marți 21 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9606 articole
Eveniment

23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi

23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi. Două focare de pestă porcină africană (PPA) au avut loc în ultimele două săptămâni în județul Iași. 23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi Primul focar de PPA a fost semnalat la o exploatație comercială din comuna Belceşti, unde 19.983 de capete de porcine au fost sacrificate. Cel de-al doilea focar din județul Iași a fost confirmat la o exploatație comercială din comuna Coarnele Caprei, cu 3.566 de capete de porcine. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare Animalele depistate cu PPA au fost gazate cu dioxid de carbon. Continuarea, în Ziarul de Iași.

23.000 de porci, gazaţi şi îngropaţi (sursa: Facebook/Info Belcești Oficial)
Șefă în spital, părinții - cazați acolo (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefă în spital, părinții - cazați acolo

Șefă în spital, părinții - cazați acolo. Anchetele în cazul medicului ieşean Laura Gheucă-Solovăstru, care şi-a ţinut internat tatăl aproape non-stop în spital în ultimii ani, continuă în această perioadă. Șefă în spital, părinții - cazați acolo Atât Direcţia de Sănătate Publică Iaşi (DSP) cât şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi (CJAS) au demarat propriile anchete, urmând ca în cele din urmă să se stabilească şi despre ce prejudiciu ar fi vorba. DSP Iaşi a solicitat unităţii medicale un punct de vedere, rezultatul anchetei interne, precum şi documentele referitoare la internări, însă până acum nu au primit un răspuns, susţin reprezentanţii instituţiei. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare În cazul anchetei demarate de CJAS Iaşi, s-a observat că nu au fost suportate cheltuieli semnificativ mai mari pentru aceste cazuri din fondul asigurărilor de sănătate, ci acestea au fost suportate de către spital din fonduri proprii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice Foto: Facebook
Eveniment

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice

Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice deținute de oligarhi. Autoritățile de la Kiev s-au folosit de puterile speciale pe care le dețin în caz de război. Statul ucrainean a confiscat cinci companii strategice Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și a Pieței de Valori a emis duminică un ordin pentru securizarea acțiunilor la constructorul aeronautic Motor Sich PJSC și la producătorul de hidrocarburi Ukrnafta PJSC, care este susținut de miliardarul Igor Kolomoisky. Autoritățile au vizat, de asemenea, producătorul de camioane Avtokraz, compania industrială Zaporizhtransformator PJSC, care produce reactoare, și o companie de rafinare a petrolului, Ukrtatnafta. „«Începând de astăzi, activele specificate sunt gestionate în numele statului și în interesul întregului sector de securitate - pentru a satisface nevoile Forțelor Armate și ale întregului sector de apărare», a declarat ministrul Apărării, Oleksii Reznikov. Premierul Denys Shmyhal a declarat că guvernul deține această putere extraordinară în conformitate cu legislația de urgență adoptată ca răspuns la invazia Kremlinului, din 24 februarie. Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat că guvernul fie va returna bunurile după încetarea legii marțiale, fie va oferi despăgubiri”, scrie Bloomberg. Prim-ministrul Denis Şmîgal a subliniat că aceste întreprinderi fabrică "produse esenţiale pentru nevoile de apărare şi ale forţelor armate, precum şi pentru sectorul de energie". "Aceste întreprinderi trebuie să funcţioneze 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru nevoile de apărare ale statului", a dat el asigurări. Citește și: Sondaj al Academiei Române: aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă țara este atacată. Circa 36%, gata să participe la apărare Big news to watch on Ukraine's economic (deoligarchization?) front:https://t.co/46TE07qDj6— Dan Peleschuk (@dpeleschuk) November 7, 2022 Bătălie cu oligarhii Ucrainei Dincolo de nevoile de război ale Ucrainei, toate cele cinci companii au legături cu unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai Ucrainei. Kolomoisky este proprietarul beneficiar al unui pachet minoritar din Ukrnafta, în timp ce Kostyantin Zhevago controlează Avtokraz, mai explică Bloomberg. Coproprietarul Motor Sich, Vyacheslav Bohuslayev, a fost reținut luna trecută de serviciul de securitate de stat. Decizia guvernului este „aproape revoluționară” ca modalitate de a le deposeda de putere pe oligarhi, potrivit lui Volodymyr Fesenko, șeful institutului de cercetare Penta din Kiev. „Am remarcat anul trecut că adevărata deoligarhizare va începe după ce statul va recâștiga controlul asupra Ukrnaftei. Cu siguranță, logica războiului și a intereselor de securitate ale statului stă în primul rând în această decizie, iar acest lucru se face în funcție de normele legii marțiale”, a arătat Fesenko.

Aproape 30% ar fugi din țară dacă începe un război Foto: Facebook ministerul Apărării
Eveniment

Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată

Un sondaj al Academiei Române arată că aproape 30% dintre cei chestionați ar fugi sau s-ar ascunde, dacă „țara noastră este atacată” și ar începe un război. O treime ar aștepta „să vadă cum merg lucrurile”, iar 36,1% ar particpa „cum pot” la apărarea țării. Aproape 30% ar fugi dacă țara este atacată Principalul motiv invocat de cei care nu ar vrea să participe la apărarea țării este că ar fi datoria militarilor să se lupte: 32,3% dintre cei chestionați invocă această scuză. Însă 23,6% apreciază că au o datorie față de familie, nu față de țară, iar circa 22% nu vor să meargă la război pentru a apăra averile corupților. Alți 18% dintre cei care nu ar vrea să particpe la apărarea țării cred că România este deja în mâinile străinilor. Sondajul arată un procent uriaș al celor care cred că România nu merge într-o direcție bună: 87%, față de doar 12% care cred că direcția este corectă. Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica - 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata - 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021. Zelenski, de 5-6 ori mai popular decât Putin Cei intervievați au arătat și care sunt liderii străini în care au cea mai mare încredere: regele Charles al III-lea este pe primul loc, fiind urmat de președintele Franței, Emanuel Macron, și de cel al Ucraine,i Volodimir Zelenski. În Zelenski au încredere multă și foarte multă 28% dintre cetățenii români, în Putin doar 5,3%. Președintele SUA, Joe Biden, se bucură de încrederea a circa 25% dintre cei chestionați. Interesant este că, la întrebarea cine este de vină pentru explozia prețurilor la energie, 47% indică „vina celor care conduc România”, 28% - politicile ecologiste ale UE și doar 23,9% războiul din Ucraina. Sondajul arată că o majoritate zdrobitoare consideră că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina - 51,5% - doar 16% arată spre UE și SUA, iar 3,4% spre Ucraina. Circa 26,3% cred că Rusia este „mai mult vinovată”, dar și Ucraina are o parte din vină. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Rablele locale, cu bani în 2023 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rablele locale, cu bani în 2023

Rablele locale, cu bani în 2023. Programul „Rabla local” a fost amânat pentru anul 2023. Rablele locale, cu bani în 2023 Anunţul a fost făcut de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) la finalul săptămânii trecute. La Iaşi, Primăria a primit peste 500 de solicitări, conform unei situaţii prezentate de municipalitate luna trecută, dar AFM nu a mai început programul în forma anunţată iniţial. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Amânarea programului vine după ce AFM nu stabilise reguli clare privind modul în care primăriile participă la program. Continuarea, în Ziarul de Iași.

500 de lei pe zi, daune (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

500 de lei pe zi, daune

500 de lei pe zi, daune. O organizaţie neguvernamentală îşi face abonament la bugetul local. 500 de lei pe zi, daune Sătui să aştepte ca municipalitatea să-şi facă treaba şi să le retrocedeze o suprafaţă importantă de teren sau măcar să stabilească despăgubiri băneşti, reprezentanţii Fundaţiei „Caritatea” s-au adresat instanţei. Și au cerut transformarea unor daune cominatorii câştigate în trecut în daune compensatorii. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Acţiunea este practic una formală, primul pas spre executarea silită a Primăriei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Patru state unde se desfășoară bătălii cruciale Foto: Twitter
Eveniment

Patru state unde se desfășoară bătălii cruciale

Alegeri în SUA, 8 noiembrie 2022: sunt patru state unde se desfășoară bătălii cruciale pentru controlul asupra Senatului. Chiar și democrații par să fi acceptat că vor pierde majoritatea în Camera Reprezentanților - nouă colegii controlate acum de democrați vor trece aproape cert la republicani, apreciază Cook Political Report, și în alte 23 fiefuri democrate se duc bătălii strânse - dar se bat pentru fiecare vot în Senat. Foto: Twitter ABC/ FiveThirtyEight.com Alegerile vor decide soarta tuturor celor 435 de locuri din Camera Reprezentanților (mandatele fiind de doi ani) și pentru 36 din cele 100 de locuri de șase ani în Senat. În plus se vor alege 36 din cei 50 de guvernatori ai statelor SUA. Un sondaj The Times arăta, azi, că intențiile de vot, la nivel național, sunt 51% pentru republicani și 49% pentru democrați. Problemele cheie ale alegătorilor sunt economia și inflația, unde republicanii dețin un avantaj clar, potrivit unui sondaj Washington Post-ABC News publicat în week-end. Doar 48% dintre cei chestionați consideră clima o problemă a acestor alegeri, mult sub cei peste 80% îngrijorați de economie. Acest sondaj arată însă că 32% dintre americani nu au încredere că voturile vor fi numărate corect. Foto: Twitter Prezența s-ar putea să fie uriașă, circa 63%, comparabilă doar cu cea din 1894. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Patru state unde se desfășoară bătălii cruciale Potrivit sondajelor de până acum, din cele 100 de locuri din Senat, 47 vor fi ale democraților și 49 ale republicanilor. Sunt, deci, patru state în care se desfășoară lupte dure: Pennsylvania: John Fetterman (D) vs. Mehmet Oz (R). Biden, Obama și Trump s-au dus în Pennsylvania în ultimele zile, pentru că fiecare vot contează. Ultimele sondaje arată că Fetterman și Oz sunt, de facto, la egalitate. Oz, puternic susținut de Trump a recuperat masiv din august până acum, când diferența față de Fetterman era de 12%. Georgia: Raphael Warnock (D) vs. Herschel Walker (R). Și aici candidații sunt la egalitate în sondaje. Warnock este unul din democrații care au luat distanță față de Biden, care are o popularitate extrem de scăzută în acest stat. În acest stat, trebuie să obții 50% din voturi pentru a fi ales senator. Nevada: Catherine Cortez Masto (D) vs. Adam Laxalt (R). Sondajele arată aici un ușor avans la republicanului, care este pe un trend de creșeter și are ca principală temă inflația Arizona: Mark Kelly (D) vs. Blake Masters (R). Kelly, fost astronaut, are un ușor avantaj în fața candidatului republican. Masters este susținut de miliardarul Peter Thiel. Și Ohio era considerat un stat în dispută, dar ultimele sondaje prezentate de un agregator, FiverThirtyEight.com, indică un avans solid al candidatului democrat, de 4,7%. When will we know 2022 midterm election results? https://t.co/9jq8NlflAA #Election2022 pic.twitter.com/CBWhtRRTQm— FiveThirtyEight (@FiveThirtyEight) November 6, 2022 Și Obama, și Trump, au pierdut așa numitele alegeri midterm, când erau la Casa Albă. Dacă republicanii vor deține controlul Legislativului, vor bloca agenda lui Biden și vor porni investigații, inclusiv asupra activității Departamentului de Justiție. Nu este exclus ca ei să demareze procedura de punere sub acuzare a președintelui Joe Biden. The midterm election is Tuesday, November 8th! If cannabis is important to you, roll up to the polls. Go to https://t.co/nIBmjTOtmu to get the info you need to vote in your state. Change happens when you vote! @cannabis_voter pic.twitter.com/CmkpGDF7FS— Curaleaf (@Curaleaf_Inc) November 6, 2022

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Eveniment

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese

ANI: Clotilde Armand, conflict de interese. Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, s-a aflat în conflict de interese şi incompatibilitate, fiind sesizat şi Parchetul General în legătură cu săvârşirea infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. ANI: Clotilde Armand, conflict de interese Potrivit unui comunicat al ANI, Clotilde Armand s-a aflat în conflict de interese, deoarece în exercitarea atribuţiilor de primar a semnat dispoziţiile prin care s-a numit pe sine manager al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", finanţat din fonduri europene şi care au produs un folos material pentru sine în cuantum de 18.720 lei, încălcând astfel prevederile art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003. Cele cinci dispoziţii semnate reprezintă numirea în funcţia de manager de proiect, precum şi majorarea indemnizaţiei lunare, cu până la 30%. De asemenea, Clotilde Armand s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 18 februarie 2022, data dispoziţiei privind numirea managerului de proiect al proiectului "Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie", întrucât a exercitat simultan cu funcţia de primar al Sectorului 1 şi funcţia remunerată de manager de proiect, nerespectând astfel dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. k) din Legea nr. 161/2003. Folosirea penală a funcției În acest caz, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Clotilde Armand a infracţiunii de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 din Codul penal întrucât, în exercitarea atribuţiilor de primar, respectiv în perioada februarie - august 2022, a semnat cinci dispoziţii care au condus la crearea unor venituri suplimentare pentru sine. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile În plus, ANI a sesizat prefectul municipiului Bucureşti cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice, respectiv a dispoziţiei de numire în funcţia de manager de proiect şi a celor 4 dispoziţii prin care au fost suplimentate veniturile, atribuţii conferite de prevederile art. 252, alin. (1), lit. c) din Codul Administrativ, acte materiale pentru care au fost reţinute aspecte şi indicii privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, al conflictelor de interese în materie administrativă şi a legislaţiei în materie penală. Armand susține, într-o postare pe Facebook, că a respectat legea.

Cazul militarului francez mort: crimă, sinucidere? (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Cazul militarului francez mort: crimă, sinucidere?

Cazul militarului francez mort: crimă, sinucidere? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă clar procurorii din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Trupul militarului francez a fost descoperit duminică de o cameristă, angajată a hotelului, care a alertat imediat autoritățile. Institutul de Medicină Legală urmează să efectueze autopsia. Cazul militarului francez mort: crimă, sinucidere? Duminică, în jurul prânzului, o cameristă de la Hotelul Pullman a dat alarma după ce a descoperit într-o cameră trupul unui militar din Forțele Armate ale Franței. Surse judiciare suțin că subofițerul francez, în vârstă de 41 de ani, avea o plagă înjunghiată la nivelul gâtului produsă cu o foarfecă. Anchetatorii pare că nu au găsit urme de violență în cameră sau indicii ale unui lupte dintre un posibil agresor și victimă. Chiar dacă, la prima vedere, pare un caz de sinucidere, anchetatorii nu exclud deocamdată și varianta crimei. Trupul militarului francez a fost dus la Institutul de Medicină Legală pentru a afla mai multe informații despre cauza decesului și momentul în care a avut loc acesta. Ofițeri de legătură Subofițerul francez s-a cazat la Hotelul Pullman în data de trei noiembrie. Tot la Pullman, marcă deținuță de Accor, sunt cazați mai mulți militari francezi. Aceștia nu l-ar mai fi văzut pe subofițerul mort de vineri seara. Dar, se pare, nici nu au anunțat dispariția lui. Citește și: Atacul ucrainean decisiv asupra Hersonului pare iminent: rușii reclamă întreruperea totală a alimentării cu electricitate și apă și avarierea barajului de la Nova Kahovka Militarii cazați la Hotelul Pullman fac parte din batalionul francez dislocat la baza militară de la Cincu, parte a Grupului de Luptă al NATO din România. Ei, inclusiv subofițerul găsit mort, aveau rolul de ofițeri de legătură pentru batalionul francez de la Cincu. Protecția informativă a militarilor francezi de la Hotelul Pullman este asigurată de Direcția Generală de Informații a Apărării, condusă de generalul – maior Petru Băiceanu, fostul șef al Direcției Contrainformații și Securitate Militară.

Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Circa 40% germani cred că NATO a provocat Rusia

Germania are șoșociștii ei: circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia să atace Ucraina, arată un sondaj efectuat de Center für Monitoring, Analyse und Strategie (CEMAS) în octombrie și publicat acum câteva zile. La acest studiu au participa 2.208 persoane, iar datele au fost colectate între trei și 11 octombrie. Circa 40% dintre germani cred că NATO a provocat Rusia CEMAS a pus aceleași întrebări în cadrul unui sondaj din aprilie, așa că acum rezultatele pot fi comparate, iar ele arată că tot mai mulți germani cred în propaganda Kremlinului. Publicul cel mai vulnerabil la mesajele Rusiei este din estul Germaniei și votează cu formațiunea extremistă AfD. Iată principalele date ale sondajului: Cu afirmația „NATO a provocat Rusia atât de mult încât Rusia a fost nevoită să intre în război”, sunt pe deplin de acord 19% dintre cei chestionați, iar 21% o acceptă parțial. Însă 60% o resping. În aprilie, erau deplin de acord cu această afirmație doar 12%, iar 17% erau parțial de acord. Cu afirmația „Putin luptă cu o elită globală, care trage sforile din spatele cortinei” sunt deplin de acord 18%, iar parțial de acord 26%. În aprilie, procentele erau de 12%, respectiv 20%. Cu afirmația „Din punct de vedere istoric, Ucraina nu are nicio revendicare teritorială proprie și este de fapt parte a Rusiei” sunt deplin de acord 14%, parțial - 21%. În aprilie: 8% acord deplin și 18%, parțial. Cu afirmația „Ucraina, împreună cu SUA, a operat biolaboratoare secrete pentru producerea de arme biologice”, sunt deplin de acord 12%, iar parțial - 21%. În aprilie, aceste procente erau de șapte, respectiv 14%. Circa 20% dintre cei chestionați sunt total sau parțial de acord că războiul din Ucraina este o diversiune de la pandemia de coronavirus. Germania de Est, mai pro-rusă „Narațiunile conspiraționiste despre războiul rus de agresiune din Ucraina au prins în special în Germania de Est. Datele arată diferențe semnificative în evaluarea propagandei pro-ruse între Germania de Est și Germania de Vest. În timp ce în Germania de Est, unul din trei a fost de acord cu afirmația că NATO ar fi provocat Rusia atat de mult incat Rusia a fost nevoită să intre în război, în vestul Germaniei doar 16% au acceptat această ipoteză, adică circa jumătate”, scrie CEMAS. According to a poll by Cemas, about 18 percent of #Germans agreed with the statement that #Putin "is fighting against the world elite, which is pulling strings behind the scenes.". #Russian propaganda myths tend to be believed more in eastern #Germany. https://t.co/O5yOXghMue— NEXTA (@nexta_tv) November 2, 2022 „Având în vedere multiplele crize actuale și viitoare, acum este nevoie de o strategie pentru a face față ideologiei conspirației și mediului extremist de dreapta, care abuzează de incertitudinea politică și socială în propriile scopuri”, mai apreciază institutul. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Foto: Facebook Olaf Scholz
Eveniment

Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației

Pensiile în Germania condusă de social-democratul Olaf Scholz vor crește mult sub rata inflației: majorarea va fi de cel mult 4,2%. În schimb, rata inflației este de 7%. Acum câteva zile, Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, avertiza că sistemul va intra în colaps dacă nu va fi reformat. Pensiile în Germania vor crește mult sub rata inflației Pensiile de stat din vestul Germaniei ar crește cu 3,5%, iar cele din estul Germaniei cu 4,2%, potrivit proiectului, în condițiile în care guvernul continuă să reducă decalajul pensiilor dintre cele două regiuni. Decizia finală referitoare la creșterile pensiilor va depinde de datele referitoare la creșterea salariilor, care vor fi publicate la începutul anului 2023, arată Reuters, care a văcut documente ale guvernului de la Berlin. Sistemul de pensii al Germaniei nu va fi viabil financiar în cinci ani, dacă nu va fi reformat, a arătat Rainer Dulger, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Patronale Germane, acum cinci zile. Influentul grup de lobby reprezintă aproximativ 20 de milioane de angajaţi din forţa de muncă germană. Dulger a declarat pentru ziarul german Bild am Sonntag că economia germană slăbeşte şi sistemul social este ”în prag de colaps”. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times ”Costurile vor exploda”, a spus el, potrivit unei traduceri a CNBC. În 2019, contribuţiile la planurile publice de pensii ale Germaniei au reprezentat aproximativ 10,1% din PIB-ul naţiunii, dar este de aşteptat să crească la 12,2% până în 2070, în sistemul actual, conform Raportului privind îmbătrânirea din 2021 publicat de Comisia Europeană.

Segolene Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Foto: Facebook
Eveniment

Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului

Propagandă putinistă: Segolene Royal, fost candidat socialist la președinția Franței, scrie că-n Portugalia peștele s-a scumpit din cauza războiului din Ucraina și cere ca acest conflict să fie stopat. Ea nu este la prima postare în care atacă, direct sau indirect, refuzul Kievului de a accepta negocieri de pace. Agenția de presă oficială a Kremlinului, TASS, i-a preluat mesajele, când ea l-a acuzat pe președintele Zelenski că minte, ba chiar a acerut ca asemenea forme de propagandă să fie interzise. Royal scrie că peștele s-a scumpit datorită războiului Acum, mesajul în care susține că peștele din Portugalia s-a scumpit datorită conflictului din Ucraina și sugerează că portughezii fură, împinși de foamete, a primit peste 8.000 de like-uri și a fost redistribuit de peste 3.000 de ori. Terrible. Des boîtes de thon à 1,79 euros protégés par des antivols au Portugal contre les vols pour manger. C’est ça l’Europe avec laquelle on va faire rêver les jeunes ? Il faut que cette guerre en Ukraine s’arrête et que tout le monde s’y mette pour y arriver #Ukraine pic.twitter.com/6lIIwswahr— Ségolène Royal (@RoyalSegolene) November 4, 2022 „Teribil. Cutii de ton la 1,79 euro protejate cu dispozitive antifurt, în Portugalia, impotriva furturilor de mâncare. Este aceasta Europa la care îi vom face pe cei tineri să viseze? Acest război din Ucraina trebuie să se oprească”, a scris Segolene Royal pe Twitter, pornind de la o fotografie și un reportaj din Le Monde. C’est un fake! Il s’agit coup de pub d’il y a quelques années qui a été indûment réutilisé par la presse récemment. Effacez ce tweet, svp. La désinformation ne sert à rien!— Inês Melo Sampaio (@i_melosampaio) November 5, 2022 O jurnalistă din Portugalia i-a atras atenția că știrea despre conserva de 1,79 euro protejată de dispozitive antifurt este, de fapt, o reclamă veche de mai mulți ani, iar presa a preluat-o fără verificare. „Fostul ministru francez Segolene Royal a condamnat joi campania de propagandă a președintelui ucrainean Vladimir Zelensky și a anturajului său, care urmărește să prevină negocierile de pace. „Propaganda lui Zelensky care generează frică are două scopuri. Primul obiectiv este să-și motiveze armata. Când președintele ucrainean vorbește despre torturarea soldaților, ar trebui să afecteze militarii ucraineni, să-i mobilizeze. De asemenea, servește ca un obstacol în calea procesului de pace", a spus ea la televiziunea BFM”, scria TASS, la 2 septembrie. Citește și: VIDEO+FOTO Kievul, în întuneric. Orașul este pregătit de evacuare totală, dacă Putin distruge toate resursele de alimentare cu energie – New York Times Segolene Royal a fost de patru ori ministru, candidat la președinția Franței, în 2007 - când a pierdut în turul II în fața lui Nicholas Sarkozy - și, din 2017 în 2020, ambasador.

Kievul, pregătit de evacuare totală Foto: Twitter/ Serhiy Ristenko
Eveniment

Kievul, pregătit de evacuare totală

Kievul este pregătit de evacuare totală, dacă forțele militare ale lui Putin vor distruge toate resursele de alimentare cu energie, scrie New York Times. Infrastructura energetică a orașului este atât de distrusă încât lucrătorii municipali au amenajat 1.000 de centre de încălzire, care pot fi transformate și în adăposturi, în caz de bombardament. The moment of turning off the lights in Kyiv. Please, don’t complain that you had a bad day.#russiaisaterroriststate pic.twitter.com/h0jsO758Oa— Roman ?? Sheremeta (@rshereme) November 6, 2022 Kievul are circa trei milioane de locuitori. Kievul, pregătit de evacuare totală Dar întreruperea totală a curentului înseamnă că locuitorii nu vor avea nici apă, nici canalizare. „Pentru a încerca să împiedice prăbușirea completă a rețelei, compania națională de energie din Ucraina a anunțat, sâmbătă, că va continua să impună întreruperi de curent în șapte regiuni. Presiunea uriașă asupra capacității Ucrainei de a furniza energie este rezultatul bombardamentelor pe scară largă ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice critice din întreaga țară, o tactică la care analiștii spun că președintele Putin a recurs în timp ce trupele sale au suferit eșecuri repetate pe câmpul de luptă. Pagubele cauzate de atacurile ruse au adus noi suferințe asupra civililor ucraineni și au forțat oficialii să ia în calcul posibilitatea să nu poată furniza servicii de bază”, scrie New York Times. Orașul va avea un interval de 12 ore în care va realiza că întreaga rețea pică și tot orașul trebuie evacuat. “Sooner or later, the light will come.” Life is hard in Kyiv without reliable, heat, or power, after Russia has bombarded Ukraine’s energy infrastructure. I met with residents and businesses in the city to see how they’re adapting to the ongoing blackouts. Watch our report. pic.twitter.com/9hZvNirEwx— Christiane Amanpour (@amanpour) November 4, 2022 În octombrie, la televiziunea rusă, parlamentarii din Duma de Stat jubilau și explicau cum va fi bombardată Ucraina până se va trăi ca-n epoca de piatră, vor izbucni epidemiile, iar refugiații vor copleși vestul. Russian lawmakers Andrey Gurulyov and Konstantin Dolgov advocate freezing, starving the Ukrainian civilian population, forcing them into exile by making their survival otherwise impossible. State TV host Olga Skabeeva disingenuously claims that Russia simply has no other choice. pic.twitter.com/joz8ui9P8l— Julia Davis (@JuliaDavisNews) October 20, 2022 „Orașul va pluti în rahat” „Absența electricității înseamnă absența apei potabile, a frigiderelor, a rețelei de canalizare. O săptămână după ce curentul electric va fi întrerupt la Kiev, orașul va pluti în rahat. Va exista riscul serios al unor epidemii. Alt punct: nu trebuie să atacăm nodurile feroviare, ci centrele de control. Suntem în epoca digitală, centre de date cu servere controlează căile ferate și sistemele de alimentare cu energie ale Ucrainei, sistemele bancare și imprimeria de bani (…) Operațiunea noastră de distrugere a infrastructurii critice este purtată într-o manieră clasică (…): stabilim obiectivele pentru determina colapsul țării. (…) Sperăm într-un nou flux de refugiați spre Vest, pentru că nu ai cum să trăiești (…) Industria va fi oprită. Din păcate, acum, la Kiev și în vestul Ucrainei, se lucrează la repararea echipamentelor militare distruse. Cum va trăi cineva într-o țară în care totul este distrus?”, a explicat un deputat rus la postul Rossia-1. Citește și: Noua strategie a lui Putin: bombardează Ucraina înapoi în epoca de piatră. Rachetele rusești au distrus circa 40% din rețeaua electrică. Zelenski face apel la economii dure de energie

Olanda susține România în Schengen (Negrescu) (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Olanda susține România în Schengen (Negrescu)

Olanda susține România în Schengen (Negrescu). Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că "sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen". Olanda susține România în Schengen (Negrescu) "Informaţiile pe care le am provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuţiilor purtate recent, la nivel informal, între formaţiunile politice parlamentare", scrie Negrescu, duminică, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, în prezent se discută despre trei scenarii. "Scenariul 1: Votul pentru aderarea României la spaţiul Schengen va avea loc în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 - 9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene, prin care se solicită Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice spaţiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate. Scenariul abţinerii este în continuare evaluat, dar guvernul olandez percepe abţinerea ca o înfrângere pe care nu şi-o permit în contextul actual", arată eurodeputatul. Factorul Croația El spune că scenariul 2 vizează că "votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei". "În acest caz, intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen este în continuare condiţionată de criterii cu care nu au nicio legătură dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România", scrie el. Al treilea scenariu presupune că "o decizie privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramată pentru anul viitor, după finalizarea alegerilor provinciale din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023". "Un scenariu nesigur, care ridică multe semne de întrebare, mai ales că o decizie privind intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen urmează să fie luată până la finalul acestui an. Mai mult, cele mai recente sondaje arată o scădere a popularităţii partidelor aflate la putere în Olanda iar o eventuală înfrângere ar putea precipita căderea guvernului". Negrescu face "apel la unitate" "Evident aceste scenarii de lucru pot suferi modificări în funcţie de evoluţiile politice şi electorale din Olanda. De aceea, în ultimele săptămâni am intensificat contactele cu parlamentari şi decidenţi olandezi, cu scopul de a-i convinge să susţină România şi, eventual, să iniţieze o nouă rezoluţie în Parlamentul olandez pentru sprijinirea ţării noastre. Citește și: Putin încă mai speră să blocheze aderarea Finlandei și a Suediei la NATO cu ajutorul lui Erdoğan, care tot nu este mulțumit de concesiile făcute Turciei de cele două țări Reiterez apelul meu la unitate şi responsabilitate către toate forţele politice din România în vederea atingerii acestui obiectiv important pentru ţara noastră şi le invit să se implice mai mult în acest sens, pentru că non-combatul aduce deservicii României", subliniază Victor Negrescu.

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, sâmbătă, că dacă se simţea vinovat în legătură cu tragedia de la Colectiv ar fi părăsit sistemul, în schimb s-a făcut tot posibilul pentru salvarea victimelor incendiului. Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat "Eu, dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam. Asta o spun - că am făcut tot posibilul să lucrez şi să fac toată treaba ca să mut bolnavii şi ne-am luptat să mutăm bolnavii şi să salvăm vieţi, eu n-am de ce să mă simt vinovat că câteva personaje au îndreptat atacul pe tot sistemul de urgenţă. Da - au fost probleme pe partea de prevenire - dar şi aici vreau să spun - am început să modificăm legislaţia înainte de Colectiv, să nu creadă cineva că legislaţia s-a modificat la presiunea Colectivului. Hotărârea de Guvern de aplicare a legislaţiei a ieşit imediat după Colectiv", a spus Arafat, la Prima TV. El a arătat că legislaţia pe partea de prevenire şi pe impunerea unor reguli mai stricte a fost începută cu câteva luni înainte de Colectiv şi s-a reuşit modificarea legii, dar că "toate astea se pierd când unele voci sunt puternice şi vorbesc continuu pe social media" - lucru care s-a întâmplat şi în pandemie. "Habarnişti despre sistemul de urgenţă" "Eu n-am nicio teamă să-mi zic părerea - şi am mai auzit-o zisă prima dată de către observatori din afara ţării, care sunt specializaţi în domeniu - nu controlori de la Corpul de Control al premierului care au venit şi au făcut treaba, care erau jurişti - habarnişti despre sistemul de urgenţă. Raportul Corpului de Control venea cu foarte multe chestii lipsite de orice adevăr - să luăm exemple: cu intervenţia sub medie - când am întrebat care e media şi cu ce ne-au comparat, răspunsul următor a fost . (...) Nu poţi să te duci să controlezi o intervenţie la un dezastru cu multiple victime, tu - juristă dintr-un birou şi să vii cu părerea că intervenţia e sub medie", a mai spus Arafat. Şeful DSU a adăugat că "nu trebuie să treacă foarte mult ca să explicăm şi noi ce am făcut şi să vedem, să luăm din nou raportul Corpului de Control de atunci şi să vedem modul în care s-a scris, ce au scris în el, pe ce bază au scris, poate merită discutat cu cei care l-au scris". "Nu se poate minimaliza tot" În opinia sa, Arafat susţine că multe lucruri scrise în raport nu erau bazate pe fapte, pe realitate, "erau bazate pe impactul mediatic, impactul emoţional şi faptul că cineva trebuia să dovedească că totul a mers prost". Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat: substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep poate fi procurată și sub formă de pudră albă de la un furnizor chinez "Noi am mobilizat 63 de ambulanţe, am mobilizat personal, UPU-rile - ordinul care s-a dat ca bolnavii să se împrăştie pe toate UPU-rile a salvat vieţi. În afara primelor 26 de decese, la faţa locului, şi unul singur pe parcursul transportului la Spitalul Universitar, în primele ore n-au mai fost decese deloc - au existat 88 de pacienţi intubaţi, ventilaţi, (...) nu se poate minimaliza tot ce s-a făcut pentru că unul sau doi sau trei habarnişti în domeniu au comentat", a afirmat Arafat. El a menţionat că subiectele emoţionale sunt exploatate cel mai mult şi au pe seama lor cele mai multe fake-news-uri şi "folclor", dar, dacă sunt analizate la rece, e posibil să apară altceva.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră