duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8848 articole
Eveniment

Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat

Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat: azi s-a produs o explozie, „neurmată de incendiu” la secția de boli infecțioase a SJU Ploiești. O femeie de 80 de ani a suferit arsuri pe 16% din suprafața corpului. Femeia era în comă la momentul producerii deflagraţiei, fiind dependentă de oxigen. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat Însă la acest spital s-a mai produs un incendiu, în noiembrie 2021. Atunci, au murit doi pacienţi, iar o infirmieră a suferit arsuri grave și a fost transportată la Spitalul Floreasca din Capitală. Un dosar penal pentru ucidere din culpă a fost deschis în urma incendiului. La peste doi ani de la acest incendiu nimeni nu a fost trimis în judecată, la fel ca în cazul incendiilor de la spitalele din Piatra Neamț, București (Matei Balș) și Constanța. „În cazul incendiilor de la Matei Balș (ianuarie 2021 – 26 de morți), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța (octombrie 2021- 7 morți) și Spitalului Județean din Ploiești (noiembrie 2021 – 2 morți) investigațiile n-au fost finalizate, însă informațiile publicate de presă arată că printre cauzele incendiilor sunt și instalațiile electrice”, arată site-ul context.ro. Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești a refuzat să răspundă întrebării adresate de acest site în legătură cu starea instalației electrice. În 2022, presa scria că așa numitul spital de boli infecțioase din Ploiești - în realitate o secție „exterioară” a Spitalului Județean Ploiești - nu are autorizație de incendiu. „Funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu Spitalul Judeţean Ploieşti – Clădire Spital, Secţia Oftalmologie şi Secţia Boli infecţioase, precum şi un spital privat”, arăta, în noiembrie 2020, site-ul Medical Manager. SJU Ploiești este subordonat Consiliului Județean Prahova, condus de Iulian Dumitrescu, pe care DNA îl cercetează pentru corupție.

Încă un pacient ars de viu într-un spital de stat Foto: Observator News
CNAS nu plătește medicii de familie Foto: Inquam/Alina Norocea
Eveniment

CNAS nu plătește medicii de familie

Încă un județ în care CNAS nu plătește medicii de familie: în Mureș, casa județeană de sănătate a achitat circa jumătate din serviciile prestate de aceștia în ianuarie. Acum, medicii somează CJAS să achite diferenţa aferentă lunii ianuarie, altfel vor fi iniţiate acţiuni în instanţă pentru recuperarea penalităţilor de întârziere. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice CNAS nu plătește medicii de familie „Vă punem în vedere, ca în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să achitaţi diferenţa de plată a serviciilor prestate de medicii de familie şi decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş, servicii care pe luna ianuarie 2024 au fost achitate parţial, în procent de 56,58%, rămânând o diferenţă de plată de 43,42%. Aşa cum bine cunoaşteţi, potrivit contractelor cadru încheiate cu medicii de familie plata serviciilor prestate de fiecare medic de familie se realizează până la data de 18 a fiecărei luni pentru luna anterioară, însă acest termen a fost depăşit pentru decontul din luna ianuarie 2024, termenul de plată fiind 18.02.2024", se arată în somaţia celor două asociaţii ale medicilor de familie, semnată de avocatul Adrian Vultur. În document se arată că "o atare neglijenţă" din partea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mureş, ar produce consecinţe prejudiciante pentru fiecare medic de familie, care se află în imposibilitate de a achita taxele şi impozitele lunare datorate organului fiscal. „Părţile contractuale au prevăzut în mod clar termenele de decontare a serviciilor prestate, prin contractul cadru, aceste termene trebuie să fie respectate, potrivit principiului forţei obligatorii a unui contract. Pe parcursul semestrului II a anului 2023 aţi menţionat că sunt problemele legate de asigurarea finanţării pentru serviciile de asistenţă medicală primară şi că acestea vor fi soluţionate după aprobarea bugetului pentru anul 2024, însă, în prezent, ne aflăm în aceeaşi situaţie, fiind întârzieri la plata serviciilor medicale prestate de medicii de familie. Precizăm că neplata la termen a decontului de către CJAS Mureş atrage suportarea de penalităţi de întârziere, pe care le vom solicita pe cale judiciară, prin formularea unei acţiuni la instanţa de judecată", se menţionează în somaţie. Cele două asociaţii au solicitat CJAS Mureş să respecte termenele de plată contractuale prevăzute în contractele cadru.

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese (sursa: Facebook/Andra)
Eveniment

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese

Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese. Firmele deținute de cuplul Andra - Cătălin Măruță au datorii de milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Andra - Măruță amenință DeFapt.ro cu procese Datele sunt publice pe site-ul Ministerului de Finanțe și se referă la persoane juridice, nu fizice, prin urmare nu se supun legislației referitoare la datele personale (GDPR). Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Un articol pe această temă publicat de către DeFapt.ro a declanșat o reacție avocățească din partea personajelor menționate. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Potrivit unei notificări primite de la o casă de avocatură, firmele menționate în articol nu ar avea datorii la stat. O afirmație pe care DeFapt.ro nu a făcut-o niciodată: articolul pomenit în notificare nu vorbește de datorii către bugetul public. Mai jos, datele Ministerului de Finanțe referitor la aceste datorii. Datoriile Plan B Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Ocean Music SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Studio 78 SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro) Datoriile Andra Records SRL la finalul lui 2022, potrivit Ministerului de Finanțe (sursa: mfinante.ro)

Cheia "mincinoasă" a hoților de mașini (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheia "mincinoasă" a hoților de mașini

Cheia "mincinoasă" a hoților de mașini. Doi ucraineni au pus pe jar poliţiştii din Iaşi după ce au reuşit să fure din torpedoul maşinii unui tânăr din Republica Moldova o sumă mare de bani. Cheia "mincinoasă" a hoților de mașini Poliţiştii i-au căutat timp de o lună pe ucrainenii care, spun poliţiştii, nu aveau cazier şi nici nu sunt refugiaţi. Ucrainenii ar fi dat lovitura fără să ştie că moldoveanul ţine în maşină o sumă aşa mare de bani. Citește și: Ciucă, întâlnire cu patronul Altex, Ostahie, potențial candidat PSD-PNL la primăria Capitalei. La întâlnirea intermediată de penalul Borza s-ar fi băut vin de 16.900 lei/sticlă "Hoţii au folosit o cheie mincinoasă, care blochează semnalul cheii originale iar maşina nu se mai încuie, deşi proprietarul are senzaţia că portierele au fost blocate atunci când a acţionat telecomanda", a spus un expert din Iaşi care deblochează frecvent maşini. Iată ce ne sfătuieşte expertul pentru a ne feri de hoţii din maşini. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu 36% Foto: Facebook
Eveniment

Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu 36

Un sondaj efectuat de un institut apropiat PSD, CURS, arată că Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu un scor de 36%. Principala sa contracandidată rămâne Gabriela Firea (PSD), dar aceasta ar obține un scor de doar 33%. Recent, soțul lui Firea, Florentin Pandele, a declarat că aceasta nu va candida la primăria Capitalei. Citește și: Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut CURS este deținut de Iosif Bubble, al cărui soție, Diana Tușa, este deputat PSD. Nicușor Dan câștigă alegerile în București, cu 36% Pe locul III în ceea ce privește intenția de vot la primăria Capitalei este liberalul Sebastian Burduja, care ar beneficia de 8% din opțiunile electoratului. Burduja este la jumătatea scorului electoral al propriului partid, în București. În mod „spontan”, precizează sondajul,10% dintre alegători au spus că vor vota cu Cristian Popescu Piedone, primarul PPUSL al Sectorului 5. În ceea ce privește intenția de vot pentru partide, ea arată astfel: PSD - 34%, creștere de 3% față de sondajele CURS din decembrie și octombrie Alianța Dreapta Unită ajunge la 23%, față de 20% în decembrie. PNL este constant la 16% AUR coboară la 13% față de 14-15% la final de 2023 SOS România: 6%, creșetere în marja de eroare, de 1%, față de decembrie. Sondajul a fost realizat în perioada 9 - 23 februarie, 2024, pe un eșantion de 1067 respondenţi, prin interviuri față în față. Marja de eroare este de 3%.

Femeile dau share location de frică, spune terapeuta Simona Tache (sursa: Facebook/Simona Tache)
Eveniment

Femeile dau share location de frică

Femeile dau share location de frică. Agresiunile sexuale împotriva femeilor sunt un comportament foarte răspândit și chiar acceptat social, arată terapeuta Simona Tache. Femeile dau share location de frică Aceasta își bazează observația nu doar pe propriile experiențe, ci și pe cele ale femeilor care vin la terapie. Citește și: VIDEO Erika Isac, artista care a scos „Macarena”: După ce am fost la X Factor, când aveam 15 ani, zeci de mii de bărbați au spus despre mine că sunt curvă pentru că aveam pantaloni scurți De cele mai multe ori, trauma agresiunii vine la pachet cu o alta, cea a singurătății: femeia abuzată nu este sprijinită, ci considerată vinovată pentru că a ajuns victimă. "Aşadar, de ce dăm noi, femeile, share location? Pentru că ne e frică. E o frică reală, nu suntem nici închipuite, nici răsfățate, nici manipulatoare, nici prea sensibile, nici nu ne-a lovit psihoza colectivă. Pe to do list-ul oricărei femei, pe lângă , și , figurează, pe viață, task-ul . Oriunde am merge și orice am face, acolo, în fundalul creierului nostru, rulează un program de vigilență pe care nu îl închidem niciodată. Mereu ne uităm cine e pe stradă, în spatele nostru, noaptea, mereu evaluăm dacă să ne urcăm sau nu în lift cu un bărbat necunoscut. Dăm share location. Ne sunăm iubitul, dacă taximetristul ni se pare un pic prea insistent, sau doar ne prefacem că îl sunăm, dacă nu avem un iubit. Ne învățăm fetele să aibă grijă să nu pățească ceva și le cerem să ne dea share location. "Realitatea tuturor femeilor" Sursa acestei frici? Realitatea. Realitatea bunicilor noastre, care le-au povestit mamelor noastre, care ne-au povestit nouă. Apoi, pe măsură ce creștem, realitatea noastră, a surorilor, a colegelor, a prietenelor noastre. Realitatea tuturor femeilor care, zilele astea, vorbesc despre momente îngrozitoare prin care au trecut, fetițe fiind, adolescente sau adulte. Realitatea tuturor femeilor care, zilele astea, tac despre momente la fel de îngrozitoare. Realitatea femeilor din cabinetele de terapie, care se tăvălesc pe jos de durere, povestind ce le-a făcut cândva un necunoscut. Un necunoscut, un coleg, un prieten, un profesor, vecinul, soțul sau - O, Doamne! - chiar tata, pe vremea când nu mergeau încă la școală. Poveștile despre hărțuire și violență sexuală nu sunt din filme și din cărți, ci țin de realitatea vieții de femeie. Cele mai norocoase am pățit și continuăm să pățim doar microagresiuni. Dar multe, foarte multe dintre noi, mult mai multe decât se vede cu ochiul liber, ascundem povești care ne-au marcat viața. Asta nu înseamnă că toți bărbații sunt niște agresori. Cei mai mulți nu sunt. Dar faptul că cei mai mulți nu sunt nu anulează realitatea noastră, a femeilor. Nu ne vindecă de frică. "Ce adâncește această frică? Singurătatea" Ce adâncește această frică? Singurătatea care vine la pachet cu ea. Singurătatea în care se afundă orice victimă căreia i se spune, încă dinainte de a deveni victimă, că, dacă pățește ceva, va fi vina ei. Nu există femeie care, atunci când externalizează o astfel de traumă, să nu se înece în vinovăție și rușine, indiferent de vârsta pe care o avea când a suferit-o. Am auzit femei care își spun că sunt greșite și curve, pentru că nu au știut să îl oprească pe tata din a le băga mâna în chiloței, când aveau 4 ani. O să ne vindecăm de frică, rușine și vinovăție, atunci când n-o să mai fim singure și nu o să mai fim singure atunci când nu o să ni se mai spună că, dacă ni s-a întâmplat, e pentru că am avut fusta prea scurtă, ne-am căutat-o, nu ne respectăm, suntem proaste, iresponsabile sau curve. Când violatorii de minore nu vor mai fi achitați pe motiv că victimele nu s-au opus convingător sau nu au spus părinților. Când fetițelor care sună la 112 nu o să li se mai spună că țin linia ocupată. Când polițiști, judecători sau procurori, nu vor mai zâmbi cu subînțelesuri, favorizând agresorii. Când bărbații care nu sunt agresori se vor opri din a se lupta tot cu victimele, în loc să se lupte, alături de ele, cu cei care sunt agresori. "Deocamdată, continuăm să dăm" Comediana Magda Mihăilă a postat, zilele trecute, pe Facebook, niște versuri ale lui Dan Spătaru: Scarry, nu? Îndreptățirea ancestrală a bărbatului de a face ce vrea cu corpul femeii răzbate chiar și dintr-un șlăgărel pe care încă îl fredonăm cu toții pe la petrecerile cu tematică retro, fără să ne sară în ochi violul. Pentru că - nu-i așa? - și asta ni s-a spus de mici, indiferent de sex. Că bărbatul poate să ia femeia pe sus, dacă își pierde controlul, iar, dacă și-l pierde, e pentru că tot femeia a făcut ceva greșit. A fost normalizat abuzul şi l-am internalizat atât de puternic cu toții, încât tocmai ce ne-am certat în 2024, pe internet, pe ceva ce ar trebui să fie common sense. Mă bucur însă că măcar s-a ajuns la faza în care ne certăm. E primul pas către un viitor în care femeile vor putea să meargă noaptea la pârâu sau unde vor ele, fără ca asta să pară o jucăușă invitație la viol și fără să mai dea share location. Deocamdată, continuăm să dăm.", a scris Tache pe Facebook.

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro

Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro. Fosta senatoare PNL merge la serviciu din pasiune, banii nu mai sunt de mult o problemă pentru ea. Judecătoarea CCR Scântei, milionară în euro Scântei încasează lunar peste 25.000 de lei net salariu de la Curtea Constituțională. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Dar încasează mult mai mult de la notariatul la care era titulară înainte să devină judecătoare CCR. În 2022, notariatul i-a returnat peste 400.000 de lei, de exemplu. În acest moment, Scântei mai are de primit de la același notariat peste 1,8 milioane de lei, echivalentul salariilor pe șase ani de la CCR. În plus, judecătoarea CCR mai adună niște mărunțiș prin conturi și fonduri de investiții, în valoare totală de vreo 350.000 de lei. În tablouri, sculpturi, bijuterii și ceasuri, Iulia Scântei a investit, până în 2022, 180.000 de euro. Iar apartamente are nu mai puțin de patru, potrivit declarației de avere.

Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur Foto: Inquam/Casian Mitu
Eveniment

Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur

Costurile nerușinate ale șoselei lui Gheorghe Flutur, centura Gura Humorului, comparate cu două tronsoane de autostradă prin munte: „investiția” Consiliului Județean (CJ) Suceava este incomparabil mai scumpă. Azi, un vicepreședinte al CJ Suceava, Vasile Tofan, a susținut că centura Gura Humorului costă astronomica sumă de 539 de milioane de euro fiindcă trece printr-o zonă muntoasă. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Flutur este din 2016 președinte al Consiliului Județean Suceava. Costurile nerușinate ale șoselei lui Flutur „Am întrebat și noi despre prețuri și ni s-a răspuns, cu privire la centura Gura Humorului, că este parte a Autostrăzii Nordului, pe 4 benzi, iar pe o porțiune de peste 5 km este prevăzută construirea unor viaducte sprijinite cu stâlpi de beton în albia râului Moldova”, a susținut Tofan, pentru Monitorul de Suceava. Însă în România sunt autostrăzi de aproximativ aceeași lungime, cu lucrări mult mai spectaculoase, care nu se apropie de costurile uriașe ale centurii Gura Humorului. O comparație: Centura Gura Humorului va avea 10,14 km și un cost de 539 de milioane de euro. În mai 2023, costul era de 314 milioane de euro, deci majorarea este de circa 75%, mult peste inflație. Tronsonul 1, Sibiu-Boița, de pe ruta Sibiu-Pitești,a fost finalizat de austriecii de la Porr cu doar 613 milioane de lei, fără TVA (circa 150 de milioane de euro, cu TVA). Tronsonul are 13,17 km și include 27 poduri și pasaje, 27 podețe, un viaduct 414,7m lungime, un viaduct de 651,4m lungime, două spații de servicii, un centru de întreținere și coordonare, două noduri rutiere. Viaductul de la Tălmaciu este cel mai spectaculos viaduct din România. Tronsonul 4, Tigveni-Curtea de Argeș, tot pe ruta Sibiu-Pitești, construit tot de Porr, are cu circa 280 de metri mai puțin decât centura Gura Humorului, respectiv 9,86 km. Este unul din cele mai dificile tronsoane de autostradă. Costul, majorat în septembrie 2023, este de circa două miliarde de lei. Însă acest tronson va include tunelul Momaia, care are 1,4 kilometri, fiind primul tunel (forat) în execuție pe o autostradă în România. Pe această secțiune vor fi realizate 13 lucrări de artă, dintre care 12 poduri, pasaje și viaducte, cel mai lung viaduct fiind de 630 de metri. Cuprinde și construcția unui nod rutier la Țigveni, unde va face conexiunea cu Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești. Viaductul de la Tălmaciu „Ne pare rău că orice demers de bună-credință ajunge să fie interpretat politic și cu multă răutate”, s-a plâns vicepreședintele CJ Suceava, Vasile Tofan, după ce a votat pentru costul uriaș al centurii Gura Humorului.

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu Foto: Facebook
Eveniment

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu

Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Ancuța Ioana Popoviciu, de la judecătoria din Mangalia, care striga, în sală, unde se află unul tinerii uciși în accidentul din stațiunea 2 Mai: ea câștiga, în medie 12.500 de lei pe lună. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Potrivit relatărilor din presa centrală, judecătoarea Popoviciu a făcut prezența și a strigat numele lui Sebi Olariu, unul dintre cei doi tineri uciși în accident. “Când a întrebat dacă băiatul meu este în sală… Nu am văzut în viaţa mea un asemenea judecător. Îi voia buletinul”, a declarat tatăl adolescentului mort. Cu cât o plătesc contribuabilii pe judecătoarea Popoviciu În declarația de avere din 2022, care se referăla anul fiscal 2021, ea consemnează un salariu anual net de 150.692 de lei, deci puțin peste 12.500 de lei. În declarația de avere din 2023, care se referă la anul fiscal 2022, ea declară 28.738 de lei de la judecătoria Ineu, alți 109554 lei de la judecătoria Mangalia și așa numite „diferențe salariale” și „dobândă diferențe salariale” în valoarea totală de 18.300 de lei. Aceste sume câștigate în instanță se plătesc însă în tranșe, în funcție de disponibilitățile ministerului de Finanțe, așa că este posibil ca în anii următori ea să beneficieze de plăți mult mai mari. Judecătoarea din Mangalia Ancuța Ioana Popoviciu a devenit celebră după ce a întrebat în sala de judecată dacă adolescentul mort în accidentul de la 2 Mai este prezent. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că va fi verificată de Inspecția Judiciară „cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unor eventuale abateri disciplinare”. Incidentul s-a petrecut la primul termen de la Judecătoria Mangalia al procesului în care este judecat Vlad Pascu, cel care s-a urcat drogat la volan pe 19 august 2023 și a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri, în stațiunea 2 Mai, din județul Constanța, ucigându-i pe doi dintre ei. Popoviciu a avut o carieră profesională modestă: a absolvit, în 2006, Dreptul la universitatea din Oradea, iar din 2011 este judecător. Ea a lucrat la judecătoria din Ineu până în 2022, când s-a mutat la Mangalia. Ea a mai fost sancționată cu avertisment pentru că nu judeca dosarele „cu celeritate”.

Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra"

Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra". O lucrare de artă din Iași a fost atacată de câteva pensionare, femei acum acuzate de vandalizare. Pierdute în artă - pensionare versus "Hidra" Evenimentul a adus în discuţie opinii pro şi contra despre ce se poate expune public din arta contemporană în spaţiul public neprotejat sau fără informaţii suplimentare alături, dar şi dispute privitor la cum ne raportăm la o operă de artă. Citește și: Afacerea lui Pablo, alpaca lui Godină, gâfâie: încasări de doar 33.000 de lei pe an și datorii de 69.000 de lei. În 2023, alpaca s-a apucat de turism: a deschis o pensiune în Brașov Iar atacul pensionarelor asupra operei “Hidra” de la Iaşi a dus uşor la dispute legate de concept şi comportament. Totuşi, cum ne poziţionăm faţă de o operă de artă care nu ne place? Cum educăm tinerele generaţii pentru atitudinea faţă de actul şi obiectul artistic? Greşim undeva? Unde? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alpaca lui Godină gâfâie în afaceri (sursa: Facebook/Marian Godina)
Eveniment

Alpaca lui Godină gâfâie în afaceri

Alpaca lui Godină gâfâie în afaceri. Pablo The Alpaca SRL este o firmă din Brașov înființată în 2017 și deținută de soția lui Marian Godină. Polițistul Godină deține o alpaca tot din 2017 și o promovează intens pe rețelele de socializare. Alpaca lui Godină gâfâie în afaceri La înființare, firma se ocupa cu "activități ale centrelor de fitness". Citește și: Reacția lui Godină la „Macarena” arată de ce polițiștii nu intervin eficient la cazurile de violență împotriva femeilor, consideră o parte a celor care-l critică pe polițistul influencer În 2020, a schimbat obiectul de activitate în "comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comerț sau prin Internet". Ca urmare, a apărut un magazin online. Iar în a doua parte a lui 2023, Pablo The Alpaca SRL și-a adăugat la obiectele de activitate cazare și turism. Este vorba despre o pensiune în Brașov. Firma, totuși, nu pare să fi găsit succesul financiar, în ciuda schimbărilor. În 2022, veniturile au fost de 33.000 de lei și profitul, de aproape 10.000 de lei. Datoriile firmei la finalul lui 2022 erau de 69.000 de lei.

Încă un spital de stat în faliment Foto: Brasov.net
Eveniment

Încă un spital de stat în faliment

Încă un spital de stat în faliment: Spitalul Judeţean Braşov are plăţi restante şi arierate de peste 27 de milioane de lei, arată news.ro. În consecință, conducerea Consiliului Judeţean Braşov, care controlează spitalul, solicită alocarea de bani din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru acoperirea acestei sume. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, despre situaţia financiară dificilă a Spitalului Judeţean. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului În august 2023, spitalul avea circa 2.700 de angajați. Dar, în ianuarie 2024, presa locală scria că Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov are peste 400 de posturi vacante, dintre care 72 pentru medici, iar 127 pentru asistenți medicali și personal din mediul sanitar. Încă un spital de stat în faliment „Situaţia financiară dificilă cu care se confruntă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, ale cărui plăţi restante şi arierate înregistrate la 31 ianuarie 2024 totalizează 27.151.460 lei, este în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov”, se arată în comunicat. Preşedintele CJ Braşov, Todorică-Constantin Şerban, s-a întâlnit recent cu directoarea CJAS Braşov, dar şi cu conducerea unităţii medicale. „Majorarea repetată a preţurilor la medicamente şi materiale sanitare, inflaţia, cheltuielile cu utilităţile, coroborate cu creşterea numărului de pacienţi trataţi prin spitalizare continuă în anul 2023 comparativ cu anii precedenţi, în condiţiile unui număr mai mic de paturi în contract cu CASJ, reprezintă principalele cauze pentru starea financiară precară în care se găseşte spitalul. Deşi valoarea serviciilor medicale furnizate de SCJU şi validate de CASJ Braşov pe anul 2023 este de 112.800.120,50 lei, valoarea contractată şi decontată a fost de doar 106.286.475,97 lei”, au precizat reprezentanţii CJ Braşov. Pe de altă parte, preşedintele CJ i-a transmis managerului SCJU Braşov că trebuie să ia măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, prin valorificarea mai bună a investiţiilor pe care Consiliul Judeţean le-a realizat atât din fonduri europene, cât şi din bugetul propriu, în ceea ce priveşte modernizarea şi dotarea secţiilor clinice şi a cabinetelor din ambulator. Spitalul, îndemnat să-și asigure și fonduri din alte surse ”Practic, până la semnarea unui nou contract cu CASJ care să-i aducă mai multe fonduri, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov are nevoie urgentă de bani pentru acoperirea arieratelor şi a plăţilor restante, iar Consiliul Judeţean Braşov nu poate interveni aici. Ceea ce facem noi este să asigurăm şi în acest an, la fel ca până acum, fondurile necesare pentru reparaţii curente, investiţii în modernizarea dotărilor şi cofinanţări la diverse proiecte. În acest an, din bugetul local al judeţului am alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 21.882.280 lei, din care 3.707.730 lei pentru reparaţii şi 18.175.150 lei pentru investiţii. I-am solicitat domnului manager să ia măsuri pentru regândirea structurii funcţionale a spitalului, în vederea optimizării activităţii şi obţinerii unei contractări mai bune a serviciilor medicale furnizate, dar şi pentru creşterea cuantumului fondurilor proprii obţinute din valorificarea dotărilor de ultimă oră de care beneficiază spitalul, cu atât mai mult cu cât efectul investiţiilor noastre s-a reflectat în numărul mai mare de cazuri rezolvate în anul 2023, precum şi în complexitatea acestora” a declarat Todorică-Constantin Şerban.

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar

Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar. În judeţul Iaşi, 97 de profesori care au depăşit vârsta pensionării îşi vor continua activitatea didactică în anul şcolar următor, întrucât legea le permite acest lucru. Profesorii pensionari pot preda în preuniversitar Aceştia au depus cereri la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi şi au primit aprobare pentru a rămâne la catedră încă un an. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Mai mult decât atât, cadrele didactice titulare din învăţământul preuniversitar cărora nu li s-a emis decizia de pensionare au posibilitatea ca, din toamnă, să rămână titulare. Asta, până la vârsta de 70 de ani, începând cu anul şcolar 2024-2025. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România a notificat NATO candidatura Iohannis secretar general

Corespondenta Bloomberg la Casa Albă, Jennifer Jacobs, anunță pe X/Twitter că România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general al alianței nord-atlantice. Ea apreciază că acest demers va „complica” eforturile altor aliați de a-l plasa pe fostul premier olandez Mark Rutte în acest post. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România a notificat NATO în legătură cu candidatura lui Iohannis la funcția de secretar general „Scoop: România i-a notificat pe ceilalți membri NATO că intenționează să îl nominalizeze pe președintele său, Klaus Iohannis, drept candidat la funcția de secretar general al NATO, potrivit@nat_droz @PeterMartin_PCM Va complica efortul celorlalți aliați de a-l instala pe Mark Rutte ca viitor secretar general”, a scris Jacobs. Scoop: Romania has notified other NATO members that it plans to nominate its president, Klaus Iohannis, as a candidate for NATO secretary general, per @nat_droz @PeterMartin_PCM. Will complicate other allies’ effort to install Mark Rutte as the next secretary general.— Jennifer Jacobs (@JenniferJJacobs) February 22, 2024 Natalia Drozdiak, @nat_droz, se ocupă de politica externă a NATO și UE, tot la agenția de presă Bloomberg. Peter Martin, @PeterMartin_PCM, este corespondentul Bloomberg pentru apărare și intelligence. Termenul folosit de Jacobs, „scoop”, presupune o exclusivitate, o știre publicată înaintea tuturor celorlalți. Regatul Unit a anunțat joi că îl susține pe premierul olandez Mark Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO. Politico a scris, ieri, că și președintele SUA, Joe Biden, l-ar susține pe fostul premier olandez. Ulterior, un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că „președintele Biden susține puternic candidatura premierului Rutte să fie următorul secretar general al NATO”.

România, cea mai scăzută pondere a persoanelor care au competenţe digitale Foto: Facebook
Eveniment

România, mai scăzută pondere persoanelor competenţe digitale

România este țara cu cea mai scăzută pondere a persoanelor din UE care au competenţe digitale de bază, arată Eurostat. Citește și: Averea fantastică a familiei medicului bugetar Cătălin Cîrstoiu, pe care coaliția PSD-PNL l-ar putea propune candidat independent la primăria Capitalei România, cea mai scăzută pondere a persoanelor care au competenţe digitale Anul trecut, 55% din populaţia UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani avea cel puţin competenţe digitale de bază, existând decalaje semnificative în blocul comunitar, cu rate variind de la 83% în Ţările de Jos, la 28% în România, arată datele publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Nivelul educaţiei formale afectează nivelul competenţelor digitale ale persoanelor. În UE, decalajul de competenţe digitale de bază între persoanele cu nivel de educaţie ridicat (80%) şi cele cu educaţie formală scăzută sau fără (34%) este de 46 puncte procentuale (pp). Cel mai semnificativ decalaj a fost în Portugalia (66 pp), Grecia (63 pp) şi Malta (59 pp). În contrast, cel mai redus decalaj a fost în Estonia (12 pp), Finlanda (14 pp) şi Lituania (22 pp). Competenţe digitale mai scăzute sunt înregistrate în rândul categoriilor de vârste mai mari, atât la bărbaţi, cât şi la femei. De exemplu, la categoria de vârstă 65-74 ani, ponderea bărbaţilor care au cel puţin competenţe digitale de bază este redusă cu mai mult de jumătate comparativ cu cei în vârstă de 25-34 ani (69% comparativ cu 34%). Contrastul în rândul femeilor de categorii diferite de vârstă este chiar mai pronunţat: 71% din femeile cu vârsta între 25-34 ani au cel puţin competenţe digitale de bază, comparativ cu doar 25% la cele cu vârsta între 65-74 ani. La categoriile de vârstă 16-24, 25-34 şi 35-44, mai multe femei au cel puţin competenţe digitale de bază decât bărbaţii din grupe de vârstă similare. În rândul persoanelor de 45 sau mai mult, situaţia este inversă, ponderile sunt mai ridicate în rândul bărbaţilor, decalajul de gen adâncindu-se la categoriile de vârste mai mari. Indicatorul privind competenţele digitale este unul dintre indicatorii cheie de performanţă în contextul "Deceniului digital", care stabileşte viziunea UE pentru transformarea digitală. Ţinta pentru 2030 este ca 80% din cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani să aibă cel puţin competenţe digitale de bază.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră