bogdan Drăghici în ultima sa postare pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră