vineri 10 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9570 articole
Eveniment

Trump, apărat de fanii din România

Trump, apărat de fanii din România. Știrea că Donald Trump va fi pus sub acuzare a stârnit reacții și la București. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Unele, previzibile, din partea unor personaje cunoscute ca fiind sensibile la soarte lui Trump. Altele, oarecum surprinzătoare, ca cea a fostului ministru de Externe Teodor Baconschi. Trump, apărat de fanii din România "NIXON și-a spionat adversarii politici, a mintit si a distrus probe. N-a pățit nimic. CLINTON a mințit sub jurământ. N-a pățit nimic. BUSH a declanșat război in Irak cu o minciună. N-a pățit nimic. Trump a plătit o tăcere. A fost acuzat. Asta e adevărata evoluție a societății!", a scris Dan Andronic, director al Evenimentului zilei, pe Facebook. Teodor Baconschi a fost ceva mai reținut, dar tonul postării sale este critic la adresa sistemului american de justiție: "Inculparea lui Donald Trump de către un din NY îi va oferi certificatul de victimă și va alimenta nu doar ambiția lui de a reveni la Casa Albă, ci și războiul cultural din SUA, într-un moment când tot Occidentul are interesul coeziunii strategice. Merită precizat faptul că un nu e o instanță propriu-zisă de judecată, ci doar un grup de cetățeni dotat cu puterea legală de a investiga potențiale infracțiuni. E o reminiscență jurisdicțională medievală, care a supraviețuit în Common Law.". Neamțu invocă prostituatele lui JFK Cum era de așteptat, însă, tonul lui Mihail Neamțu este apocaliptic: "Zarurile au fost aruncate. Donald Trump, în vârstă de 76 de ani, va fi arestat. Procurorii i-au adus acuzații penale și fostul Președinte al Statelor Unite negociază la această oră — prin intermediul avocaților — condițiile predării sale. Zilele următoare, Donald Trump va zbura din Florida către New York, unde foarte probabil va fi fotografiat și încătușat ca orice alt delicvent. Candidatului republican la alegerile prezidențiale din 2024 îi vor fi luate amprentele și va răspunde unor interogatorii ale procurorilor din Manhattan. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic Așa arată a Statelor Unite sub administrația lui Joe Biden. Sute de ani, niciun magistrat n-a interferat cu viața privată a vreunui fost președinte sau posibil candidat la Casa Albă. Ca lider al Executivului american, JFK a recurs la serviciile unor prostituate, dar în fața procurorilor a rămas imun, ba chiar intangibil. Stânga radicală face azi un pas fără precedent în istoria Americii, trecând Rubiconul și politizând în chip dramatic actul de justiție."

Trump, apărat de fanii din România (sursa: Facebook/Mihail Neamtu)
62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt motivate politic Foto: Facebook Donald Trump
Eveniment

Americani acuzațiile Trump sunt motivate politic

Circa 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic, arată un sondaj al universității Quinnipiac. Universitatea face sondaje în interes public, independente politic, pentru studii academice. Pentru acest sondaj au fost intervievate 1.788 persoane, în perioada 23-27 martie, marja de eroare fiind de +/- 2,3%. „Sondajul a inclus 1.600 de alegători înregistrați autoidentificați, cu o marjă de eroare de +/- 2,5 puncte procentuale. Sondajul a inclus 671 de alegători republicani și cu tendințe republicane, cu o marjă de eroare de +/- 3,8 puncte procentuale”, precizează autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt motivate politic „Mai mult de șase din 10 americani (62%) cred că dosarul procurorului districtual din Manhattan în care este implicat fostul președinte Donald Trump este motivat în principal politic, în timp ce 32% consideră că acest caz este motivat în principal de lege. Republicanii (93 - 5%) și independenții (70 - 26%) cred că cazul procurorului districtual din Manhattan este motivat în principal de politică, în timp ce democrații (66 - 29%) cred că acest caz este motivat în principal de lege”, explică autorii studiului. Pe o listă de 15 republicani care fie și-au anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, fie sunt văzuți ca potențiali candidați, Donald Trump primește 47% din sprijinul alegătorilor republicani și al celor cu înclinații republicane, urmat de guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, care este susținut de 33%. Fostul vicepreședinte Mike Pence beneficiază de sprijinul a doar 5%, iar fostul ambasador al Națiunilor Unite și guvernator al Carolinei de Sud, Nikki Haley - 4%. Dintre ceilalți 11 candidați declarați sau potențiali de pe listă, niciunul nu depășește 2%. Aceste rezultate sunt în mare parte neschimbate față de un sondaj al Universității Quinnipiac din 15 martie. Cazul Trump-Stormy Daniels, din 2016 Donald Trump va deveni primul fost președinte al SUA care se va confrunta cu acuzații penale, după ce un mare juriu a votat pentru punerea sa sub acuzare în legătură cu acuzațiile privind banii plătiți unei actrițe porno, pentru ca aceasta să nu dezvăluie relația cu el. Această decizie istorică vine după luni de audieri cu ușile închise în Manhattan, unde juriul a ascultat detalii despre o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels, plată efectuată cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din 2016. Citește și: BREAKING Trump va fi pus sub acuzare, a decis un „Grand Jury” din Manhattan Trump, în vârstă de 76 de ani, a negat că ar fi avut o relație extraconjugală cu această actriță porno sau că ar fi avut cunoștință de plata făcută de Michael Cohen, pe atunci avocatul său personal.

Copii ucraineni, tratați în spitale românești (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copii ucraineni, tratați în spitale românești

Copii ucraineni, tratați în spitale românești. În urmă cu exact 400 de zile, tancurile rusești treceau granița în Ucraina, iar fluxul de refugiați ucraineni începea să curgă către granițele cu România. Copii ucraineni, tratați în spitale românești Chiar dacă țara noastră a fost mai degrabă o zonă de tranzit decât de destinație pentru refugiați, o parte dintre aceștia s-au stabilit totuși în regiunea Iașiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai mulți au avut nevoie însă de sprijin pentru a putea ajunge mai departe, inclusiv medical. Citește și: Rareș Bogdan neagă că ar fi implicat în dosarul DNA al șpăgilor de pe Otopeni: „Cineva încercă denigrarea mea. Eu n-am să tac…” Iar efortul pentru a-i trata la Spitalul de Copii „Sf. Maria” nu a fost unul ușor, spun reprezentanții unității medicale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova Foto: Facebook George Simion
Eveniment

AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova, sub forma unui amendament la bugetul de stat pe 2023. Documentul cu acest amendament însușit de grupurile parlamentare AUR a fost prezentat de deputatul PNL Pavel Popescu, pe pagina sa de Facebook. AUR susținea că baza legală este o hotărâre de guvern din 2004 - când la guvernare se afla Adrian Năstase, iar președinte era Ion Iliescu - și este nevoie de „reciprocitate” de vreme ce Rusia a deschis în România mai multe centre culturale, la București, Cluj și Timișoara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Propunerea AUR a fost respinsă. Ideea unui sediu al ICR la Moscova a fost lansată in 2012 de Andrei Marga, pe vremea când conducea acest institut. El o și nominalizase pe Florina Mohanu la conducerea filialei din capitala Rusiei. “Doamna Mohanu conduce Centrul Cultural Rus de la ASE Bucureşti. Acest centru cultural este cunoscut drept una dintre cele mai elaborate filiere de influenţă rusă din România. Centrul Cultural Rus de la ASE, conform site-uluiinstituţiei, este finanţat de Fundaţia Russkiy Mir”, arăta, in 2012, vicepreședintele PDL Radu F. Alexamdru. AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova „În hărmălaia și zgomotul produse de AUR în România, rămân “ascunse” câteva dovezi extrem de relevante că dirijarea politică a partidului al cărui lider - George Simion se întâlnește de ani de zile cu spioni ruși pentru a primi instrucțiuni, vine direct de la Moscova. În decembrie 2022, grupurile parlamentare ale AUR, în mijlocul unui război sângeros provocat de finanțatorii lor de la Kremlin, au depus la legea bugetului de stat pe anul 2023, un amendament pentru înființarea Institutului Cultural Român la Moscova. La Moscova!!! Întregul partid (AUR) și-a asumat acest amendament, pe care desigur, l-am respins. George Simion trebuie să răspundă public, de la pupitrul Parlamentului, cu mâna pe Biblie, dacă s-a întâlnit în ultimii ani, de mai multe ori cu rezidentul de atunci al FSB-ului la Cernăuți.Rusia joacă pe față, fără scrupule, pe scena politică din România și răspunsul nostru, al tuturor partidelor, este aproape inexistent.#trezirea P.S. Ideologi ai AUR, se laudă zilele acestea fără rețineri, chiar pe la mesele din preajma cladirii Guvernului, că ei sunt gata să schimbe direcția României spre brațele deschise ale Chinei și Rusiei. În perspectiva alegerilor din 2024, presupun că nu o fac pe gratis”, a scris Pavel Popescu pe Facebook. Citește și: Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică Foto: Yahoo News
Eveniment

Macedonia Nord Ucrainei douăsprezece elicoptere

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică, în cadrul celui de-al optulea pachet de ajutor militar din partea micii republici balcanice, de la începutul agresiunii ruseşti, notează EFE. Guvernul a acceptat acordul dintre Ministerul Apărării din Macedonia de Nord şi Ministerul Apărării din Ucraina privind donarea elicopterelor", a informat executivul macedonean într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere Elicopterele de luptă, produse în anii '80, au fost achiziţionate din Ucraina în 2001. Aparatele nu au mai fost folosite din 2015 şi doar două dintre ele au fost modernizate. "Elicopterele nu au mai fost prevăzute în pregătirea armatei noastre şi, prin modernizarea noastră, nu vor mai face parte integrantă din ea. Din aceste motive, s-a apreciat că nu sunt necesare", a declarat presei de la Skopje ministrul Apărării, Slavjanka Petrovska. Anul trecut, Macedonia de Nord a trimis Ucrainei patru avioane de vânătoare Suhoi SU-25, câteva vehicule blindate şi alte echipamente militare. Totodată, a donat zece tancuri sovietice T-72, o treime din numărul total de tancuri ale micii armate a Macedoniei de Nord, care este membră NATO. Petrovska a adăugat că echipamentele donate vor fi înlocuite în următorii ani cu armament de fabricaţie occidentală, ceea ce va contribui la modernizarea forţelor armate. Potrivit estimărilor, ajutorul militar acordat de Skopje Kievului de la începutul războiului din Ucraina se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro. Macedonia de Nord, cu o populaţie de circa două milioane de locuitori, se află printre primele cinci ţări membre NATO în ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei pe cap de locuitor, potrivit guvernului de la Skopje. Înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Macedonia de Nord a menţinut relaţii bilaterale bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar, de la începutul invaziei ruseşti, a susţinut în mod clar Ucraina. De asemenea, Macedonia de Nord s-a alăturat tuturor sancţiunilor occidentale şi ale UE împotriva Rusiei.

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu Foto: Facebook
Eveniment

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu după scandalul privind ridicarea plafonului de la care abuzul în serviciu este faptă penală. El i-a reproșat ministrului Justiției că nu a avizat această măsură înainte de a fi votată în Senat. În realitate, măsură fusese decisă de liderii coaliției, duminică seara. Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu „Nu am participat duminică seara la coaliţie. Nu am avut niciun fel de discuţie pe această speţă, colegii mei ştiind că nu doresc să mă implic de niciun fel pe subiecte legate de justiţiei şi îmi păstrez această linie. Am văzut că Ministerul Justiţiei a dat un punct de vedere. Probabil că trebuia să îl dea mai dinainte, înainte de votul din Senat”, a spus Grindeanu. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Azi, Predoiu a explicat că nu putea fi evitată decizia CCR potrivit căreia, pentru a constitui infracţiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. De asemenea, ministrul a argumentat că sub acest prag nu există un vid legislativ, ci dimpotrivă, ”funcţionează o contravenţie foarte severă”. ”Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este că Senatul a acţionat firesc în includerea unui prag în lege”, a precizat Cătălin Predoiu. Potrivit unor surse politice, la reuniunea la vârf a liderilor coaliției majoritare, de duminică, moment la care s-a decis ca plafonul pentru abuz în serviciu să fie 250.000 lei au participat: liderul PSD, Marcel Ciolacu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), Robert Cazanciuc, senator PSD, liderul PNL Nicolae Ciucă, ministrul de interne Lucian Bode (PNL), ministrul justiției, Cătălin Predoiu (PNL), liderul UDMR, Kelemen Hunor și deputata Rozalia Biro.

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor rusești din Moldova. Dar România nu este printre statele semnatare Foto: Facebook
Eveniment

Opt premieri est-europeni Big Tech capăt dezinformărilor

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Ciolacu, ipocrizie maximă Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu, ipocrizie maximă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, o nouă dovadă de ipocrizie maximă: într-o postare pe Facebook, se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. Însă, potrivit unei relatări a președintelui comisiei Juridice din Senat, senatorul PNL Cristian Niculescu Țăgârlaș, Ciolacu participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul acesta la Codul Penal. În plus, senatorii PSD din comisia juridică au votat acest text. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu, ipocrizie maximă „PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a scris președintele PSD pe Facebook. Însă el s-a aflat la ședința de duminică a coaliției unde, la propunerea lui Cătălin Predoiiu, ministru al Justiției, s-ar fi aprobat ca, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea „În urma deciziei politice de duminică seară din Coaliție ni s-au pus la dispoziție amendamentele care trebuiau să fie însușite, conform regulamentului, de către senatori. S-a luat decizia ca membrii Comisiei Juridice din Coaliție PSD, PNL și UDMR să-și însușească amendamentele. Textele mi-au fost comunicate luni și le-am transmis membrilor comisiei și le-am acordat un termen de studiu pentru marți dimineața când le-am discutat și le-am supus votului”, a explicat senatorul PNL Țăgârlaș, azi. La ședința de duminică seară au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor și Cătălin Predoiu.

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Boloș arată România problema pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”. România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews, la 24 martie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale „Dacă ajungem la un blocaj în ceea ce privește reforma și nu putem să validăm jalonul nu spun eu, ci regulamentul Comisiei Europene spune că se suspendă parțial sumele la plată și banii, dacă după șase luni de zile nu am dus la bun sfârșit ceea ce am stabilit, pierdem tot”, a declarat Boloș la Antena 3. El nu a precizat dacă se referă la o tranșă din PNRR sau la toate sumele de care ar urma să mai beneficieze România. Demnitarul a explicat care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. „Am spus și subliniez că discuțiile privind baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor încă sunt deschise în relația cu Comisia. Va urma să avem în perioada următoare această întâlnire cu reprezentanții comisiei pentru a stabili principalele chei de reformă sistemică a pensiilor speciale”, a spus el, fără să ofere alte detalii. Citește și: Ministrul Câciu minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Ce scrie în PNRR despre „pensiile speciale” „Aici este problema noastră de fond pe care este foarte greu să o explicăm și să o justificăm la Comisie, discrepanța între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special. Aici este cheia discuțiilor cu comisia și am spus care sunt componentele de reformă importante care au rămas încă în discuție cu privire la baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor, pentru că esența reformei înseamnă să avem rate de înlocuire justificate și compatibile cu sistemul de pensii general și o bază de calcul pentru stabilirea pensiei care este reportată la principiul contributivității”, a mai spus Marcel Boloș.

Cum se jefuiește un spital de stat Foto: Primăria Oltenița
Eveniment

Cum se jefuiește un spital de stat

Cum se jefuiește un spital de stat: Curtea de Conturi prezintă situația de la spitalul Oltenița, unde a descoperit salarii mărite nejustificat, plăți către un „cont bancar clandestin” sau cheltuieli uriașe pentru cafea. Datele apar în așa-numitul „raport privind finanțele publice pe anul 2021 la nivelul județului Călărași”. Prejudiciul total constatat de Curtea de Conturi la acest spital este de 755.000 lei. Citește și: Bărbat de 66 de ani, în stare gravă, ținut 7 ore în UPU la Suceava, deși trebuia internat în 30 de minute, afirmă chiar managerul spitalului Cum se jefuiește un spital de stat Ce a constatat Curtea de Conturi: în perioada 2020 – 2022, managerul/ managerul interimar al spitalului a beneficiat nelegal de spor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase în procent de 80%, în sumă brută totală de 171 mii lei. salariile directorului administrativ și directorului financiar contabil au fost stabilite peste cuantumul precizat în Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2020 - 2021, din contul spitalului deschis la Trezoreria Oltenița, s-au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 84 mii lei, pentru bunuri și/sau servicii fictive, prin ordine de plată direcționate către un cont bancar clandestin deschis la o bancă comercială, care nu aparținea beneficiarilor menționați în facturi bunuri de natura telefoanelor mobile sau laptopurilor, în sumă de 134 mii lei, achiziționate sau primite de la furnizorii de telefonie mobilă în perioada 2019 – 2022, nu au fost înregistrate în contabilitate și nu au fost regăsite faptic la entitate, conform acțiunii de inventariere realizate în timpul misiunii de audit. De asemenea, din cele 173 de abonamente pentru servicii de telefonie mobilă, achiziționate de la 3 furnizori specializați, s-a constatat existența faptică doar a 39 de abonamente/cartele SIM și a 57 de telefoane mobile. Valoarea abonamentelor plătite nejustificat este de 26 mii lei, niciunul din numerele de telefon din facturile detaliate neregăsindu-se faptic la inventar au fost efectuate nelegal plăți în sumă de 115 mii lei, peste valoarea celor 3 contracte de asistență juridică încheiate în perioada 2021 - 2022 s-au constatat 1.189 de porții facturate peste numărul necesar, pentru care au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 47 mii lei prin încheierea unui contract având ca obiect folosința gratuită a unui expresor de cafea, dar și achiziția lunară a produselor și consumabilelor aferente acestuia, au fost efectuate cheltuieli pentru protocol neprevăzute de legislația în vigoare pentru spitalele municipale, în sumă totală de 39 mii lei În decembrie 2022, Kanal D relata cazul unui copil de șapte luni la câteva ore după ce a fost diagnosticat, la acest spital, cu roșu în gât și trimis acasă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate

Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate. În Iași, o bună parte din activitatea desfășurată de către ONG-uri după momentul februarie 2022 s-a concentrat pe stabilizarea familiilor care au fugit din calea războiului și au ales să se refugieze în capitala Moldovei. Copiii ucraineni refugiați în România, creativitate Iar după ce s-au găsit cazare, o finanțare constantă, alimente și hrană, atenția s-a mutat încet-încet asupra copiilor. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nevoile primare ale acestora au fost asigurate: locuri unde să se poată juca cu alții cu care vorbesc aceeași limbă, continuarea unei forme de educație, fie online, pe sistemele din Ucraina, fie fizic, cu profesori din Ucraina care s-au refugiat la rândul lor la Iași. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Însă o asociație din Iași a făcut un pas în plus și a continuat să păstreze reflectorul asupra copiilor care au mai bine de un an de când au fost ultima oară acasă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Filmarea cu Maia Sandu așteptând să cumpere flori, virală Foto: Facebook
Eveniment

Filmarea Maia Sandu așteptând să cumpere flori, virală

Filmarea cu Maia Sandu așteptând să cumpere flori, la piață, de Ziua Femeii, a devenit virală pe rețelele sociale. Unul din cele mai populare conturi de pe Twitter, Visegrad 24, care are aproape 380.000 de urmăritori, a scris Maia Sandu este „tipul de lider necorupt, modest, de care Moldova are nevoie cu disperare”. Filmarea cu Maia Sandu așteptând să cumpere flori, virală În filmare, Maia Sandu este aparent singură și așteaptă ca un bărbat aflat înaintea ei să cumpere flori. Filmarea nu are sonor, dar este însoțită de un fond muzical pe care mulți comentatori l-au criticat dur. Moldovan President Maia Sandu buying flowers from a street vendor on International Women's DayShe is the type of modest, non-corrupt leader that Moldova desperately needs. If the pro-Russian opposition would manage to return to power, rampant corruption and Russian influence… pic.twitter.com/aiQPz3SlGD— Visegrád 24 (@visegrad24) March 27, 2023 „Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cumpără flori de la un vânzător ambulant de Ziua Internațională a Femeii Ea este tipul de lider modest și necorupt de care Moldova are nevoie cu disperare. Dacă opoziția pro-rusă ar reuși să revină la putere, corupția galopantă și influența rusă vor reveni”, scrie Visegrad 24. Citește și: Statul român se înnoiește: pensionarul special Toni Greblă, șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Pricopie – la Curtea de Conturi, apropiata lui Băluță, prefect de București Filmarea avea peste 77.000 de vizualizări, iar postarea de pe Twitter a Visegrad 24 - aproape 1.500 de like-uri. Cetățenii din Republica Moldova au cometat admirativ situația: „«De aia și este respectată, pentru modestia ei, RESPECT!!!»/ «Bravo președinta. Dacă eram acolo îi dăruiam eu florile.»/«E frumos când un președinte poate să iasă pe stradă ca un om simplu, fara paza!»”, au scris aceștia, potrivit Unica Moldova.

PSD, control deplin asupra instituției care asigură alegerile libere, AEP Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

PSD, control deplin alegerile libere, AEP

PSD deține acum un control deplin asupra instituției care asigură alegerile libere, AEP, printr-un ex-penal, dublul pensionar special Toni Greblă, și un penal, Constantin Mitulețu-Buică. Azi, Greblă a fost votat de plenul Parlamentului în funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), pentru un mandat de 8 ani. La 22 martie, puțin timp după demisia din fruntea Autorității Electorale Permanente, fostul președinte al AEP Constantin Mitulețu-Buică a cerut să revină pe vechiul post, de secretar general. Solicitarea sa a fost acceptată și semnată de premierul Nicolae Ciucă. PSD, control deplin asupra instituției care asigură alegerile libere, AEP Greblă a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Citește și: Statul român se înnoiește: pensionarul special Toni Greblă, șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Pricopie – la Curtea de Conturi, apropiata lui Băluță, prefect de București „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Însă el a fost achitat, la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată. Toni Greblă, prefect de București, are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. El are, probabil, și indemnizație de revoluționar. Fostul șef al AEP Mitulețu-Buică este urmărit penal în cel puțin un dosar. Primul a fost deschis în 2020, în urma plângerilor făcute de doi foști angajați pe care el i-ar fi sancționat cu avertisment, în 2019, fără să-i audieze în prealabil. Al doilea dosar este din 2023 și e deschis de procurori după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a acuzat că și-a angajat cumnata pe un post de consilier la cabinetul vicepreședintelui ANI. Trimis la Parchetul General de către inspectorii ANI, cazul a fost declinat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. „Constantin Mitulețu-Buică a dat o declarație, în 2000, în care spunea că este student al Fundației „Dacia” din Herculane, instituție neacreditată. Ulterior, a trecut în CV că a fost de fapt student la Universitatea din Târgu Jiu. Acum, Mitulețu e profesor la Academia de Poliție”, scria, la 23 martie, Europa Liberă România.

În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer și ei acest privilegiu Foto: Autoritatea Vamala
Eveniment

În limitarea pensiilor speciale, vameșii cer privilegiu

În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer ca și această categorie profesională să beneficieze de acest privilegiu. Deputații au primit de pe o adresă de email care pare a fi asociată Vămii, @customs.ro, o petiție a Asociației Naționale Profesionale a Lucrătorilor Vamali. Petiția este semnată de Elena Spătaru, care, potrivit unor date publice, ar lucra la Vama Otopeni. Inițiatorii așteaptă acum ca unul sau mai mulți deputați să-și asume acest amendament. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer și ei acest privilegiu La petiție este atașată o propunere de amendament la proiectul de lege privind pensiile speciale, în care se cere ca și vameșii să beneficieze, după cel puțin 20 de ani de activitate în cadrul Autorității Vamale Române și 35 de ani de cotizare la sistemul de pensii, de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimile 12 luni înainte de data pensionării. În plus, funcţionarii publici cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române care au un stagiu de cotizare de 35 ani şi cel puţin 30 de ani de activitate în cadrul Autorităţii Vamale Române, „pot solicita pensionarea şi înaintea de împlinirea vârstei standard dar nu mai devreme de 60 de ani”. Pensia specială ar fi anulată dacă beneficiarul ar fi condamnat „în legătura cu activitatea sa ca funcţionar public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române”. Document Asociatie Vamesi Vameșii spun că o duc greu „Spre deosebire de colegii din ţările membre sau de alte categorii cu statut special din sistemul naţional de aplicare a legii, funcţionarul public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române nu beneficiază de nici un fel de drept special privind salarizarea, nu au grupă de muncă pentru condiţii grele (controale în ger, arşiţă sau medii agresive), nu beneficiază de pensionare anticipată si nici de pensie de serviciu. Acest lucru constituie o vulnerabilitate în activitatea acestei instituţii investită cu aplicarea legii, cu aceleaşi motivaţii exprimate în justificarea drepturilor speciale la categoriile de personal menţionate în prezentul proiect de lege. Imaginea care poate defini activitatea personalului vamal este cea din frontieră unde funcţionarul vamal care face controlul marfurilor lucrează alături şi în aceleaşi condiţii cu poliţistul de frontieră care face controlul de identificare a persoanei, activităţi care implică răspunderi deosebite privind securitatea naţională”, se arată în motivarea propunerii.

Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale Foto: Facebook
Eveniment

Amendamente nesemnificative legea pensiilor speciale

Sub presiunea pierderii unor sume uriașe din PNRR, coaliția majoritară a depus o serie de amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale, aflată în dezbaterea Senatului. România ar putea pierde între 0,7 și trei miliarde de euro, dacă nu reduce cheltuielile cu pensiile speciale, inclusiv cele militare, a explicat, acum câteva zile, europarlamentarul Cristian Bușoi. Azi, liberalul Tănase Stamule a arătat că ministrul Muncii, Marius Budăi, și PSD refuză să-și asume modificări de substanță la pensiile speciale întrucât „cei de la PSD își fac un calcul că având un electorat mai numeros de pensionari preferă să nu facă ei această reformă”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Amendamente nesemnificative la legea pensiilor speciale Iată amendamentele susținute acum de coaliția majoritară, potrivit unei sinteze a Europa FM: o supraimpozitare progresivă a părții necontributive din pensiile speciale, adică acea parte plătită de la bugetul de stat. Primii 2.000 de lei din partea necontributivă vor rămâne neimpozitați, urmând să se plice un impozit de 10% pe diferența de până la salariul mediu brut, adică pe suma de 4.800 de lei. Partea care depășește salariul mediu brut pe țară, va fi impozitată cu 15%. Pensiile speciale ale magistraților: majorarea se face prin indexarea cu rata anuală a inflației. Diplomații se vor pensiona la îndeplinirea vârstei standard. Din baza de calcul a pensiei speciale a militarilor și polițiștilor sunt eliminate câteva sporuri, precum cele acordate în timpul pandemiei de Covid sau tichetele de vacanță. Însă modificările nu satisfac cerințele Comisiei Europene, carecere înjumătăţirea fondurilor cheltuite cu pensiile speciale. „Trebuie rezolvată într-un cadru de sustenabilitate pentru că, până la urma, Comisia Europeană asta ne cere. Dacă se merge în continuare în stilul asta, pensiile speciale o să ajungă la 2, 3, 4, 5% din PIB, total nesustenabile”, a explicat Tănase Stamule, la PSNews. „Aceste amendamente care s-au convenit duminică sunt doar primele amendamente, deci legea intră în procesul de dezbatere legislativă. În paralel se desfășoară un proces de consultare intens cu Comisia Europeană și în funcție de cum ne-am înțeles cu Comisia, așa o să evolueze și legea în următoarele săptămâni”, a mai explicat Tănase Stamule.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră