sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8841 articole
Eveniment

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
Bulai cere anularea mandatului de arestare (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Bulai cere anularea mandatului de arestare

Bulai cere anularea mandatului de arestare. Tribunalul Bucureşti dezbate joi cererea sociologului Alfred Bulai de anulare a mandatului de arestare preventivă, în dosarul în care este inculpat pentru că ar fi agresat sexual studente de la SNSPA. Bulai cere anularea mandatului de arestare Alfred Bulai a fost arestat preventiv pe 5 septembrie, în urma unei decizii a Judecătoriei Sectorului 1, însă el a contestat hotărârea magistraţilor. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum A doua zi după ce a fost arestat, Alfred Bulai a fost scos din Arestul Poliţiei şi transportat la Spitalul Militar "Carol Davila", fiind suspect de infarct. Fostul profesor de la SNSPA este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală. Ancheta a pornit de la o investigaţie jurnalistică realizată de site-ul Snoop. Alfred Bulai ar fi hărţuit sexual mai multe studente, iar o parte dintre agresiuni ar fi avut loc în timpul unor cursuri de practică, organizate în zone rurale. Acuzele procurorilor * La data de 4 iulie 2022, în timp ce se aflau în camera în care era cazat Alfred Bulai, în contextul sesiunii individuale de feedback din ultima zi a stagiului de practică efectuat în comuna Sadova, judeţul Suceava, prin exercitarea de presiuni psihice, umilirea şi prin impunerea unei anume conduite privind viaţa sa sexuală, profitând totodată de poziţia de autoritate decurgând din relaţia cadru didactic - student, a constrâns-o moral pe persoana vătămată să suporte un act de natură sexuală, prin aceea că a determinat-o să se dezbrace de tricou, în vederea obţinerii satisfacţiei sexuale; *În perioada 29 iunie - 9 iulie 2023, în cadrul stagiului de practică efectuat în comuna Albac, judeţul Alba, aflându-se singuri în camera unde inculpatul era cazat, în contextul şedinţei individuale de feedback, profitând de poziţia de autoritate asupra persoanei vătămate decurgând din relaţia cadru didactic - student, a pretins din partea acesteia, în mod indirect, prin sugestii sexuale conotative, în vederea obţinerii satisfacţiei sexuale, favoruri de natură sexuală, respectiv ca persoana vătămată să se dezbrace de tricou şi sutien în faţa sa; * În perioada 29 iunie - 9 iulie 2023, în cadrul stagiului de practică efectuat în comuna Albac, judeţul Alba, prin constrângere morală şi, totodată, profitând de poziţia de autoritate, în vederea obţinerii satisfacţiei sexuale, a comis împotriva persoanei vătămate acte de natură sexuală materializate în îmbrăţişări, încercarea de a o săruta cu forţa, precum şi atingeri cu tentă sexuală la nivelul spatelui, umerilor şi picioarelor; * În perioada decembrie 2023 - mai 2024, profitând de poziţia de autoritate asupra persoanei vătămate decurgând din relaţia cadru didactic - student, a pretins din partea acesteia, în mod indirect şi repetat, prin sugestii sexuale conotative, favoruri de natură sexuală, respectiv să întreţină relaţii sexuale.

Pensionari revoltați spun că au primit pensia veche, ca în august, mai mică Foto: Antena 3
Eveniment

Pensionari revoltați au primit pensia mai mică

Haos și incomptență la ministerul Muncii și casa de pensii: pensionari revoltați spun că au primit pensia veche, ca în august, mai mică, deși recalcularea îi anunțase că aceasta va crește din septembrie. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Deocamdată nu sunt clare dimensiunile acestui dezastru, câți pensionari au trecut prin această surpriză neplăcută. O relatare în acest sens poate fi găsită pe grupul de Facebook „Recalcularea pensiilor L 192/2015 si L 221/2018”. Pensionari revoltați au primit pensia mai mică „Bună seara! Mă puteți îndruma și pe mine ce trebuie făcut dacă pensia pe lună septembrie nu a venit conform deciziei de recalculare primită. Mulțumesc. În plata a venit aceiași pensie ca și în august dar pe decizie este mai mare”, scrie Sim Daiana din Târnăveni. Însă Antena 3 arată că nu este un caz izolat. „O pensionară din Sectorul 6 din Bucureşti a venit revoltată la Casa de Pensii, după ce a primit talonul cu pensia veche şi nu cu cea majorată, în urma deciziei de recalculare. Femeia a povestit, pentru Antena 3 CNN, că a cerut explicații, mai ales că este vorba de o sumă mai mare de 1.000 de lei de care ea nu a beneficiat conform legii, însă fără succes. Iar cazul nu este singular. La fel a pățit şi un bărbat care a primit cu 800 de lei mai puţin la pensia de urmaș, în ciuda sumei recalculate”, arată acest post, apropiat PSD. Antena 3 arată că sunt zeci de pensionari care au fost, azi, la casele de pensii pentru că au primit o pensie mai mică decât cea anunțată. „Am depus o cerere şi mi se spune că o să o studieze şi în termen de 45 de zile primesc răspunsul. Bun, şi eu până atunci ce primesc.Mi-au spus că voi primi pensia din decizia de recalculare. Deci ce să înțelegem", a relatat, la acest post, o pensionară.

Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători.

Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti susţin că nu există probe care să le incrimineze pe cele două doctoriţe de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" inculpate pentru omor calificat, declaraţiile asistentelor sunt considerate "simple bârfe", iar pasaje din referatul anchetatorilor au avut menirea să "fascineze opinia publică". Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii miercuri motivele pentru care magistraţii au dispus, pe 20 august, eliberarea din arest a doctoriţelor Maria Miron şi Mirela Păiuş de la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului "Sfântul Pantelimon", acuzate de omor calificat în dosarul deceselor suspecte. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Într-un document de 34 de pagini, judecătorii resping toate susţinerile Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, concluzia fiind că nu există probe care să le incrimineze pe cele două doctoriţe. Declarațiile asistentelor, "simple bârfe" Probele prezentate de procurori în cazul doctoriţei Maria Miron sunt un proces verbal din data de 17 aprilie 2024 de comparare a datelor stocate de injectomate cu menţiunile înscrise în foile de observaţii ale pacienţilor internaţi în Secţia ATI, declaraţiile unor martori asistenţi potrivit cărora ea obişnuia să reducă dozele de noradrenalină pacienţilor de la valoarea de 20 ml/h la 1 ml/h, precum şi concluziile unui raport de expertiză medico-legală. "Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţiile martorilor asistenţi medicali, potrivit cărora inculpata obişnuia să reducă dozele de noradrenalină de la valorile maxime la cele minime, cele mai multe fiind simple bârfe, aşa cum a rezultat din convorbirile interceptate şi declaraţiile martorilor date până la sfârşitul lunii mai. Completul de drepturi şi libertăţi are în vedere că, la patru luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent, acuzaţia iniţială nu se confirmă. Dacă iniţial declaraţiile asistenţilor medicali au fost în sensul dorit probabil de conducerea unităţii spitaliceşti, în momentul în care aceştia au început să fie acuzaţi de mărturie mincinoasă şi-au schimbat declaraţiile, aproape la indigo şi în aceeaşi perioadă, în sensul susţinerii în totalitate a denunţului iniţial şi a acuzaţiei penale de la acel moment", se arată în motivarea instanţei. Analiza declarațiilor În acest sens, judecătorii analizează declaraţia dată în calitate de martor de un asistent medical în faţa procurorilor la data de 9 mai 2024. Iniţial, acesta le-a spus procurorilor că nu îşi aminteşte ca cineva de la Secţia ATI să fi redus rata de rata de administrare a noradrenalinei la pacienţi, fără să îl anunţe şi pe el. Ulterior, după ce doctoriţa Maria Miron întocmeşte unei asistente un referat privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, martorul îşi schimbă în totalitate declaraţia anterioară şi susţine că, anterior perioadei 4 - 6 aprilie 2024, au fost mai multe situaţii în care doctoriţa a procedat personal la reducerea ratei de noradrenalină pacienţilor de care el avea grijă şi care erau într-o stare de sănătate foarte gravă sau critică. De asemenea, el a relatat că, în perioada noiembrie 2023 - sfârşitul lunii februarie 2024, a avut un pacient, căruia îi era deja administrată noradrenalină prin injectomat cu o rată mare (peste 15ml/h). Maria Miron ar fi intrat în salon şi a încărcat o seringă de 50 ml numai cu ser fiziologic, apoi a venit lângă patul pacientului, a scos seringa în care mai era noradrenalină şi a înlocuit-o cu cea care conţinea numai ser fiziologic. La scurt timp, pacientul a intrat în stop cardio-respirator. Magistraţii declară că nu există nicio probă care să susţină declaraţiile date de acest martor la Parchet. "Martorul face o acuzaţie extrem de gravă, precizând că a fost martorul unei crime comise cu o cruzime deosebită, un moment care nu poate fi trecut cu vederea nici de cei mai puternici oameni, un moment pe care orice om de bună-credinţă, cu conştiinţă, este obligat să îl denunţe sau cel puţin să simtă nevoia de a-l povesti sau de a se confesa unei alte persoane. Totuşi, din declaraţia martorului rezultă că acesta nu a povestit nimănui, nu şi-a notat nicăieri data, numele pacientului, măcar salonul sau patul, rezumându-se a reţine doar că pacientul era de peste 60 de ani, în salonul 5 sau 6, în patul 2 sau 3, sau mai bine zis 'nici mai scund, nici mai înalt, nici prea slab, nici prea gras', totul putându-se întâmpla în decurs de patru luni, din noiembrie 2023 până în februarie 2004, prin urmare este o acuzaţie făcută fără niciun început de probă, acuzaţie care, din nefericire, a fost preluat în referatul cu propunere de arestare preventivă, fascinând imaginaţia publicului". Posibilă infracțiune nu poate fi încadrată Magistraţii susţin că, chiar şi în situaţia în care s-ar admite argumentele procurorilor, încadrarea juridică a faptelor la tentativă de omor nu se justifică pe probele existente. "Trecând peste toate raţionamentele de mai sus şi acceptând că inculpata ar fi redus doza de noradrenalină pacientului, ceea ce reprezintă deficienţă a actului medical, deficienţă care a pus viaţa în pericol, Completul de drepturi şi libertăţi va analiza încadrarea juridică reţinută de Ministerul Public, respectiv tentativă la omor calificat cu premeditare. În dezacord cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în baza probelor administrate până în prezent, ţinând cont de faptul că, deşi actele medicale ale celorlalţi pacienţi decedaţi în perioada 4- 6 aprilie 2024 au fost ridicate de mai bine de patru luni, alături de listingurile injectomatelor aflate la nivelul Secţiei ATI, Completul de drepturi şi libertăţi apreciază că o posibilă infracţiune contra vieţii nu a fost sub nicio formă comisă cu intenţie", spun judecătorii. Mobilul comiterii infracţiunii, reţinut de procurori, a fost acela de eficientizare a activităţii Secţiei ATI, în sensul eliberării paturilor, aspect cu care judecătorii nu sunt de acord. Instanța susține că e ilogic să omori un om Instanţa spune că este lipsit de logică să omori un om mai repede, în condiţiile în care în UPU sunt foarte mulţi bolnavi, care, după ce paturile ATI se eliberează, sunt transferaţi la această secţie. "Având în vedere ce le prezentate, în condiţiile în care nu rămân aproape niciodată paturi libere la Secţia ATI, în condiţiile în care decesul unui pacient şi internarea altuia necesită mult mai multă muncă, atât pentru medici, cât şi pentru asistenţi, în lipsa altui mobil, este evident că nu putem fi în niciun caz în situaţia vreunei infracţiuni comise cu intenţie. Or, în condiţiile în care s-ar dovedit culpa inculpatei, acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă, care nu este pedepsită de legea penală română", mai notează Curtea de Apel Bucureşti. Şi în cazul doctoriţei Mirela Păiuş judecătorii spun că nu sunt probe care să o incrimineze, singura acuzaţie fiind că a intrat împreună cu Maria Miron într-o rezervă a spitalului.

Restricții pentru smartphone, în școlile europene (sursa: chla.org)
Eveniment

Restricții pentru smartphone, în școlile europene

Restricții pentru smartphone, în școlile europene. Multe şcoli din Europa au introdus interdicţii sau restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Restricții pentru smartphone, în școlile europene Deşi la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă şi a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Tehnologia digitală devine o forţă omniprezentă în viaţa tinerilor, iar ţările europene îşi exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a reţelelor de socializare şi a altor forme de comunicare digitală - unele dintre acestea luând măsuri în vederea interzicerii sau restricţionării telefoanelor mobile în şcoli. Studii recente au evidenţiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi performanţelor şcolare ale copiilor şi tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată şi responsabilă a telefoanelor mobile în şcoli. Dependența de rețele sociale În iulie, la realegerea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependenţa de reţelele de socializare şi hărţuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi stării de bine. "Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale", a declarat von der Leyen. "Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru", a adăugat oficialul. În ceea ce priveşte hărţuirea cibernetică, von der Leyen a spus: "Mă doare sufletul când citesc despre tineri care îşi fac rău sau chiar îşi iau viaţa din cauza abuzurilor online". Ea a promis să "abordeze flagelul hărţuirii cibernetice" şi să "ia măsuri împotriva designului care creează dependenţă de pe anumite platforme". Deşi UE a devenit din ce în ce mai conştientă de efectele negative ale utilizării reţelelor sociale şi a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Normele variază, în schimb, de la o ţară la alta. Norme în UE Unele state europene iau în considerare, sau au introdus deja, interdicţii referitoare la prezenţa telefoanelor mobile în şcoli sau restricţii privind utilizarea lor în timpul orelor de curs. Printre aceste state se numără Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Italia, Spania şi Grecia. Alte ţări, precum Slovenia, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina, ţară candidată la aderarea la UE, analizează opţiunile pentru a răspunde îngrijorărilor, însă nu au introdus deocamdată interdicţii la nivel naţional. Însă şcolile iau problema în propriile mâini. Țările de Jos Şcolile din Ţările de Jos au adoptat o interdicţie totală la nivel naţional privind telefoanele mobile începând cu prima săptămână din septembrie. Prezenţa telefoanelor în sălile de clasă din învăţământul secundar a fost interzisă de la începutul anului, măsură ce a fost extinsă, mai nou, la şcolile primare, de la începutul noului an şcolar. Telefoanele pot fi utilizate în clasă doar dacă sunt necesare pentru conţinutul lecţiei, spre exemplu atunci când se învaţă despre competenţele media, sau dacă elevii sunt dependenţi de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi. Franța În 180 de "colegii", şcolile gimnaziale frecventate de copiii francezi cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, este testat un sistem prin care se interzice utilizarea telefoanelor mobile pe parcursul întregii zile de şcoală. Testarea aşa-numitei "pauze digitale", care vizează peste 50.000 de elevi, este pusă în aplicare înaintea unui posibil plan de introducere a acestei măsuri la nivel naţional, începând din 2025. În prezent, elevii din şcolile gimnaziale franceze trebuie să îşi închidă telefoanele. Experimentul duce lucrurile mai departe, cerându-le copiilor să îşi predea telefoanele la sosire. Aceasta face parte dintr-o iniţiativă a preşedintelui Emmanuel Macron prin care copiii sunt încurajaţi să petreacă mai puţin timp în faţa ecranelor despre care guvernul se teme că le frânează dezvoltarea. Un raport asupra utilizării ecranelor de către tineri, prezentat lui Macron în aprilie de către o comisie de experţi, a recomandat limitarea accesului la telefoane până la vârsta de 11 ani, oferirea copiilor între 11 şi 13 a unui aşa-numit "dumbphone" fără internet şi restricţionarea accesului la internet până la vârsta de 15 ani. Un astfel de "dumbphone", denumit "The Phone", este dezvoltat în prezent în Franţa de o mamă antreprenoare, fiul său şi un partener. Belgia În Belgia, telefoanele mobile vor fi interzise în sălile de clasă din sute de şcoli francofone din Bruxelles şi Valonia, începând din acest an şcolar. Planurile au fost anunţate în cursul verii de noul guvern al regiunii francofone. În regiunea vorbitoare de limbă olandeză Flandra, însă, nu există o interdicţie generală asupra prezenţei telefoanelor în şcoli, însă unele au decis să introducă restricţii pe cont propriu. Grecia În Grecia, elevii sunt obligaţi să îşi ţină telefoanele mobile în ghiozdane în timpul lecţiilor. Ministrul Educaţiei, Kyriakos Pierrakakis, a precizat că este interzisă deţinerea şi utilizarea în mod vizibil a telefoanelor mobile, chiar şi în timpul pauzelor, iar o încălcare poate atrage suspendarea timp de o zi. Săptămâna trecută, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis nu a exclus posibilitatea ca elevii să fie obligaţi să îşi predea telefoanele mobile şi să le ridice după orele de curs. Italia În Italia, telefoanele mobile sunt interzise în sălile de clasă începând din acest an şcolar, în temeiul unui decret emis în iulie de administraţia de dreapta a premierului Giorgia Meloni. Măsura a fost introdusă de ministrul Educaţiei, Giuseppe Valditara, din partea partidului naţionalist Liga, şi vizează interzicerea utilizării telefoanelor mobile în şcoli, inclusiv în scopuri didactice. Tabletele şi computerele pot fi utilizate în continuare, cu acordul profesorilor. Spania În mai multe regiuni din Spania, au fost deja instituite interdicţii şi restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile în şcoli, cum ar fi în comunităţile Madrid, Galicia, Castilla-La Mancha, Andaluzia şi Extremadura. În ianuarie, Consiliul Şcolar de Stat din Spania - cel mai înalt organism consultativ al guvernului în domeniul educaţiei - a aprobat în unanimitate un drept de veto privind utilizarea telefoanelor mobile în învăţământul primar şi limitări în cazul învăţământul secundar. În consecinţă, şi alte regiuni au început să pună în aplicare măsuri. În Aragon, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare şi Navarra, precum şi în Andaluzia, spre exemplu, profesorii au dreptul de a confisca şi de a reţine telefoanele elevilor până la sfârşitul zilei de şcoală. Suedia Agenţia de Sănătate Publică din Suedia (FHM) a emis recent recomandări privind timpul petrecut de copii în faţa ecranelor. Potrivit acestei agenţii, copiii cu vârste sub doi ani ar trebui să nu aibă deloc acces la media digitală şi televiziune, acces care ar trebui limitat pentru copiii cu vârste mai înaintate. Noile recomandări se bazează pe cercetări şi pe cât timp ar trebui să petreacă copiii făcând diferite lucruri pentru a se simţi bine. Conform cifrelor guvernului suedez, adolescenţii cu vârste între 13 şi 16 ani din Suedia petrec, în general, 6,5 ore pe zi online. Ministrul suedez al Afacerilor Sociale şi Sănătăţii Publice, Jakob Forssmed, şi-a exprimat speranţa că, în viitor, societăţile de tehnologie vor acţiona pentru a reduce riscul ca cei mici să rămână blocaţi în mediul online. Slovenia În şcolile primare şi secundare slovene, rămâne la latitudinea fiecărei şcoli în parte dacă va restricţiona utilizarea telefoanelor mobile. Regulile interne variază de la o şcoală la alta, însă puţine au interzis complet utilizarea dispozitivelor mobile. Potrivit experţilor, un prim pas către reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor ar putea fi stabilirea unor linii directoare la nivel naţional. Violenţa online în rândul tinerilor este în creştere, conform sondajului din acest an realizat de Safe.si, platforma naţională de sensibilizare cu privire la pentru utilizarea sigură a internetului. În Slovenia, 65% dintre fetele de şcoală primară şi 55% dintre băieţii din aceeaşi categorie s-au confruntat cu o formă de violenţă în mediul online. În învăţământul secundar, 63% dintre eleve şi 54% dintre elevi au fost victimele unei forme de violenţă online. Croația În Croaţia nu există norme uniforme, iar Ministerul Educaţiei nu a luat încă nicio decizie în această privinţă. Cu toate acestea, unele şcoli au luat deja decizia de a interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevi pe tot parcursul programului şcolar, inclusiv în timpul pauzelor. Printre acestea se numără şcoli din mai multe oraşe croate, precum Zagreb, Split, Rijeka, Osijek şi Zadar. O şcoală din Split a introdus, de asemenea, o măsură prin care elevii nu au voie să aducă telefoane mobile la şcoală, susţinând că simpla interdicţie de a le utiliza nu este suficientă. Bosnia și Herțegovina Pentru a încuraja o mai bună socializare în rândul elevilor şi pentru a preveni delincvenţa juvenilă, mai multe şcoli din Bosnia şi Herţegovina au interzis accesul cu telefoane mobile la orele de curs. Cu toate acestea, în pofida unei iniţiative parlamentare de extindere a practicii, aceasta nu a fost încă pusă în aplicare în majoritatea instituţiilor de învăţământ de pe teritoriul ţării. Conform unui studiu realizat de UNICEF şi Agenţia de reglementare în domeniul comunicaţiilor din Bosnia şi Herţegovina, unu din doi copii din această ţară cu vârsta sub 11 ani are un profil pe o reţea socială. Peste 50% dintre copii au avut experienţe neplăcute în mediul online, însă peste 85% nu au discutat cu nimeni despre acestea.

Cazurile de dermatită atopică, în creștere (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cazurile de dermatită atopică, în creștere

Cazurile de dermatită atopică, în creștere. Numărul pacienţilor cu dermatită atopică este în creştere, din cauza poluării excesive şi a alimentaţiei tot mai conservate, iar prevalenţa acestei maladii în România este de aproape 10%, potrivit unui studiu al Societăţii Române de Dermatologie, a atras atenţia preşedintele acestui for profesional, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu. Cazurile de dermatită atopică, în creștere Giurcăneanu a declarat, într-o conferinţă de presă, cu prilejul Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice, că un factor genetic există la cei mai mulţi dintre pacienţii cu această maladie şi că un rol important îl joacă componentele din mediul înconjurător. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Poluarea excesivă face să crească numărul pacienţilor cu dermatită atopică, alimentaţia, care a devenit tot mai conservată (...), factorul infecţios este foarte important, stafilococul auriu fiind unul dintre elementele care sunt luate în discuţie (...). Aproape unul din zece români are tendinţa de a face dermatită atopică, copii au mai mult, cam 20%", a punctat Călin Giurcăneanu. Afecțiune "extrem de grea" La rândul său, dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie, a semnalat că dermatita atopică este "o afecţiune extrem de grea" pentru pacienţi, care ridică foarte multe probleme legate de sănătate şi integrare socială. "Multă vreme a fost şi s-ar putea încă să fie desconsiderată, a fost tratată ca o simplă eczemă, a fost tratată ca alergie sau ca mai ştiu eu ce altceva, nefiind aşa ceva şi o afecţiune pentru care s-au dezvoltat (...) numeroase terapii avansate", a adăugat Alin Nicolescu. Potrivit unui comunicat al Societăţii Române de Dermatologie, transmis miercuri, dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin prurit intens, erupţii cutanate roşii, uscate şi crăpate. "Dacă în cazul unei forme moderate a dermatitei atopice riscul de a dezvolta alte afecţiuni, precum astmul bronşic sau rinita alergică, cuantifică un procent de 20%, în cazul unei forme severe a acestei afecţiuni riscul este de patru ori mai mare, iar evitarea medicului dermatolog poate conduce la complicaţii extrem de grave, alterând serios starea de sănătate a pacienţilor, mai ales că dermatita atopică este un imitator perfid al altor boli, în cazul în care nu este diagnosticată complet şi corect", a afirmat Alin Nicolescu.

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană?

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a afirmat, miercuri, în legătură cu lansarea candidaturii lui Mircea Geoană la Preşedinţie, că acesta trebuie întrebat cine i-a adunat fondurile pentru campanie, având în vedere că "este plină ţara de corturile" electorale ale acestuia, iar până marţi era angajat la NATO. Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? "Nu ştiu, domnul Geoană am văzut că este plină ţara de corturi, cine i-a adunat fondurile electorale. Până ieri era angajat la NATO. Despre asta trebuie să-l întrebaţi", a declarat presei Rareş Bogdan, la Parlament. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum El a amintit că Mircea Geoană a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani. "Nu avem niciun fel de problemă cu ce face Marcel Ciolacu, ce face Mircea Geoană sau alţi candidaţi, noi avem candidatul nostru, pe Nicolae Ciucă, care sunt absolut convins că va câştiga alegerile", a mai spus Rareş Bogdan. Întrebat în legătură cu situaţia din PSD după alegeri, Rareş Bogdan a răspuns că ''în PSD cuţitele se ascut noaptea". Despre PSD și USR "Am văzut noaptea cuţitelor lungi de la Hotel Confort şi din alte zone, când au căzut preşedinţi importanţi, fie că vorbim despre Mircea Geoană, care a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani de zile, poate au uitat unii, să le reamintim, sau de Adrian Năstase. Nu ştiu ce se va întâmpla că nu studiez activitatea lor. Să ştiţi că nu sunt interesat deloc de ceea ce se întâmplă în PSD", a precizat el. Referitor la faptul că Elena Lasconi, candidatul USR la Preşedinţie, a spus că l-ar pune ca premier pe liberalul Ilie Bolojan, Rareş Bogdan a replicat: "Nu are oameni, dacă are 20 de primari cu tot, noi avem 1.200". "Eu mă bucur că partide din România, candidaţii lor la prezidenţiale, caută să-şi atragă de partea lor lideri importanţi ai PNL: primari, preşedinţi de CJ, reprezentanţi la Bruxelles, mă bucur că acest lucru îl fac restul partidelor pentru că suntem o bază de cadre foarte bună", a adăugat acesta. "Apropo, v-aţi uitat la note? Eu am avut în şcoală note foarte mari. Şi am văzut că unii candidează la Preşedinţie şi stau mai prost. La doamne mă refer. Contează unde îţi termini şcoala, cum îţi faci şcoala, contează că ai terminat la nu ştiu ce Universitate Ecologică din Deva, contează toate astea", este de părere europarlamentarul liberal. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunţat miercuri că intră în cursa pentru funcţia de preşedinte al României, în calitate de candidat independent. Preşedinta USR, Elena Lasconi, a precizat că a terminat Facultatea Ecologică din Deva şi că nu a ascuns acest lucru, iar examenul de licenţă l-a susţinut la ASE Bucureşti, unde a obţinut nota 9,20.

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”. Purtătorul de cuvânt al MApN, general de brigadă Constantin Spînu, a declarat miercuri că se poate interveni în cazul un atac ostil împotriva României cu legislaţia în vigoare, dar sunt necesare "adaptări legislative" pentru a clarifica "situaţiile particulare" pe care Legea 257/2001 nu le putea prevede, pentru că în acea perioadă nu exista pericolul dronelor. MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative” "Vreau să transmit un mesaj de siguranţă. Spaţiul aerian al României este bine apărat. Faptul că nu s-a doborât drona, că nu s-a doborât nici în Polonia, nici în Letonia, reprezintă un risc, dar o vulnerabilitate nu a fost", a explicat Spînu după întâlnirea reprezentanţilor MApN cu membrii Comisiei de Apărare din Senat. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "La acel moment în aer au fost două avioane F16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi în tot spaţiul aerian al NATO. Nu putem spune că am fost spectatori. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO. În acel moment am fost în legătură permanentă şi cu autorităţile NATO. Spaţiul aerian al României este gestionat, în mod integrat, la nivel aliat. Cele două avioane F16 ale forţelor aeriene române erau în serviciu de luptă, sub autoritate NATO. Au fost în aer aproape două ore, astfel că ar fi putut să intervină în situaţia în care drona ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional", a adăugat acesta. El a precizat că legislaţia României, ca şi legislaţia celorlalte state NATO, "are prevăzuţi paşi procedurali prin care se poate acţiona împotriva aeronavelor care utilizează spaţiul aerian al României în mod ilegal". "Este adevărat însă că legislaţia a fost emisă cam în anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor, şi în toate ţările NATO este cam aceeaşi situaţie. De asta este nevoie şi de adaptări legislative. Armata română acţionează după aceleaşi procedee şi principii după care acţionează toate armatele NATO", a adăugat Spînu. Legea, din 2001 Purtătorul de cuvânt al MApN a admis că drona, care poate fi considerată "şi o provocare", ar fi putut fi doborâtă dacă era "un act ostil îndreptat împotriva teritoriului NATO". "Legea a fost emisă în anul 2001 (Legea 257/2001). Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii. Noile proiectele de lege sunt în avizare la diferite instituţii pentru a fi aprobate în şedinţa de Guvern. (...) Deocamdată, operăm cu această legislaţie. Putem să acţionăm când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO. (...) Avem nevoie să clarificăm situaţiile particulare pe care Legea din 2001 nu le putea prevede (...) În situaţia în care avem un atac ostil deliberat împotriva României, sigur că nu e nevoie de nici o modificare legislativă, putem să intervenim cu legislaţia pe care o avem acum. Ceea ce ne dorim este să fim bine acoperiţi cu toate celelalte situaţii care nu puteau să fie prevăzute în 2001, când nu existau drone folosite militar", a detaliat Spînu. El a garantat că spaţiul aerian al României "este apărat la fel ca în toate ţările NATO" şi că există mijloacele necesare de supraveghere, monitorizare şi intervenţie în cazul unei situaţii ostile.

Ciolacu continuă să investească în stadioane Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu învață engleza și economie

Premierul PSD Marcel Ciolacu le-a povestit ziariștilor că învață engleza și ia lecții de economie de la de economie de la un pensionar care era să bage România în faliment. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Premierul a declarat, recent, că a luat nota 7,03 la bacalaureat, dar nu a prezentat diploma și notele. Ciolacu învață engleza și economie Potrivit unei declarații făcute la o discuție informală cu presa, liderul social-democrat a relatat că învață economie de la Florin Georgescu, fost ministru de Finanțe în guvernarea Văcăroiu, și de la Cristian Socol, președinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare. Despre Florin Georgescu a scris, recent, DeFapt.ro, arătând că „un pensionar care era să lase România în faliment are azi un salariu de peste un milion de lei, de la stat, și două pensii, de 330.000 lei” Florin Georgescu, fost ministru de finanțe în guvernarea Văcăroiu (1992-1996), este de 20 de ani viceguvernator al Băncii Naționale a României. Ciolacu a menționat că nu plătește meditațiile primite. Liderul PSD nu a spus de la cine primește lecții de engleză. De altfel, Ciolacu a spus recent, la Pro TV, că are „rețineri” datorită limbii engleze. „Am avut reţineri de exemplu în relaţiile externe. Am avut reţineri, nu mă simţeam confortabil, nu eram în zona mea. Şi din cauza limbii. Normal că lucrurile s-au demarat şi s-au învăţat. Şi protocolul. Şi acum am profesor de engleză”, a spus Ciolacu la Ştirile ProTv. „Nu e o ruşine. Nu mi-e ruşine să spun, am profesor de economie”, a adăugat Ciolacu. Marcel Ciolacu a înregistrat un eșec major la Bruxelles, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum. Inițial, premierul PSD a spus că România vrea un portofoliul Economiei, dar acum se declară mulțumit cu unul pentru probleme sociale.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor Foto: Inquam
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

Rechizitoriul părinților lui Vlad Pascu, anulat (sursa: Facebook/Mihai Pascu, LinkedIn/Miruna Pascu)
Eveniment

Rechizitoriul părinților lui Vlad Pascu, anulat

Rechizitoriul părinților lui Vlad Pascu, anulat. Un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a dispus anularea rechizitoriului întocmit de DIICOT prin care au fost trimişi în judecată părinţii lui Vlad Pascu, şoferul drogat de 19 ani care a omorât doi tineri şi a rănit alţi trei în localitatea 2 Mai. Rechizitoriul părinților lui Vlad Pascu, anulat În octombrie 2023, Vlad Pascu a fost trimis în judecată de DIICOT pentru consum şi trafic de droguri, mama sa, Miruna Pascu, pentru infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, iar Claudiu Pascu, tatăl tânărului, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Citește și: Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai. Șefii, neatinși, dosarele penale – îngropate După aproape un an de dezbateri în cameră preliminară, un magistrat de la Tribunalul Bucureşti a anulat partea din rechizitoriu care se referă la părinţii lui Vlad Pascu, fiind excluse de la dosar probe care îi incriminau de Miruna şi Claudiu Pascu. Probe excluse În decizia postată pe site-ul tribunalului, judecătorul invocă hotărâri ale Instanţei supreme şi Curţii Constituţionale: * În baza art.281 alin. (1) lit.b1) din Cpp, raportat la art.148 alin.(3) din Codul de procedură penală şi la HP 64/2023 al ICCJ - completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, admite excepţia nulităţii absolute a mijloacelor de probă cu privire la supravegherea video, audio sau prin fotografiere a inculpatei Pascu Miruna, constând în înregistrarea ambientală a discuţiei purtată de aceasta la data de 07.09.2023 cu colaboratoarea, efectuată cu dispozitivele tehnice purtate de colaboratoare. * În temeiul art.102 alin.(3) din Cpp cu referire la decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale, dispune excluderea următoarelor mijloace de probă: înregistrarea ambientală din data de 07.09.2023, efectuată cu dispozitivele tehnice purtate de colaboratoare, şi procesul verbal de redare a acesteia din data de 11.09.2023, procesul-verbal din data de 08.09.2023, inclusiv fotografiile anexate, eliminarea referirilor la acestea şi eliminarea redării conţinutului acestora din cuprinsul tuturor actelor procedurale (inclusiv din rechizitoriul întocmit în cauză) existente la dosarul de urmărire penală, precum şi înlăturarea lor fizică de la dosar. Nulitatea absolută a rechizitoriului * Constată nulitatea absolută a rechizitoriului emis la data de 05.10.2023, în dosarul nr. 4479/D/P/2023, de DIICOT - Structura Centrală, a actelor de urmărire penală, a probelor şi a mijloacelor de probă (ordonanţa de extindere a urmăririi penale din data de 14.09.2023), ordonanţa din data de 14.09.2023, prin care s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice balistice, procesul-verbal de investigaţii din data de 14.09.2023, ordonanţa din data de 14.09.2023, prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Pascu Mihail, procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect din data de 14.09.2023, declaraţia dată în calitate de suspect de Pascu Claudiu Mihail, ordonanţa de punere în mişcare acţiunii penale din data de 14.09.2023 - nulitate absolută parţială, doar cu privire la Pascu Claudiu Mihail, procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de inculpat din data de 14.09.2023, declaraţiile date în calitate de inculpat de Pascu Claudiu Mihail la datele de 14.09.2023 şi 02.10.2023, raportul de constatare balistică nr.638/II-6/2023 din data de 25.09.2023, privind infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (1) din Cpp, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Pascu Claudiu Mihail, determinată de necompetenţa materială şi după calitatea persoanei a DIICOT. * Dispune excluderea şi eliminarea de la dosar a tuturor probelor şi mijloacelor de probă privind infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Pascu Claudiu Mihail. Judecătorul a constatat că Vlad Pascu nu a formulat cereri şi excepţii în procedura de cameră preliminară. DIICOT are la dispoziţie cinci zile pentru a comunica dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată, fără probele anulate de instanţă, ori solicită restituirea cauzei pentru refacerea anchetei. Șantaj la prietena fiului Miruna Pascu este acuzată că ar fi şantajat o fată, martoră în dosarul în care este cercetat fiul ei. Concret, ea ar fi ameninţat-o pe prietena lui Vlad Pascu că va face publice informaţii şi imagini compromiţătoare despre ea, dacă va colabora cu procurorii. Prietena lui Vlad Pascu le-a povestit procurorilor că la petrecerile organizate în casa acestuia se consuma o cantitate mare de droguri şi medicamente. "În fapt, la data de 06.09.2023, a fost înregistrat la DIICOT, Structura Centrală, denunţul formulat de numitele (...), prin care sesizau faptul că în urmă cu trei luni, numitul Vlad Pascu, cu domiciliul în Bucureşti, str. Tipografilor, organiza la domiciliul său petreceri unde punea la dispoziţia participanţilor diferite droguri de risc (canabis şi xanax) şi de mare risc (de exemplu cocaină), iar o parte din aceste droguri erau furnizate de mama numitului Vlad Pascu", se arăta într-un document al procurorilor. Fata a relatat că Vlad Pascu "fuma canabis, trăgea pe nas cocaină", după care se urca pe acoperiş şi plângea.

România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană Foto: Guvernul României
Eveniment

România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană

Marcel Ciolacu a înregistrat un eșec major la Bruxelles, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum. Inițial, premierul PSD a spus că România vrea un portofoliul Economiei, dar acum se declară mulțumit cu unul pentru probleme sociale. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României „Ne dorim comisarul pe economie, actualul comisar pe economie fiind domnul Gentiloni din Italia”, spunea Ciolacu, la 17 iulie. „Este tentant un portofoliu pe social mărit, cu locuințe sociale, cu două direcții generale, în care acel comisar este decident”, a declarat azi premierul PSD. În realitate, greutatea unui portofoliu se calculează în funcție de bugetul administrat, iar cel care gestionează Economia are resurse mult mai mari. În 2009, România a primit - prin Dacian Cioloș - Agricultura, care controlează circa o treime din bugetul Comisiei Europene. În 2014, Corina Crețu a preluat Dezvoltarea Regională, iar în 2019 Adina Vălean a primit Transporturile. Acum, Roxana Mânzatu ar urma să se ocupe de „slujbe, drepturi sociale și locuințe”, dar locuințele sunt o problemă regională, nu țin de UE. România primește acest portofoliu slab deși Ciolacu a cedat și a propus o femeie în Comisia Europeană. România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană Un cercetător post-doctoral, român, de la universitatea ETH Zurich (locul 20 în lume, în clasamentul ARWU), Marius Ghincea, explică, pe Facebook, foarte tehnic, eșecul lui Ciolacu. „Atunci când discutăm despre eșecul sau succesul negocierilor pentru un portofoliu sau altul din viitoarea Comisie europeană, trebuie să avem niște standarde de analiză pe baza cărora determinăm importantă unui portofoliu. Importanța portofoliului și obiectivele anunțate ex-ante de statul membru determină evaluarea succesului sau eșecului. Importanța portofoliului este determinată de doi factori: (1) Nivelul de competență exclusivă de care se bucură UE asupra domeniilor de politică publică acoperite de portofoliu. Cu cât nivelul de competență exclusivă este mai ridicat, cu atât portofoliul este mai important. (2) Proporția din buget ce va fi administrat de cel ce primește portofoliul. Cu cât proporția din buget este mai mare, cu atât portofoliul este mai important. De aceea portofoliul pentru politica comercială (competență exclusivă UE) este mult mai important decât portofoliul pentru politica de sport și tineret (competență marginală). În mod similar, portofoliul pentru agricultură (1/3 din buget) este mai important decât portofoliul pentru muncă chiar dacă competența pentru politica agricolă nu este exclusiv a UE ci împărțită cu statele membre. + Obiectivul anunțat ex-ante al RO: "portofoliu' economic de amploare". ==> Portofoliul pentru muncă, drepturi sociale și politica de locuire ==> competențe marginale + buget foarte mic + nu este un portofoliu economic de amploare = eșec”, a scris Ghincea.

Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi

Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi. Procurorii Parchetului General au efectuat, miercuri dimineaţă, 13 percheziţii domiciliare în Bucureşti, dar şi în satele Dragomireşti Deal, Roşu, Dârvari, Domneşti din judeţul Ilfov şi în satul Cosoba din judeţul Giurgiu. Percheziții la Cămătari, Luptători, Giuleșteni, Vasiloi Potrivit Parchetului General, investigaţiile vizează săvârşirea mai multor infracţiuni de şantaj de către patru persoane fizice, cunoscute ca aparţinând sau fiind apropiate ale unor clanuri interlope. Acestea au identificat, exploatat şi întreţinut anumite vulnerabilităţi (jocuri de noroc, consum de droguri) ale persoanelor vătămate, cărora le-au oferit diverse sume de bani cu titlu de împrumut. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Ulterior, în contextul nerestituirii sumelor de bani de către acestea, folosindu-se de notorietatea lor de persoane violente, cei vizaţi au exercitat acte de şantaj în vederea recuperării atât a împrumuturilor, cât şi a dobânzilor aferente acestora. Un agent de pază BGS, în grup Conform unor surse judiciare, sunt vizaţi membri ai clanurilor interlope Luptătorii, Cămătarii, Giuleştenii şi Vasiloi: * Ion -Valentin Constantin zis "Vali Nebunu" face parte atât din anturajul restrâns al lui Marian Sîrbu zis "Box", membru marcant al clanului "Cămătarii", cât şi din anturajul lui Andrei-Cristian Bădulă zis "Moş Ene", individ extrem de violent, fost membru al clanului "Luptătorilor"; * Ionuţ-Laurenţiu Mihai a avut până în anul 2018 preocupări pe linia comercializării de ţigări netimbrate pe raza sectorului 6 Bucureşti, activitate din care a obţinut sume importante de bani. Acesta este cunoscut pe raza municipiului Bucureşti ca "Laur al lui Expres", dată fiind apropierea acestuia de Marian Gheorghe zis "Expres Negru", personaj cu o reputaţie deosebită în lumea interlopă şi membru al temutei grupări infracţionale Clanul "Giuleştenilor", grupare specializată în tâlhării şi furturi cu mod cu operare deosebit. * Ionuţ-Laurenţiu Mihai zis "Laur al lui Expres" face parte din cercul intim de prieteni al lui Vasile-Mitică Dincă zis "Miki al lui Vasiloi", personaj deosebit de influent, unul din liderii grupării "Vasiloi", dar şi din anturajul lui Marius Costea zis "Ţâru", fost membru al grupării "Luptătorilor"; * Marius Costea zis "Ţâru", fost membru al grupării "Luptătorilor"; * Vasile Adrian este de profesie agent de pază, figurând ca angajat al BGS Monitorizare şi Intervenţie SRL şi al BGS Divizia de Securitate SRL.

Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor (sursa: Facebook/OPTIMA Batteries)
Eveniment

Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor

Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor. Grupul Volkswagen AG a anunţat marţi că va abandona o serie de acorduri de muncă, inclusiv garantarea locurilor de muncă până în 2029, la şase fabrici din Germania, ceea ce sporeşte perspectiva concedierilor din 2025. Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor Cel mai mare producător auto din Europa anulează acordul din 1994 privind garantarea locurilor de muncă, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor, în urma încetinirii vânzărilor, şi a concurenţei vehiculelor mai ieftine din Asia. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Volkswagen se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv diminuarea cererii pentru automobilele sale, în special automobile electrice, intensificarea concurenţei din China şi o structură complexă de guvernare care, potrivit unor investitori şi analişti, încetineşte procesul de luare a deciziilor în perioade de criză. Anunţul de marţi al Volkswagen vine după ce compania a avertizat că ar putea închide fabrici în Germania, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, ceea ce a dus la scăderea acţiunilor în sectorul auto şi îngrijorări la nivel înalt în cadrul Guvernului de la Berlin. "Trebuie să dăm posibilitatea Volkswagen AG să-şi reducă costurile în Germania la un nivel competitiv, pentru a investi în noile tehnologi şi în noi produse, cu propriile resurse", a afirmat directorul Departamentului de Resurse Umane, Gunnar Kilian. Negocieri salariale Pentru a atenua incertitudinile privind acordurile de muncă, Kilian a anunţat că Volkswagen va merge mai departe cu negocierile salariale. Cea mai mare organizaţie sindicală din Germania a promis săptămâna trecută că va analiza toate opţiunile, inclusiv trecere la săptămâna de lucru de patru zile, pentru a răspunde la avertismentele lansate de echipa managerială de la producătorul auto Volkswagen, privind închiderea unor uzine şi eliminarea garanţiei locurilor de muncă. Directorii de la Volkswagen au anunţat în 2 septembrie că analizează posibilitatea luării măsurii fără precedent de a închide unele din uzinele din Germania şi totodată că ar putea să pună capăt programului de securitate a locului de muncă, existent încă din 1994, care împiedică eventuale concedieri până în 2029. Săptămâna de lucru de patru zile Întrebată dacă sindicatul IG Metall este dispus să analizeze săptămâna de lucru de patru zile ca o opţiune alternativă, preşedinta Christiane Benner a spus că aceasta este o opţiune "posibilă". "Nu vom lăsa nicio idee neexplorată", a spus Christiane Benner, prima femeie numită vreodată în postul de preşedinte al IG Metall. Cu toate acestea, Benner a precizat că este imposibil să vină cu propuneri detaliate fără mai multe informaţii cu privire la soluţiile propuse de companie. Thorsten Groeger, preşedintele sindicatului IG Metall pentru regiunea Saxonia Inferioară, unde este sediul Volkswagen, a subliniat că acordurile convenite de echipa managerială cu sindicatele, cu prilejul precedentelor crize, au fost special concepute pentru a permite producătorului auto să traverseze situaţii dificile, şi nu ar trebui excluse de data aceasta. De exemplu, în cadrul unui program de reducere a costurilor din 1993, echipa managerială şi sindicatele de la VW au acceptat introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile, cu un program de lucru de 28,8 ore, începând din 1994, ceea ce a însemnat o reducere de 20% a programului de lucru, şi o mică diminuare a retribuţiei. Considerat drept o soluţie inovatoare pentru a salva 30.000 de locuri de muncă la cele şase uzine VW din Germania, acel acord pe doi ani a fost adaptat în anii ulterior, până în 2006, când echipa managerială de atunci a decis că acordul afectează competitivitatea şi a renunţat la el. Într-un interviu pentru postul de televiziune NDR, Stephan Weil, premierul landului Saxonia Inferioară, unde se află cinci din cele şase uzine Volkswagen protejate de garantarea locurilor de muncă, a declarat că producătorul auto trebuie să găsească o soluţie pentru a împărţi, în mod corect, povara crizei. "În 1993 şi 1994 am avut o criză serioasă care i-a zguduit pe toţi cei implicaţi....ceva similar ar putea fi încă odată baza pentru un acord", a spus Weil, făcând referire la acordul convenit la acea dată cu sindicatele. Negocierile dintre conducere şi sindicatele de la Volkswagen ar urma să înceapă la mijlocul lunii octombrie şi există posibilitatea unor greve de protest la finele lunii noiembrie. Sindicatele cer echipei manageriale să urgenteze calendarul negocierilor astfel încât să reducă îngrijorările muncitorilor, a spus Groeger.

ANPC Marcaj special pentru produsele scumpite (sursa: Facebook/Carrefour)
Eveniment

ANPC: Marcaj special pentru produsele scumpite

ANPC: Marcaj special pentru produsele scumpite. Produsele scumpite, dar care rămân la aceeași cantitate, vor fi marcate special la raft. ANPC: Marcaj special pentru produsele scumpite Comercianții care vând produse preambalate al căror volum sau greutate a fost redusă, dar prețul a rămas același, fenomen numit shrinkflation, vor fi obligați să informeze consumatorii printr-un mesaj afișat cel puțin 30 de zile de la data punerii în vânzare, la raft, a respectivelor produse. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Asta spune un ordin al ANPC publicat marți în Monitorul Oficial. Informarea va fi făcută în același câmp vizual într-o formă vizibilă și lizibilă prin folosirea de către operatorii economici a mesajului din placheta prevăzută în anexa care face parte integrantă din ordin. Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) nu se aplică vânzărilor la distanță. Potrivit legislației, încălcarea ordinului atrage sancționarea operatorului economic cu amendă cuprinsă între 1.000-10.000 lei și sancțiunea contravențională complementară a opririi temporare de la comercializare a produselor cu abateri de informare până la remediere, respectiv informarea consumatorilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră