vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8838 articole
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% „Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate. Și am înțeles că s-a rezolvat problema, peste 40 de ani. Avem în sfârșit un program de țară. Rezolvăm pensiile speciale peste 40 de ani. Acum avem 200.000 de oameni care ies la pensie între 45-50 de ani, 200.000! În 10 ani vom avea 300.000. Cât o să putem supraviețui cu așa ceva? Nu se poate”, a spus Rădulescu. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate El a fost director în BNR până la mijlocul acestui an, dar s-a pensionat. În ianuarie 2023, Eugen Rădulescu arăta: „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”

Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% Foto: Facebook Academia de Poliție
Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian Foto: Twitter ministerul austriac de Interne
Eveniment

Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian

Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni”, a spus ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, într-un interviu acordat în această dimineață la Ö1-Morgenjournal și preluat de Der Kurier. Karner a spus că acest condiții sunt adresate Comisiei Europene și abia după îndeplinirea lor își va da Austria acordul pentru ridicarea veto-ului impus României și Bulgariei. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Condiții pentru ca România să intre în Schengenul aerian Ce a cerut ministrul austriac de Interne, potrivit Der Kurier: triplarea numărului de polițiști de frontieră bani pentru infrastructura de protecție a frontierelor o modernizare tehnică, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe creșterea controalelor la frontierele naționale acceptarea solicitanților de azil de către România și Bulgaria, în special afgani și sirieni Karner a justificat cererea de menținere a unor controale permanente la frontierele terestre prin „problema cu traficanții de persoane". Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil din Austria, doar puțin sub 150 de migranți au ajuns prin aeroporturi, a explicat ministrul austriac de interne. Foto: Twitter BMI Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului "Forum Salzburg". La 8 decembrie 2023, Austria a blocat extinderea spațiului Schengen, invocând numărul mare de solicitanți de azil. Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen. Pe lângă Austria, Bulgaria și România, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia sunt membre ale Forumului Salzburg. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt și ele reprezentate.

Studenți fericiți la 55 de ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Studenți fericiți la 55 de ani

Studenți fericiți la 55 de ani. "România Educată" este situată la coada clasamentului la testele PISA și are cifre mari de abandon şcolar. Studenți fericiți la 55 de ani Sporadice veşti despre concursuri internaţionale câştigate de doi – trei olimpici români sau despre o mică fracţiune de “decarişti” ne fac să uităm pentru câteva zile de miile de elevi şi studenţi care nu reuşesc să-şi finalizeze studiile. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Dar există și o categorie aparte de studenţi: candidaţii admişi la studii de licenţă sau de masterat care au vârste de peste 50 de ani şi care învaţă cu o plăcere molipsitoare. Iaşiul, unul dintre cele mai importante centre universitare din România, nu duce lipsă de astfel de studenţi. Care sunt motivaţiile lor şi cum este să fii student după 50 de ani? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii Foto: Facebook
Eveniment

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Foto: Facebook
Eveniment

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile

Grefierii intră în grevă, de luni, 11 decembrie, pentru că nu li se plătesc integral salariile, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare, Dicasterial, la 9 decembrie. Ei vor întocmi acte numai în cauze urgente, precum arestările, și nu vor asigura permanența în zilele libere. Citește și: Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului În plus, „în ziua votării bugetului de stat pentru anul 2024 se va întrerupe activitatea în instanțe și parchete timp de 4 ore, în intervalul orar 10.00-14.00, timp în care se va asigura participarea grefierilor numai la ședințele de judecată și la activitățile de urmărire penală considerate urgente”. Un grefier de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu cuprins între 5.396 și 7.423 lei, plus sporuri între 1.700 și 2.200 de lei. Prim-grefierul ICCJ câștiga 11.100 de lei, plus 3.300 de lei sporuri. Grefierii beneficiază și de pensii speciale. Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Dar, până atunci, de luni 11 decembrie, grefierii: grefierii vor participa la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente vor întocmi acte numai în cauzele considerate urgente compartimentele auxiliare ale instanțelor și parchetelor își vor reduce la jumătate programul de lucru cu publicul personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete nu va mai efectua niciun fel de act de procedură în afara programului de lucru legal, în zilele de repaus săptămânal sau zilele de sărbătoare legală nu va mai asigura permanența în afara programului de lucru, nu va răspunde la telefon Greferii cer Guvernului să asigure plata integrală a salariilor pe noiembrie 2023, „recunoscute și recalculate prin hotărâri judecătorești definitive și acordate prin actele administrative de salarizare emise în anul 2023”, plus „plata tranșelor din hotărâri judecătorești definitive și acte administrative de salarizare scadente în anul 2023”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Ei reclamă restanțe la plată și la „achitarea diferențelor de drepturi salariale, restante, aferente perioadei 1 ianuarie 2018-31 martie 2023, inclusiv”.

David Popovici, locul patru la Otopeni (sursa: Facebook/David Popovici)
Eveniment

David Popovici, locul patru la Otopeni

David Popovici, locul patru la Otopeni. Sportivul român David Popovici, clasat pe locul patru în finala probei de 200 m liber de la Campionatele Europene de înot în bazin scurt de la Otopeni, a declarat la finalul cursei că nu poate face de fiecare dată cel mai bun timp al său, fiind dezamăgit totodată că nu a reuşit rezultatul de la Mondialele de la Melbourne de anul trecut. Nu e fan al bazinului scurt "Cu timpul de la Melbourne aş fi luat locul întâi aici (1 min 40 sec 79/100 la Campionatele Mondiale în bazin scurt de la Melbourne, în 2022 - n.r.). Numai că am mers cu o jumătate de secundă mai încet. Nu am cum să fac cel mai bun timp al meu de fiecare dată, asta e. Iar atât timp cât sunt conştient de asta nu am de ce să mă întristez. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Nu sunt un mare fan al înotului în bazin scurt, sunt prea multe întoarceri pentru mine. Dar trebuie să privesc şi partea bună... adică având mai multe întoarceri mi le îmbunătăţesc şi pe cele puţine din bazinul lung", a spus Popovici. "Nu aveam niciun timp în minte, dar către o performanţă ca asta ţinteam, 1 minut şi 41 de secunde e foarte bun. Ne aşteptam la un timp aşa de rapid. Numai că azi au fost trei băieţi şi mai rapizi decât mine. Băieţi cu care sunt foarte bun prieten, mai ales cu Danas Rapsys. Chiar ne amuzam la final pe seama cursei. Până la urmă trebuie să ne distrăm", a adăugat el. David Popovici, locul patru la Otopeni Sportivul român, care s-a calificat, sâmbătă seara, în finala probei de 100 m liber a menţionat că este foarte obosit. "Sunt foarte obosit, de abia aştept să dorm şi sper să dorm bine. Acum sunt aşteptat şi la testul antidoping... de abia aştept să ajung acasă. A fost o zi foarte grea pentru mine, care însă mă pregăteşte pentru concursurile importante care urmează", a precizat Popovici. Sportivul român David Popovici s-a clasat doar pe locul patru în finala probei de 200 m liber, sâmbătă seara, la Campionatele Europene de înot în bazin scurt (25 de metri) de la Otopeni. Popovici a fost cronometrat cu timpul de 1 min 41 sec 52/100, fiind devansat de britanicii Matthew Richards, 1 min 41 sec 01/100, James Guy, 1 min 41 sec 12/100, şi de lituanianul Danas Rapsys, 1 min 41 sec 15/100. Popovici, campionul european en titre, se calificase în finală cu cel mai bun timp din semifinale, 1 min 42 sec 04/100, după ce în serii fusese înregistrat cu al treilea timp, 1 min 42 sec 39/100. Prima medalie pentru România, de la Andrei Ungur Vineri seara, Andrei Ungur a câştigat prima medalie pentru România la Europenele de la Otopeni, bronz în proba de 100 m spate. România participă la Europene cu un lot de 21 sportivi (7 fete şi 14 băieţi), selecţionaţi în baza formei arătate la Campionatele Naţionale în bazin scurt din perioada 9-12 noiembrie, desfăşurate tot la Otopeni. La precedenta ediţie a Europenelor în bazin scurt, care a avut loc la Kazan (Rusia), în 2021, David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 m liber, iar Robert Glinţă a obţinut un argint la 100 m spate şi un bronz la 50 m spate. La Mondialele în bazin scurt din 2022 de la Melbourne, Popovici a cucerit argintul la 200 m liber.

Austria acceptă România în Schengen aerian (sursa: Facebook/Daniela Lamisch)
Eveniment

Austria acceptă România în Schengen aerian

Austria acceptă România în Schengen aerian. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria "şi-a flexibilizat poziţia" în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Austria acceptă România în Schengen aerian "Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România", a scris Ciolacu pe Facebook. El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. "După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.

China livrează lumii o nouă boală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

China livrează lumii o nouă boală

China livrează lumii o nouă boală. Creşte îngrijorarea în Europa după ce o epidemie de pneumonii cu cauză necunoscută, apărută în China în ultimele săptămâni, s-a răspândit. China livrează lumii o nouă boală Aceasta pare să fi trecut oceanul către SUA şi, recent, au fost raportate şi primele cazuri în Europa. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Ele nu sunt legate direct: nu a fost găsit un virus la toate persoanele infectate care să fie conectat de o sursă primară, însă valul de pneumonii este în creştere. Iar viruşii obişnuiţi, care pot duce la dezvoltarea de pneumonii, nu au fost responsabili de această dată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe

Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe. Aceasta a fost achitată de acuzaţia de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului pentru că judecătorii au considerat că ea se autoincriminase. Dreptul la tăcere, salvarea unei şoferiţe Dreptul de a nu spune nimic este întâlnit mai mult în filmele poliţiste decât în instanţele de judecată. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Magistraţii Judecătoriei au apelat însă în raţionamentul lor la hotărâri ale CEDO, obligatorii şi în dreptul românesc. Mihaela D. a fost trimisă în judecată pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului, dar în instanţă lucrurile au luat altă întorsătură decât cea prevăzută de procurori. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma uriașă pe care magistrații o solicită de la statul român

Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” de salarii restante doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Informația a apărut într-un mesaj pe care procurorul general al României, Alexandru Florența, l-a transmis magistraților, după discuțiile de la ministerul de Finanțe, cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Justiției. La discuții a participat și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Pe agenda publică a premierului Ciolacu nu a apărut și întâlnirea cu șefa ICCJ și procurorul general. Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român Potrivit lui Florența, doar în acest an ar trebui plătită o tranșă de drepturi salariale restante în valoare de 2,8 miliarde de lei. Costul total al autostrăzii A0, centura Bucureștiului, pe segmentul de nord este de aproximativ 2,35 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de site-ul 130km.ro. Segmentul de sud al A0 costă circa 2,44 miliarde de lei. Chiar procurorul general Alexandru Florența recunoștea că „suma totală este foarte mare”, în mesajul transmis magistraților. „Bună ziua! Azi tocmai am finalizat o întâlnire cu dl. prim-ministru și ministrul de finanțe pe tema achitării transei restante pe anul în curs. Deși suma totală este foarte mare (cca 2,8 miliarde), se dorește găsirea unei soluții și sunt în analiză mai multe posibile opțiuni. Urmează să se revină cu mai multe calcule și variante de plată în perioada imediat următoare. Vă rog deci să transmiteți colegilor că se negociază intens în aceste zile pentru identificarea unei soluții pozitive”, a scris Florența. Corbu cere date exacte, pentru includerea banilor pentru magistrați în bugetul pe 2024 Și șefa ICCJ, Alina Corbu, a transmis un mesaj intern, după discuțiile cu Guvernul: „Pentru reușita negocierilor, dar și pentru identificarea celei mai bune soluții posibile din punctul de vedere al sistemului, este esențial ca luni, 11.12.2023 să comunicăm prim-ministrului și Ministerului Finanțelor datele financiare exacte atât în ceea ce privește impactul financiar privind punerea în plata integrală a salariilor stabilite în raport cu VRS 605 neplafonat, cât și sumele exacte legate de transa aferenta anului 2023 pentru sumele stabilite prin hotărâri judecătorești, defalcată pe cei 5 ani la care se referă eșalonarea prevăzută de lege (...) Consider de cea mai înaltă importanță pentru soluționarea acestor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar să ne bazăm pe calcule efectuate judicios și să putem prezenta date exacte, care să permită includerea sumelor respective în proiectul final al bugetului de stat”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Cum au jupuit magistrații statul român DeFapt.ro a arătat, în octombrie, că magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare.

Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3 Foto: Captură video
Eveniment

Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3

Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3: zeci de mii de lei pe abonamente la fantomaticul „Jurnal Național”, plus alte contracte cu televiziunea lui Dan Voiculescu. O monitorizare a contractelor Antenei 3, așa cum apare ele în sistemul electronic de achiziții publice, SEAP, a identificat 166 de contracte, din iunie 2017 în decembrie 2023, în valoare totală de circa 1,4 milioane de lei. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Foarte multe din aceste contracte sunt banale anunțuri publicitare, de câteva sute de lei, pe care autoritățile sunt obligate să le publice. Dar sunt foarte multe contracte inexplicabile și inutile, plătite, direct sau indirect, din bani publici. În dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare – dar a efectuat doat trei – statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până în august 2023, ANAF recuperase în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Cum își cumpără autoritățile statului bunăvoința Antenei 3 De exemplu, Societatea Apă-Canal Ilfov, controlat de Consiliul Județean Ilfov și de alte opt localități de lângă București, și-a făcut abonamente pe zece luni, în valoare de 38.000 de lei la Jurnalul Național. Cum un abonament pe șase luni costă 690 de lei, înseamnă că circa 75 de exemplare ale acestei publicații din trustul lui Dan Voiculescu sunt distribuite la această companie de stat. Transgaz și-a făcut 40 de abonamente, în valoare de aproape 12.000 de lei, la altă publicație fantomatică anexată Antenei 3: Income Magazin. Însă recordul plătit pe abonamente la Jurnalul Național este al Sectorului 5 - în februarie 2023, când primarul Piedone Popescu era încă la închisoare, iar administrația era controlată de PSD - care plătește 86.430 de lei pe un număr neprecizat de abonamente, pe o perioadă tot neprecizată. La Jurnalul Național mai are abonamente, doar în acest an, penitenciarul Galați - care cheltuie sume de câteva sute de lei. Loteria Română și-a făcut un abonament de 685 de lei, pe un an, la două exemplare din Income Magazin. Însă cele mai mari contracte au fost pentru diferite prestări de servicii ale Antenei 3 către autorități locale controlate de PSD. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Primarii PSD plătesc la trustul lui „Felix” Primăria Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - cheltuie aproape 110.000 de lei pentru „Servicii media în parteneriat cu Antena 3 privind participarea la platforma «Romania Inteligenta prin Proiectul#Viitorul Verde»”. Primăria Sectorului 4 a decis, în primăvara acestui an, „ACHIZITIONAREA SERVICIILOR DE PRODUCTIE SPOT TV PENTRU CAMPANIE DE INFORMARE”. Contractul este de 103.950 de lei. Primar al acestui sector este pesedistul Daniel Băluță. Primăria Craiova, condusă de pesedista Olguța Vasilescu, a dat aproape 100.000 de lei pentru „Servicii organizare evenimente educative pentru evenimentul Ziua Municipiului Craiova 2023”. Și Buzăul, și Sectorul 4, și Craiova, au atribuit aceste contracte direct, fără licitație. Organizaţia de Management al Destinaţiei Judeţene Maramureş - o structură subordonată Consiliului Județean, controlat de liberalul Ioan Bogdan - a plătit Antenei 3 120.000 de lei pentru producția de materiale audiovideo și servicii de publicitate. Muzeul Național al Bucovinei a plătit către Antena 3 suma de 42.000 de lei, în două tranșe, pentru „servicii de producție”. Centrul cultural Bucovina a achiziționat un așa-numit „material audiovideo realizat în coproduție” în valoare de 20.000 de lei. CSM Iași și-a cumpărat la Antena 3 servicii de promovare în valoare de 30.000 de lei.

Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie

Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie. Informaţii extraordinare despre jaful de zeci de mii de euro de la casa de schimb valutar din Complexul Era Park. Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie În acest caz, autorii sunt doi bărbaţi din Republica Moldova: unul dintre ei, un spărgător de top din ţara vecină. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD La care a apelat al doilea, care avea nevoie de bani pentru o operaţie salvatoare de cancer, la o clinică specializată din Germania. Un amănunt deosebit de interesant: anchetatorii din Iaşi nu aveau nicio pistă după câteva luni de cercetări, însă, efectiv, i-a lovit norocul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete. Organizarea Campionatului de Esports a fost susţinută aproape în totalitate cu fonduri publice. Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete S-au aflat o serie de detalii asupra modului în care au fost cheltuiţi banii: cât a costat cazarea participanţilor şi ce hoteluri au încasat banii, care au fost veniturile din vânzări de bilete şi cine au fost sponsorii evenimentului. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Primăria Iaşi continuă să încalce legea şi refuză să răspundă la o solicitare de presă privind modul în care au fost cheltuiţi banii. Se împlinesc 92 de zile de la formularea unei cereri în acest sens în baza Legii 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam: Ana Maria Cătăuță (PSD) și Florin Mircea (PSD) Foto: Facebook
Eveniment

Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam

Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD, care au stat timp de aproape o săptămână în această țară. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Oficial, cei doi s-au dus cea de-a noua ediție a Conferinței Mondiale a Tinerilor Parlamentari. Ana Maria Cătăuță are 38 de ani, iar colegul ei de partid și de delegație, Florin Mircea, are 43 de ani. Foto: Facebook Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam Cătăuță și-a început cariera politică din funcția de consilieră a lui Mircea Geoană, pentru care a lucrat din 2006, înainte de a termina, în 2008, facultatea de științe politice. Florin Mircea, cu studii de economist la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” - Piteşti, a avut diverse funcții în administrația Brăilei, iar din 2016 este deputat. Potrivit informațiilor economice publicate pe site-ul Camerei Deputaților, deplasarea celor doi a costat exact 65.190 de lei și a durat 6,5 zile. Reuniunea a avut loc la Hanoi, în perioada 14-17 septembrie. Cătăuță a susținut un discurs la această reuniune, afirmând: „Atunci când sunt eficient folosite, atât noile tehnologii, cât și rețelele sociale, pot ajuta la încurajarea curiozității tinerilor față de cultură și diversitatea culturală. Mai mult, ca legislatori, avem responsabilitatea de a crea politici publice care să sprijine tinerii”. Citește și: VIDEO Filmare absurdă în Palatul Parlamentului: zeci de găleți sunt plasate pe podeaua unei săli fiindcă apa picură prin acoperiș Nu este clar care a fost rolul lui Florin Mircea în această delegație, nefiind menționată vreo intervenție a acestuia în informarea prezentată Camerei Deputaților. El a punctat însă, pe Facebook, această vizită: „Peste 300 de participanți din 160 de țări au discutat despre transformarea digitală, start-up-uri, inovare dar și continuarea tradițiilor culturale care sunt o punte între generații dar și între diferite națiuni. La final va fi adoptată o rezoluție privind «Rolul tinerilor în accelerarea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă prin transformarea digitală și inovare»”.

Europa, panicată de dezastrul testelor PISA (sursa: Facebook/Ministerul Educației - România)
Eveniment

Europa, panicată de dezastrul testelor PISA

Europa, panicată de dezastrul testelor PISA. Recentele teste PISA (Program for International Student Assessment) au indicat o scădere globală fără precedent a rezultatelor educaționale, între 2018 și 2022. Potrivit OCDE, spațiul european a cunoscut o „scădere fără precedent a performanței școlare”. După publicarea rezultatelor, guvernele statelor din Uniunea Europeană au intrat în panică: majoritatea au luat deja măsuri, anunțând schimbări majore. Europa, panicată de dezastrul testelor PISA Franța va adopta de anul viitor modelul educațional din Singapore (statul-oraș cu cele mai ridicate competențe școlare, potrivit testelor PISA). Germania a convocat de urgență miniștrii educației din toate landurile, iar politicienii au cerut o mai bună integrare a copiilor imigranților. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Țările UE cu cele mai slabe rezultate au fost Bulgaria, România și Grecia. Dintre acestea, Bulgaria și Grecia și-au denunțat incapacitatea sistemului educațional, anunțând totodată implementarea primelor reguli de redresare. Grecia a cerut ajutorul specialiștilor în educație din cadrul OCDE. Doar România, plasată pe penultimul loc în clasamentul PISA al Uniunii Europene, cu doar puțin înaintea Bulgariei, și după Grecia, nu a anunțat nici o măsură, găsind rezultatele satisfăcătoare. Franța vrea un "șoc educațional" Franța a înregistrat la testele PISA un punctaj de 474, la matematică și lectură, și de 487, la științele naturii. Rezultatele sunt cele mai scăzute măsurate vreodată în Franța în toate domenile investigate: performanțele elevilor francezi au scăzut, în patru ani, cu 21 de puncte la matematică, 25 de puncte la înțelegerea cititului și șase puncte la științe. În ce privește înțelegerea unui text citit și matematică, trendul descendent s-a înregistrat încă din 2012, accentuându-se din 2018 (când a înregistrat 493 de puncte, față de 474 în 2022). Una dintre cauzele acestei scăderi este imigrația puternică: copiii imigranților tind să obțină rezultate mai scăzute. Alte cauze depistate: violența din școli, folosirea excesivă a telefonului și lipsa acută de profesori. Imediat după publicarea rezultatelor PISA, ministrul Educației, Gabriel Attal, a reacționat, propunând un „Șoc educațional”. Pe 5 decembrie, ministrul Attal a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor, în toate domeniile. Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024. Un tânăr german din trei nu poate converti euro în altă monedă În ceea ce privește punctajul înregistrat la testele PISA, Germania se încadrează cam în același punctaj ca Franța: 475 de puncte la matematică, 480, la înțelegerea unui text și 492, la științe ale naturii. Potrivit studiului, aproape o treime dintre tinerii testați nu pot converti prețurile într-o altă monedă. 23% nu pot recunoaște și explica fenomene științifice binecunoscute și 25% dintre tinerii de 15 ani citesc cu greutate și nu înțeleg în întregime mesajul unui text de lungime medie. Doar 8% dintre elevi citesc deosebit de bine, înțelegând texte lungi, și fiind în stare diferențieze faptele de opinii. Germania a mai experimentat și în 2000 o cădere a performanțelor școlare, luând însă imediat măsuri de redresare. Rezultatele au fost vizibile începînd cu 2006. Însă declinul a reînceput în Germania în 2015, la fel cum s-a întâmplat în marea parte a țărilor OCDE. În 2015, în urma crizei siriene, Germania a primit un număr mare de imigranți. Proporția elevilor proveniți din imigrație a crescut de la 13 la 26% între 2012 și 2022. Potrivit studiilor, copiii imigranților obțin la testele școlare, în medie, cu 59 de puncte mai puțin decât copiii nativilor germani. Cauzele țin de sărăcie, dar și de faptul că aceștia nu vorbesc limba germană în familie. Copiii imigranților trag testele în jos După publicarea rezultatelor testelor PISA 2022, Guvernul a convocat o întâlnire de urgență a miniștrilor educației din landurile germane. Karin Prien, ministrul Educației din Schleswig-Holstein și vicepreședinte federal al CDU, a cerut mai multe investiții în educație și o educație mai inclusivă, precum locuri la grădinițe de calitate pentru copiii imigranților. Același lucru l-a suținut și senatorul pentru Educație al Hamburgului, Ties Rabe, purtătorul de cuvânt al ministerelor educației din Germania. "Numărul elevilor din medii defavorizate a crescut semnificativ în ultimii zece ani. Numărul copiilor proveniți din migrație în Germania a crescut cu aproximativ 50% din 2002 (de la 25,8 la 38,7 la sută). Doar mai puțin de jumătate dintre ei vorbesc germană acasă. Proporția copiilor deosebit de defavorizați din prima generație de imigranți a crescut chiar de două ori și jumătate, până la aproape 10%", a argumentat acesta. Bulgaria scoate mobilele din sălile de clasă Potrivit rezultatelor PISA, Bulgaria este țara UE cu cele mai slabe rezultate la nivelul competențelor școlare: 417, la matematică, 404, la citit, 421, la științe ale naturii. În urma rezultatelor, ministrul Educației, Galin Tsokov, a declarat că țara se confruntă de mult cu o reală problemă, însă vina nu aparține copiilor, ci sistemului „învechit” și neperformant. „Rezultatele sunt extrem de nesatisfăcătore. (...) Avem nevoie de o schimbare. Pentru că, de fapt, nimic nu s-a schimbat de la ultimele teste PISA. Stăm pe loc. Periodic, lipsa competențelor școlare este o știre bombă, dar apoi, ca societate, uităm de ea”, a declarat ministrul Educației. Întrebat ce urmează, Galin Tsokov a anunțat că în prezent se elaborează un set de noi măsuri „care să demareze o adevărată transformare în educație în lunile următoare”. Ca un prim pas concret, Tsokov a anunțat că se va limita accesul elevilor cu telefoanele mobile în sala de clasă. Măsura a fost luată ca urmare a unui studiu care a conchis că 46% dintre elevii bulgari sunt distrași de dispozitivele digitale în clasă, în timp ce procentul mediu pentru țările OCDE este de 30%. Grecia, schimbări radicale Rezultatele Greciei la testele PISA o situează pe antepenultimul loc în clasamentul UE: 430, matematică, 438, citire, 441, științele naturii. Imediat după anunțarea rezultatelor, Grecia a cerut ajutorul OCDE. Ministrul Kyriakos Pierrakakis a anunțat că va solicita OCDE să prezinte propuneri pentru modificările care trebuie făcute în școlile din Grecia, anunțând totodată cinci măsuri care vor fi implementate în primul semestru al anului școlar 2024: schimbarea manualelor, certificare IT în cadrul școlii, revizuirea programei școlare, orientare profesională în toate școlile și teste de aptitudini, schimbări majore în învățământul preșcolar. În România e mulțumire Cu un scor egal, la toate domeniile investigate, 428 de puncte, România s-a situat pe penultimul loc în topul țărilor UE. Înainte de Bulgaria și după Grecia. Pe toate planurile, elevii din România au obținut scoruri mai mici decât media OCDE la matematică, lectură și științe, menținându-se proporția de jumătate dintre elevi care nu înțeleg ceea ce citesc. La matematică, 51% dintre elevi au atins nivelul 2 de competență, mult mai puțin decât media țărilor OCDE (media OCDE: 69%). La citire și interpretare a unui text, aproximativ 58% dintre elevii români au atins nivelul 2 (media OCDE: 74%). În ceea ce privește științele, aproximativ 56% dintre elevi au atins nivelul 2 în ceea ce privește capacitatea de a recunoaște și a explica fenomene științifice simple (media OCDE: 76%). Ministrul român al Educaţiei, Ligia Deca, nu a anunțat nici o măsură de reabilitare, declarându-se mulțumită de recentele rezultate ale elevilor români la testele PISA. Aceasta a declarat că, spre deosebire de alte state, ţara noastră nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor, și că e bine că ne menținem la același nivel ca în 2018. În 2018, rezultatele testelor PISA au arătat că 44% dintre elevii români erau analfabeţi funcţional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră