vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8841 articole
Eveniment

Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil

Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil. Tânăra de la Colegiul Național "Octav Băncilă" a fost exclusă din examenul de bacalaureat pentru o eroare banală. Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil Cum normele legale nu admit nuanțe de gri, ea s-a văzut tratată de parcă ar fi fost prinsă cu cartea deschisă în bancă, încercând să copieze. Citește și: Cine este președintele Senatului SNSPA: are 72 de ani și un gol de 13 ani în CV între 1978 și 1991. A semnat un acord de cooperare cu Universitatea Havana Aflată în pericol de a nu-și mai putea urma în viitorii ani studiile muzicale, tânăra s-a adresat justiției. Cazul tinerei A.P. este similar altor câtorva petrecute în țară. Fata terminase liceul printre primele. Media generală 9,81 o situa a patra în școală, la mică distanță de șeful de promoție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Elevă eminentă, bacalaureat distrus de mobil (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cine este președintele Senatul SNSPA: Iordan Bărbulescu, 72 de ani, nu se știe ce a făcut în regimul comunist
Eveniment

Cine este președintele Senatul SNSPA

Cine este președintele Senatului SNSPA, Iordan Gheorghe Bărbulescu: un personaj de 72 de ani, cu un gol de 13 ani în CV. Astfel, potrivit unui CV al lui Bărbulescu, care apare pe site-ul academiei SRI, acesta s-a născut în 1952 și a absolvit facultatea de filosofie în 1978, în regimul comunist, când această materie era limitată la filosofia marxistă. El predă la Departamentul de Relații Internaționale din cadrul SNSPA. Cine este președintele Senatului SNSPA În plus, faptul că a absolvit facultatea la 26 de ani arată că, probabil, nu a intrat la Universitatea București imediat după absolvirea liceului și a făcut „armată lungă”, de 18 luni. Armată cu termen redus, nouă luni, făceau doar cei care intrau la facultate imediat după liceu. Aceștia terminau facultatea la 24-25 de ani. Însă, din 1978 în 1991, CV-ul lui Bărbulescu nu conține informații. În 1991, când cetățenii români nu puteau călători în Occident decât cu viză, Bărbulescu a fost primit la doctorat la Universitatea Complutense din Madrid. În 1997, după doctorat, ajunge lector la SNSPA. În paralel, el este „diplomat”, dar nu precizează clar la ce ambasadă a lucrat. În 2016, Iordan Bărbulescu, deja președinte al Senatului SNSPA, a semnat un acord de cooperare cu Universitatea din Havana, capitala Cubei comuniste. În același an, el a ținut la Havana o conferință cu tema generoasă „La Educacion Superior y sus Perspectivas". Pe pagina de Wikipedia a lui Iordan Bărbulescu se precizează că acesta i-a fost profesor lui Victor Negrescu, europarlamentar PSD și posibil viitor comisar european. Într-un interviu pentru Gândul, el își preamărea elevul, apreciind că ar fi un foarte bun comisar european: „El ar fi foarte bun pentru partea de cultură și educație. A fost vicepreședinte al Comisiei în Parlament pentru cultură și educație și este un om care a făcut o școală serioasă”. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Potrivit ultimei declarații de avere care apare pe site-ul ANI, din 2023, președintele Senatului SNSPA are o vilă uriașă, de 300 mp, la Răcari, în Dâmbovița, unde deține și mai multe terenuri. În anul fiscal 2022, a primit, net, de la SNSPA, 322.219 lei.

Aur olimpic la canotaj 8+1 feminin (sursa: Inquam Photos/Louis Dubois)
Eveniment

Aur olimpic la canotaj 8+1 feminin

Aur olimpic la canotaj 8+1 feminin. România a cucerit aurul la opt plus unu feminin la Jocurile Olimpice de la Paris, sâmbătă, după ce a dominat finala probei regine a canotajului. Aur olimpic la canotaj 8+1 feminin România, în formula Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu, s-a impus cu timpul de 5 min 54 sec 39/100, terminând cu mai mult de o barcă avans faţă de Canada (Jessica Sevick, Caileigh Filmer, Maya Meschkuleit, Kasia Gruchala-Wesierski, Avalon Wasteneys, Sydney Payne, Kristina Walker, Abby Dent, Kristen Kit), campioana olimpică en titre, înregistrată din 5 min 58 sec 84/100. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Tricolorele au luat cursa pe cont propriu după ce au trecut de 500 de metri, punct de control pe care Canada l-a trecut cu un uşor avantaj. Medaliile de bronz au revenit Marii Britanii (Heidi Long, Rowan McKellar, Holly Dunford, Emily Ford, Lauren Irwin, Eve Stewart, Harriet Taylor, Annie Campbell-Orde, Henry Fieldman), în 5 min 59 sec 51/100. Locul șase la precedentele JO În urmă cu trei ani, la Tokyo, România ocupa doar locul şase în finală, după ce în serii stabilise un nou record mondial şi olimpic (5:52.99). Ultima medalie olimpică a României în această probă - bronz - data din 2016, de la Rio. Acesta este al patrulea titlu olimpic al României la opt plus unu feminin, după cele din 1996, 2000, 2004. România a calificat nouă echipaje în Finalele A la JO de la Paris din cele douăsprezece pe care le-a avut: dublu vâsle feminin - categorie uşoară, dublu rame feminin, dublu rame masculin, patru rame masculin, dublu vâsle masculin, dublu vâsle feminin, patru rame feminin, opt plus unu feminin, opt plus unu masculin. Șapte medalii: trei de aur, trei de argint, un bronz Canotajul are acum cinci medalii la JO 2024, două de aur şi trei de argint. România a ajuns la un bilanţ de şapte medalii, trei de aur, trei de argint şi una de bronz. Aur au câştigat înotătorul David Popovici la 200 metri liber, canotorii Andrei Cornea şi Marian Enache la dublu vâsle masculin şi echipajul feminin de opt plus unu (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Argintul a fost obţinut de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin, de Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la dublu rame feminin şi de Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la dublu vâsle feminin - categorie uşoară, în timp ce bronzul a fost cucerit de David Popovici la 100 metri liber.

Dezbatere Donald Trump și Kamala Harris (sursa: Facebook/FoxNews)
Eveniment

Dezbatere Donald Trump și Kamala Harris

Dezbatere Donald Trump și Kamala Harris. Candidatul prezidenţial republican Donald Trump a acceptat oferta făcută de postul de televiziune Fox News de a susţine o dezbatere în 4 septembrie cu vicepreşedinta Kamala Harris. Kamala Harris este candidata democraţilor la preşedinţia SUA. Harris şi-a asigurat voturile necesare ale delegaţilor pentru a obţine nominalizarea democrată. Dezbatere Donald Trump și Kamala Harris "Regulile vor fi similare cu regulile dezbaterii mele cu Joe Somnorosul, care a fost tratat oribil de către partidul său, dar cu sala plină", a declarat Trump, referindu-se la preşedintele Joe Biden. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Postarea a fost eliminată preţ de câteva minute, după care a fost din nou postată. Trump și-a șters propunerea pentru o reuniune "majoră" la primărie la aceeaşi dată, dacă Harris "nu voia sau nu putea să dezbată". Harris a răspuns luna trecută că este "gata", după ce Fox News a propus ca dezbaterea prezidenţială dintre cei doi să aibă loc la 17 septembrie. Sprijinul lui Obama, decisiv După ce Biden a renunţat la cursă pe 21 iulie şi şi-a anunţat susţinerea pentru Harris, Trump a declarat că nu va dezbate cu Harris pentru că ea nu este candidatul oficial al Partidului Democrat. Trump afirmase că Harris nu este pe deplin sprijinită, amintind că fostul preşedinte Barack Obama încă nu și-a arătat suportul. Însă Obama a susținut-o, o zi mai târziu.

Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității

Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității. În urma declarațiilor lui David Popovici, că și-ar dori mai multe investiţii în săli de sport, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că, pentru mai multe investiţii în infrastructura sportivă, e nevoie de o coordonare între autorităţile guvernamentale şi cele locale. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Nicuşor Dan a menţionat că, deşi are un "dialog permanent" cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, în ultimele zile nu a vorbit cu acesta despre infrastructura sportivă a Capitalei. Declarațiile primarului Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că proiectul de extindere a Complexului sportiv "Lia Manoliu", de lângă Arena Naţională, a fost abandonat, pentru că orice eveniment care se desfăşoară acolo blochează traficul în Sectorul 2. Însă a declarat că un nou mare complex sportiv va fi inclus în Planul Urbanistic General al Capitalei, a cărui primă variantă va fi finalizată în toamnă. Nicușor Dan a declarat, că, în ceea ce priveşte Sala Polivalentă, Primăria a avut pe masă un proiect care viza construirea unei săli polivalente în Complexul de la Lia Manoliu, pe o bucată pe care statul o lăsase autorităților locale. „Nu am mers înainte cu el pentru că deja acolo este şi stadionul. E foarte bine că noi avem în Bucureşti un stadion, Arena Naţională, numai că el a fost pus greşit. De câte ori are loc un meci sau un eveniment acolo, se blochează tot Sectorul 2 şi nu e normal să se întâmple asta. De aia, n-am insistat cu ideea unei săli polivalente pe acea locaţie. Acum noi lucrăm la Planul Urbanistic General. Probabil că în această toamnă o să avem prima sa variantă şi acolo ne gândim la un mare complex sportiv, inclusiv o sală polivalentă (...) În acel plan pentru o mare bază sportivă intră şi o sală polivalentă, un mare bazin de înot şi un complex de tenis care lipseşte, de asemenea, în Bucureşti", a declarat Nicușor Dan. Primarul respinge acuzațiile de pasarea responsabilității Acuzat de "pasarea responsabilităţii" în privinţa Sălii Polivalente de la Lia Manoliu, Nicuşor Dan a subliniat că nu se regăseşte "în această sintagmă". "Cum adică pasarea responsabilităţii? Dacă cineva are o atribuţie, să şi-o exercite, dacă vrea să ne-o dea nouă, să ne-o dea şi atunci ne ocupăm noi", a spus Nicuşor Dan, care a menţionat că trebuie să primească şi mai mulţi bani. El a menţionat că Primăria Capitalei ar trebui să primească mai mulţi bani dacă trebuie să se implice în dezvoltarea infrastructurii sportive a Bucureştiului. "Despre infrastructura sportivă din Bucureşti sunt mai multe lucruri de spus. În primul rând, există două mari baze sportive din Bucureşti, cea de la Lia Manoliu şi cea de la Ştrandul Tineretului, din spatele Stadionului de Rugby de la Arcul de Triumf nu sunt gestionate de Primăria Capitalei, ci sunt gestionate de statul român, prin Agenţia Naţională pentru Sport." Nicușor Dan a adăugat: "Dacă vrem să investim în sport în Bucureşti şi dacă vrem ca Primăria Capitalei să investească, atunci trebuie să schimbăm raportul între banii pe care îi primesc primăriile din Bucureşti - Primăria Capitalei faţă de primăriile de sector, pentru că noi suntem o instituţie care plătim subvenţia şi mai reparăm nişte şine de tramvai şi mi se duc toţi banii. Pe scurt, asta e Primăria Capitalei azi".

Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci (sursa: nicucovaci.wordpress.com)
Eveniment

Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci

Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci, liderul legendarei formaţii Phoenix, care a încetat din viață pe 2 august 2024. Premierul s-a identificat cu formația Phoenix, într-un mesaj de condoleanțe. Suferința artistului Nicu Covaci suferea de mai mult timp din cauza unei tumori pe creier. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară În luna martie a acestui an, artistul a fost supus, de urgență, unei operații pe creier. Rezultatele nu au fost cele așteptate. Zilele trecute, pe pagina de Facebook a artistului, colegii săi au precizat că "tratamentul postoperator nu s-a putut finaliza din cauza complicaţiilor" apărute. Ciolacu îl parazitează pe Nicu Covaci Premierul Marcel Ciolacu s-a identificat cu formația Phoenix, într-un mesaj de condoleanțe pe contul său de Facebook. Premierul şi-a exprimat regretul pentru moartea lui Nicu Covaci, postând versuri din „În umbra marelui urs”. "Apus peste apus Ce iute trece timpul Şi zorile s-au dus Ce rece bate vântul!” Ciolacu a adăugat în mesaj: „Dumnezeu să îl odihnească în pace pe marele Nicu Covaci. Mulţumesc! Phoenix a fost şi tinereţea mea". Un artist de excepție Nicu Covaci, fondatorul formaţiei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. A fost compozitor, chitarist, pictor şi grafician. Încă din copilărie a studiat pianul, acordeonul şi limbile străine. A învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară. A studiat la Liceul de arte plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara. La începutul anilor '60, împreună cu un coleg de şcoală, Kamocsa Camo Bela, a creat o formaţie de chitarişti care se numea Sfinţii, iar în 1964, numele formaţiei s-a schimbat în Phoenix. Membrii fondatori ai formaţiei Phoenix au fost Nicu Covaci şi Moni Bordeianu. În perioada 1964-1966 au cântat în săli studenţeşti şi în cluburi din Timişoara, piese din repertoriul unor formaţii celebre precum The Beatles, The Rolling Stones, The Monkees sau The Animals. Trupa lui Covaci a început să fie invitată la Bucureşti, în emisiuni de televiziune, devenind cunoscută în toată ţara. Primul concert în Bucureşti a avut loc în 1965, la sala Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie. În același an membrii formaţiei au început colaborarea cu textierul Victor Cârcu, care a scris versurile primelor hit-uri ale trupei: "Vremuri", "Şi totuşi ca voi sunt", "Nebunul", "Floarea stâncilor", înregistrate pe două EP-uri Electrecord. În decembrie 1967, Phoenix a efectuat primul turneu de amploare, în mai multe oraşe bănăţene. La Festivalul Naţional de artă studenţească de la Iaşi, în aprilie 1968, Phoenix a câştigat "Marele Premiu" şi premii speciale de interpretare şi compoziţie. După emigrarea lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci a luat în formaţie alţi membri, iar în repertoriul trupei au apărut piese ca "Dorinţa", "Aminteşte-ţi", "Niciodată", "Ochi de ţigan". În 1971 Phoenix a obţinut mai multe premii individuale de interpretare. În acelaşi an, au intrat în trupă Mircea Baniciu (ca solist), Josef ''Ioji'' Kappl şi Costin Petrescu. În 1973 formaţia Phoenix a reprezentat România la mai multe festivaluri: "Lira de aur", la Bratislava (Cehoslovacia) "Festivalul Discului", la Sopot (Polonia). În același an 1973, au apărut piesele "Mica Ţiganiadă", "Andrii Popa", "Strunga" şi "Mugur de fluier". În formație apare un nou membru: bateristul Ovidiu Lipan ''Ţăndărică''. Trupa Phoenix, interzisă Formaţia Phoenix a fost interzisă de regimul comunist în 1974. „Mi-am dat seama că nu mai merge şi m-am hotărât să plec. (...) De cum am ajuns în Amsterdam, am început să umblu pe la studiouri ca să mă interesez cum să continui cu trupa afară. (...). Singura soluţie era să-i scot ilegal din ţară. Disperarea m-a împins să fac gestul ăsta”, scria artistul pe blogul personal. Stabiliţi în Germania, Nicu Covaci şi membrii trupei (mai puţin Mircea Baniciu) au activat sub numele Mad House şi Transsylvania Phoenix. În această formație au scos câteva discuri şi i-au cunoscut pe Manfred "Mani" Neumann (vioară, voce), şi pe Tom Buggle (bass), care aveau să apară, alături de Covaci şi Ţăndărică, pe albumul "Transsylvania Phoenix". În luna mai 1990, are loc prima întâlnire a lui Nicu Covaci cu publicul român. În 1997 apare CD-ul "Aniversare 35", iar în 1998 un turneu de amploare al trupei, în cele mai mari oraşe ale României. În 2000, Nicu Covaci a efectuat un nou turneu în România - după ce a renunţat la colaborarea cu Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Ioji Kappl. În octombrie 2005, Phoenix a lansat albumul "Baba Novak" printr-un concert la Sala Palatului, ce a marcat 45 de ani de existenţă a trupei. La 12 noiembrie 2007, componenţii trupei rock ''Phoenix'' - Ovidiu Lipan ''Ţăndărică'', Nicu Covaci, Florin Bordeianu, Bogdan Bradu, Josef Kappl, Călin Ionuţ Contraş, Cristian Ovidiu Gram şi Manfred Neumann - au fost decoraţi, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Traian Băsescu. Ovidiu Lipan a primit Ordinul "Meritul Cultural" în Grad de Ofiţer, iar ceilalţi componenţi ai formaţiei - Ordinul ''Meritul Cultural'' în Grad de Cavaler. În 2008, în clubul "Silver Church" din Bucureşti, a avut loc concertul de lansare a unui nou album de creaţie, "Back to the Future...", realizat împreună cu Moni Bordeianu. În 2014, apare maxi-single-ul "Asgard". În martie 2015, Nicu Covaci a efectuat turneul "Remember the 60s". Când Nicu Covaci a aniversat 70 de ani, la 19 aprilie 2017, la Arenele Romane, a avut loc spectacolul-concert "Phoenix 55 & Friends Rock Edition", care a marcat 55 de ani de existenţă a trupei Phoenix. Liderul trupei Phoenix, Nicu Covaci, a sărbătorit la 19 aprilie 2023 împlinirea vârstei de 76 de ani printr-un concert la Arenele Romane din Capitală.

Redactorul-șef al Dilemei dă un șut SNSPA, condusă de rectorul Pricopie - în poză alături de Ciolacu
Eveniment

Redactorul-șef al Dilemei dă un șut SNSPA

După scandalul agresiunilor sexuale, redactorul-șef al Dilemei, Sever Voinescu, mai dă un șut SNSPA: profesorii sunt „banali, plați, înguști”, a scris el într-o analiză publicată pe Linkedin. Sever Voinescu a fost secretar general al ministerului de Externe, consul la Chicago și deputat. Sever Voinescu El scrie, acum, că scandalul sexual de la SNSPA este groaznic, dar „la fel de groaznic scandalul mediocrității de la SNSPA”. Rectorul SNSPA este chimistul Remus Pricopie, fost ministru al Educației în guvernul Ponta și care l-a apărat pe fostul premier de acuzațiile de plagiat. DeFapt.ro a scris acum câteva zile că acesta are o avere consistentă, iar soția sa a fost plasată la Curtea de Conturi la propunerea PSD. Redactorul-șef al Dilemei dă un șut SNSPA Sever Voinescu amintește, pe Linkedin, și că SNSPA este continuatoarea Academiei Ștefan Gheorghiu, școala de cadre a PCR. „Formulez și eu o observație în marginea mai îndepărtată a scandalului Bulai-Pieleanu-SNSPA.Am putut citi în ultimele zile multe mărturii ale absolvenților SNSPA. Dacă citim atent pasajele în care aceștia evocă contextul general al anilor lor universitari, vom fi uimiți de înalta apreciere pe care o dau profesorilor lor. Pentru mine, e chiar stupefiant! Garnitura «grea» de profi de la SNSPA la care absolvenții se raportează cu respect și recunoștință, ba chiar cu admirație, despre ale căror cursuri ne vorbesc parcă vrăjiți sînt, în realitate, niște mediocri patentați, de nu chiar niște submediocri jenanți. Îi cunosc de ani de zile pe profesorii P și P și T și B și M elogiați de absolvenți pentru cîtă carte știu, pentru cît sînt de erudiți și cît sînt de performanți intelectualicește. Sînt banali, plați, înguști, n-au emis idei importante în viața lor deși amușină pe lîngă ideile mari ale altora. Toți apar la televizor (că asta pare a fi mîndria școlii!) și produc analize în clișee triste, spunînd exact ce spune oricine «bate politichia» la o bere. Poate că SNSPA nu poate să se desprindă de fantoma vechiului «Ștefan Gheorghiu», dar e cert că ce se face acolo e ideologizare și îndoctrinare, cînd nu e asediu sexual. Da, e groaznic scandalul sexual de la SNSPA! Dar, pentru mine, e la fel de groaznic scandalul mediocrității de la SNSPA!”

David Popovici, provocare pentru politicienii români (sursa: Inquam Photos/Colette Rochefort)
Eveniment

David Popovici, provocare pentru politicienii români

David Popovici, provocare pentru politicienii români: înotătorul român medaliat cu aur și bronz la Jocurile Olimpice de la Paris a revenit în România și a făcut noi declarații tăioase. David Popovici, provocare pentru politicienii români "Nu m-a sunat niciun politician pentru că foarte puțini oameni au numărul meu de telefon. Folosesc WhatsApp-ul numai pentru cunoscuți și apropiați, însă sunt convins că, dacă vor să își întrețină imaginea și să își respecte promisiunile, vor face ceva în legătura cu asta. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă După ce mă întorc din vacanță sunt convins că ne vom ocupa și mai bine de asta. Iar până atunci, cei din echipa mea, antrenorul, părinții vor putea ține legătura cu oricine își dorește să discute", a spus Popovici pe aeroportul Otopeni. "Am tendința să mă complic când ar trebui să răspund scurt și la obiect. Așa că vă mulțumesc, le mulțumesc tuturor românilor care m-au urmărit lipiți de TV, care au venit în tribună, care au crezut în mine. Nu ai cum să faci performanță fără o echipă extraordinar de bună și dedicată", a adăugat sportivul român. "Astea sunt medaliile, două bucăți de metal foarte grele" "Astea sunt medaliile, două bucăți de metal foarte grele, doar atât sunt, dar pentru ele unii muncim o viață, eu am muncit ani de zile, alții le câștigă după o viață întreagă, iar alții, niciodată. E foarte important să-i susțineți în continuare pe cei care sunt încă în concurs la Jocurile Olimpice", a spus David Popovici. "Despre condiții și bazine a vorbit antrenorul meu, am vorbit și eu imediat dupa curse. Sunt interviuri pe care mulți dintre cei din fruntea țării ar trebui să le asculte de mai multe ori. Este vorba despre bani investiți în sport, bani investiți cu cap", a spus Popovici la revenirea în țară.

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi

Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi: restaurantul-cantină și proiectul de suflet al fostului rector al Universității "Alexandru Ioan Cuza", Tudorel Toader, este o catastrofă pentru bugetul instituției. Casa Universitarilor, gaură neagră pentru ștabi Și nu este vorba doar de banii cheltuiți din fondurile proprii pentru a finaliza lucrările de renovare și reabilitare, peste zece milioane de lei. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Dar, de la momentul deschiderii, în urmă cu un an și jumătate, Casa Universitarilor este pe minus cu trei milioane de lei. Sunt 19 angajați acolo care se ocupă în special de zona de mâncare și servire, iar la nivel de încasări veniturile variază de la 700-800 de lei pe zi până la un vârf de 3.000 de lei. Insuficient pentru plata salariilor, ca să nu mai vorbim de utilități, produse sau alte servicii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Foto: Twitter
Eveniment

57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia

Circa 57% dintre ucraineni sunt în favoarea negocierilor cu Rusia, potrivit unui nou sondaj realizat în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev şi finanţat prin cooperarea SUA şi a Suediei, relatează EFE. Citește și: Ciutacu, argumentul suprem că Pieleanu și Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă Un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii discuţiilor cu inamicul. 57% dintre ucraineni, în favoarea negocierilor cu Rusia Acesta este primul sondaj publicat de la începutul războiului în care majoritatea ucrainenilor se exprimă în favoarea iniţierii de negocieri pentru a se pune capăt conflictului. În acelaşi timp, 66% dintre cei intervievaţi au declarat că Ucraina trebuie să-şi recupereze toate teritoriile, inclusiv Crimeea, peninsulă în Marea Neagră anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunile estice Doneţk şi Lugansk, anexate de Moscova în septembrie 2022 împreună cu regiunile Herson şi Zaporojie din sudul Ucrainei. Mai mult, 74%, respectiv 76% resping renunţarea de către Ucraina la aspiraţiile sale de a adera la NATO şi la Uniunea Europeană în cadrul unui ipotetic acord de pace cu Rusia. Sondajul a fost efectuat telefonic, între 8 şi 25 mai, pe un eşantion de peste 2.500 de adulţi care locuiesc în teritoriile ucrainene aflate sub controlul guvernului de la Kiev, ale căror numere de telefon au fost alese la întâmplare. Posibilitatea negocierilor cu Rusia a devenit tot mai prezentă în discursul oficial al Kievului şi la nivelul opiniei publice ucrainene, în contextul înaintării limitate, dar constante, a Rusiei pe linia frontului şi al lipsei de perspective evidente pentru armata ucraineană de a inversa această situaţie. Zelenski, ușoară schimbare de discurs Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, au avut în ultimele săptămâni contacte directe şi publice cu diverşi lideri care pledează pentru negocieri care să pună capăt războiului cât mai curând posibil, precum prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, şi ministrul chinez de externe Wang Yi. Zelenski a anunţat că va prezenta până la sfârşitul lunii noiembrie un plan de pace detaliat, care ar putea fi prezentat Rusiei după ce va fi aprobat de comunitatea internaţională. O pace justă pentru Ucraina, a spus preşedintele ucrainean într-un interviu acordat în această săptămână mai multor media franceze, "implică recuperarea integrităţii noastre teritoriale, dar asta nu înseamnă că acest lucru trebuie făcut doar prin arme", potrivit Reuters. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi avansează lent în partea de est a frontului cu o lungime de 1.000 km de la cucerirea oraşului strategic Avdiivka în februarie. Putin nu vrea să cedeze nimic Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Moscova este dispusă să negocieze încetarea războiului, dar condiţia sa este ca Ucraina să renunţe la cele patru regiuni anexate de Rusia în 2022, pe lângă Crimeea, precum şi la aspiraţia sa de a adera la NATO. Zelenski a declarat că renunţarea la teritoriu nu este o opţiune, subliniind că cedarea teritoriilor ucrainene este o chestiune "foarte, foarte dificilă", şi nu a exclus organizarea unui referendum pe această problemă. "Un referendum? Asta ar trebui să-şi dorească poporul ucrainean, să fiu sincer: aceasta nu este cea mai bună opţiune, pentru că avem de-a face cu Putin şi va fi o victorie pentru el dacă va ocupa o parte din teritoriile noastre", a declarat Zelenski în interviul pentru media franceze, potrivit Ukr.net.

Fraudă pe față la Evaluarea Națională (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fraudă pe față la Evaluarea Națională

Fraudă pe față la Evaluarea Națională la o școală din județul Iași: directoarea școlii și o învățătoare au spus candidaților răspunsurile în clasă, în timpul examenului care a avut loc la sfârșitul lunii iunie. Fraudă pe față la Evaluarea Națională Ulterior, câțiva copii "s-au scăpat" altor colegi din alte clase, iar aceștia au povestit acasă părinților. Unii dintre acești părinți au cerut explicații conducerii, iar cazul a ajuns la Inspectoratul Școlar. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Șefii acestei instituții au reacționat, operând demiteri și sesizând Poliția. Profesorii s-au uitat pe camerele de supraveghere din clasă și, potrivit unor părinți ai elevilor, în imagini s-ar vedea clar cum profesorul șoptește rezolvările tuturor elevilor din clasă, pe puncte. Despre acest caz a fost sesizat Inspectoratul Școlar, Poliția, dar și Ministerul Învățământului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul pensionarilor speciali civili crescut Foto: Facebook CSM
Eveniment

Numărul pensionarilor speciali civili a crescut

Numărul pensionarilor speciali civili a crescut, în iulie, pensia medie a magistraților fiind de 5.000 de euro, arată datele publicate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Astfel, pensia medie a magistraților este de 25.049 lei, din care 21.984 lei cota suportată din bugetul de stat (subvenția), iar 6.833 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Pensia medie a cetățenilor obișnuiți este sub 2.300 de lei. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2024, de 11.696 persoane, în creştere cu 108 de persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi (5.651) fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Numărul pensionarilor speciali civili a crescut Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna iulie, 805 persoane. Pensia medie era de 6.661 de lei, din care 3.151 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 887 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.744 de lei (3.297 de lei de la bugetul de stat). Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.384 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 12.940 de lei, din care 8.296 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 667 de persoane, media fiind de 9.885 de lei, din care 3.138 lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.292 de pensionari, pensia medie fiind de 6.509 de lei, din care 3.634 de lei suportaţi din bugetul de stat.

TVR, plângere penală de 380.000 euro (sursa: Facebook/TVR)
Eveniment

TVR, plângere penală de 380.000 euro

TVR, plângere penală de 380.000 euro. Televiziunea publică a contractat, fără să plătească, producții de 380.000 de euro. Ca urmare, are probleme legale în Germania, potrivit Golazo. TVR, plângere penală de 380.000 euro Recunoscând că tribunalul are dreptate, TVR a acceptat că va plăti și a făcut un denunț la Parchet ca să recupereze de la foști și actuali angajați ai săi prejudiciul de aproximativ 380.000 de euro (compus din ”350.000 de euro plus 9% cheltuieli de judecată”). Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Suma de 380.000 de euro la care TVR a decis să nu mai facă apel și să o achite către firma Playbook International din Germania face parte dintr-un contract de 990.000 de euro. Contract pentru competiții cumpărate de televiziunea publică și unele nedifuzate, arată un document intern prezentat în cea mai recentă ședință de CA a TVR, pe 26 iunie 2024, obținut și publicat astăzi de GOLAZO.ro, site-ul de sport al HotNews.

Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, în timp ce Popovici se sufocă sub un balon improvizat Foto: Facebook COSR
Eveniment

Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu

Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă. Nu este singurul bazin construit de Compania Națională de Investiții în comune mici, în timp ce alte orașe mari - Ploiești, Galați sau Brăila - cu tradiție la înot, nu au nici o piscină corespunzătoare pentru pregătirea sportivilor. Mai mult, CNI a investit sume uriașe în stadioane, inclusiv în orașe cu echipe de fotbal foarte slabe. „OK, e campion olimpic, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, dar eu în timpul iernii, când e frig, la ‘Lia Manoliu’ se pune un balon în care în trei minute te sufoci. Eh, noi acolo ne antrenăm, pentru că acela e bazinul din interior de la ‘Lia Manoliu’… Sunt promisiuni de atâta timp, de atâţia ani, cum e şi cu patinoarul acela, cum sunt şi alte bazine, şi alte arene. Avem destule stadioane, dar bazine, săli pentru sporturi mai greu”, a spus, miercuri, David Popovici. Citește și: Jocurile Olimpice 2024: sute de mii de euro, diamante, mașini, apartamente Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu Compania Națională de Investiții a investit 12,6 milioane de lei în bazinul de la Cornu, localitate de sub 5.000 de locuitori, dar în care au vile numeroși lideri PSD, în frunte cu Adrian Năstase. Familia Ponta - fostul premier fiind acum consilier al premierului Ciolacu - avea, potrivit unei declarații de avere din 2019 - două case la Cornu. Și propagandistul pro-rus Cozmin Gușă ar avea aici o vilă. În 2024, CNI a inaugurat două bazine de înot în două comune modeste din Maramureș, Fărcașa (10,7 milioane de lei) și Recea (13,5 milioane de lei). În schimb, la Baia Mare, bazinul închis de înot nu are dimensiunile necesare - 50,3 metri - pentru competiții internaționale. Construit în regimul comunist, bazinul are doar 49,7 metri, scrie presa locală. Localități mari, precum Ploiești, Brăila, Galați sau Constanța nu au bazine care să asigure condiții adecvate antrenamentului sportivilor. La Brăila, CNI a început în 2010 construirea unui bazin olimpic, dar lucrările au fost abandonate când erau gata aproape 95%. Bazinul Vega din Ploiești stă închis de trei ani, iar sportivii de la CSM se antrenează în bazine private sau la Izvorani. Bazinul semiolimpic de la Făgăraș, investiție de 19 milioane de lei, este abandonat, scria Monitorul Făgăraș în martie 2024. Stadioane pentru fericirea baronilor locali CNI a investiti însă sume uriașe în stadioane din fiefurile baronilor locali: 121 de milioane de lei la Târgu Jiu 239 de milioane de lei la Craiova (fieful Olguței Vasilescu) 21 milioane lei la Turnu Măgurele 55 de milioane de lei la Alexandria 271 milioane de lei la Târgoviște La Compania Națională de Investiții (CNI) salariul mediu pe anul 2024 va fi de 24.615 lei, adică circa 5.000 de euro pe lună. Compania are 390 de angajați. În 2020, la CNI lucrau doar 215 angajați, iar salariul mediu era de 12.015 lei. Directoarea companiei este Manuela Pătrășcoiu, numită în funcție în 2013, când Liviu Dragnea era ministru al Dezvoltării. Anterior, ea fusese contabilă la Rebus.

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Eveniment

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi

Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi. Primarul oraşului Lehliu Gară, Iulian Iacomi, s-a prezentat vineri la sediul DNA, pentru a fi audiat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu. Iulian Dumitrescu, încă 50 de șpăgi Audierea vine după ce în referatul de extindere penală pe numele lui Iulian Dumitrescu apar detalii despre o afacere de corupţie cu terenuri în oraşul Lehliu. Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Astfel, conform unor stenograme apărute în presă, Iulian Dumitrescu i-ar fi dat primarului din Lehliu mari sume de bani, pentru ca edilul să aprobe ridicarea unei hale de producţie a panourilor termoizolante, pe un teren de şapte hectare deţinut de firme controlate de preşedintele CJ Prahova. În stenograme, primarul Iulian Iacomi apare cu apelativul "Şpăguţă". Joi, DNA a anunţat că a extins urmărirea penală pe numele lui Iulian Dumitrescu, pentru alte peste 65 de fapte, printre care dare de mită în formă continuată (50 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (3 acte materiale), luare de mită în formă continuată (8 acte materiale), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Combinațiile lui Dumitrescu Conform DNA, în perioada 22 octombrie 2021 - 8 noiembrie 2022, Iulian Dumitrescu, persoană cu rol decizional în cadrul unei societăţi comerciale care era proprietara unui teren şi beneficiar real al sumelor de bani care alimentau un cont bancar având ca titular societatea comercială respectivă, ar fi dat unui funcţionar public, în numerar, suma totală de 923.350 lei (în 43 de tranşe) şi 74.000 euro (în 7 tranşe). "Banii ar fi fost daţi în legătură cu îndeplinirea de către funcţionar a unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu în domeniul urbanismului cu privire la terenul respectiv. Suma primită ar fi fost o parte a unui procent calculat din suma de 1.120.000 euro, reprezentând preţul vânzării terenului ce s-a încasat în contul ce avea ca beneficiar real pe Iulian Dumitrescu", arată anchetatorii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră