duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8845 articole
Eveniment

COP16, negocierile s-au încheiat fără consens

COP16, negocierile s-au încheiat fără consens. Conferința ONU împotriva deșertificării, COP16, desfășurată la Riad, s-a încheiat sâmbătă fără un acord obligatoriu pentru combaterea acestui fenomen global. COP16, negocierile s-au încheiat fără consens Discuțiile, care s-au prelungit cu o zi față de programul inițial, nu au reușit să aducă părțile la un consens. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "Părțile au nevoie de mai mult timp pentru a se pune de acord cu privire la cea mai bună cale de urmat", a declarat secretarul executiv al conferinței, Ibrahim Thiaw. Planuri pentru COP17 în Mongolia Deși nu s-a ajuns la un acord concret, țările participante au făcut progrese semnificative: "Au pus bazele unui viitor regim global împotriva deșertificării, pe care intenționează să-l finalizeze la COP17, în Mongolia, în 2026." Costurile deșertificării ONU avertizează că deșertificarea, alimentată de distrugerea mediului de către om, costă economia globală peste 300 de miliarde de dolari anual și ar putea afecta 75% din populația mondială până în 2050. Potrivit estimărilor, sunt necesare investiții globale de cel puțin 2,6 trilioane de dolari pentru reamenajarea a 1,5 miliarde de hectare de teren până la sfârșitul deceniului. Diviziuni între țările dezvoltate și statele africane Un delegat african a subliniat că reprezentanții continentului au cerut un protocol obligatoriu care să impună guvernelor planuri clare pentru combaterea deșertificării. Cu toate acestea, țările dezvoltate au preferat un „cadru” neobligatoriu, considerat inadecvat de țările africane. Angajamente financiare Prima săptămână a COP16 a adus promisiuni financiare de peste 12 miliarde de dolari din partea unor organizații internaționale, inclusiv Grupul Arab de Coordonare și Parteneriatul Mondial de la Riad pentru Reziliență. Aceste fonduri vizează mobilizarea resurselor publice și private pentru țările cele mai afectate de deșertificare. Următorul pas, la COP17 Eșecul de a ajunge la un acord obligatoriu la Riad urmează altor negocieri dezamăgitoare, inclusiv cele privind biodiversitatea și poluarea cu plastic. Cu toate acestea, speranțele se îndreaptă către COP17 din 2026, unde părțile vor încerca să finalizeze un regim global pentru combaterea deșertificării. Combaterea acestui fenomen rămâne o prioritate globală, iar presiunea asupra guvernelor și organizațiilor internaționale va crește în următorii ani.

COP16, negocierile s-au încheiat fără consens (sursa: Facebook/Cop16Riyadh)
MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei

MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a respins ferm acuzațiile Ambasadei Federației Ruse, care susține că România a făcut afirmații nefondate împotriva Rusiei. MApN a respins acuzațiile Ambasadei Rusiei Într-un comunicat, MApN susține: Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță "Agresiunea ilegală, nejustificată și profund imorală a Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acesteia nu pot fi justificate sau acoperite de nicio formă de propagandă oficială sau încercări de manipulare informațională" se arată într-un comunicat al MApN. Acuzațiile Rusiei Ambasada Rusiei la București a emis, pe 12 decembrie, un comunicat în care acuză MApN că a declarat în mod nefondat că Rusia folosește mine marine în atacurile asupra infrastructurii ucrainene din Marea Neagră. MApN clarifică însă că afirmațiile sale dintr-un comunicat din 11 octombrie nu atribuie utilizarea minelor marine forțelor rusești: "Orice vorbitor de limba română cu studii elementare de gramatică poate să înțeleagă faptul că fraza evidențiată reprezintă o enumerare de elemente egale ca semnificație și importanță. (…) Acest enunț nu a acreditat ideea că forțele ruse ar fi atacat porturile ucrainene cu mine marine." Amenințările din Marea Neagră Potrivit MApN, prezența minelor marine în Marea Neagră reprezintă o amenințare reală și concretă, confirmată de faptul că 107 mine au fost identificate și neutralizate până în prezent de forțele navale ale statelor riverane. "Afirmățiile din comunicatul MApN care au atras atenția ambasadei ruse nu sunt, sub nicio formă, nefondate." Ministerul român subliniază că Federația Rusă este responsabilă pentru transformarea regiunii Mării Negre într-un teatru de război: "Este cât se poate de clar cine a transformat regiunea Mării Negre într-un teatru de război, cu consecințe tragice pentru poporul ucrainean și cu pericole și amenințări cât se poate de grave pentru securitatea regională și chiar globală." În plus, MApN reafirmă angajamentul României de a colabora cu aliații pentru asigurarea securității în regiune. Propaganda Rusiei, contrazisă de realitate Răspunsul ferm al MApN evidențiază pericolul reprezentat de agresiunea Rusiei în Marea Neagră și respinge încercările de manipulare informațională din partea Kremlinului. Situația continuă să evidențieze necesitatea colaborării între aliați pentru menținerea securității regionale.

Un cetățean român, reținut în Abhazia (al cărei președinte apare în imagine cu Putin) (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Un cetățean român, reținut în Abhazia

Un cetățean român, reținut în Abhazia. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a confirmat sâmbătă seară că persoana reținută în așa-zisa republică Abhază este cetățean român. Un cetățean român, reținut în Abhazia "În continuarea comunicărilor Ministerului Afacerilor Externe (MAE) cu privire la posibilitatea ca un cetățean român să fie reținut în așa-zisa republică Abhază, MAE precizează că se confirmă cetățenia română a unei persoane reținute în zonă", se arată într-un comunicat oficial. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Reprezentanții MAE sunt în contact direct cu familia cetățeanului român și continuă demersurile pentru a acorda asistența consulară necesară. În acest sens, s-au făcut intervenții în regim de urgență pentru clarificarea situației. "Au fost făcute demersuri în regim de urgență vizând confirmarea cetățeniei și a circumstanțelor reținerii pentru a se putea asigura asistența consulară necesară", a transmis MAE. Contextul reținerii MAE a precizat că s-a autosesizat după apariția informațiilor privind reținerea unui cetățean român în Abhazia, teritoriu georgian ocupat temporar de Federația Rusă. La momentul respectiv, nu fusese primită o solicitare formală de asistență consulară din partea persoanei reținute sau a familiei acesteia. Ministerul Afacerilor Externe continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să colaboreze cu autoritățile relevante pentru a asigura sprijinul necesar cetățeanului român. Autoritățile își reafirmă angajamentul de a proteja drepturile și interesele cetățenilor români aflați în dificultate în străinătate.

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Foto: CSM
Eveniment

Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro

De Moș Crăciun, judecătorii vor primi salarii restante, tranșa pentru 2024, și dobânzi de peste 330 de milioane de euro: ministerul Justiției cere din Fondul de rezervă suma 1,65 miliarde de lei pentru plata „tranșelor scadente și neplătite în anul 2024 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”, plus dobânzi la aceste titului executorii. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Este vorba de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată. Numărul total al judecătorilor este de circa 4.100. Judecătorii vor primi salarii restante de 330 milioane euro Doar în decembrie, Guvernul a scos din rezerva bugetară 2,5 miliarde de lei pentru această problemă: acum câteva zile, s-a aprobat transferarea unei sume de peste 900 de milioane de lei pentru plata „în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești”. În nota de fundamentare se arată că tranșele pe 2024 din salariile câștigate de magistrați prin acțiuni în isntanță trebuie plătite până la 31 decembrie 2024 „orice depășire suplimentară a acestui termen fiind inadmisibilă în raport cu rigorile legii, debitorul și, în general, autoritățile publice neavând vreun drept de opțiune cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătorești”. Proiectul de hotărâre este promovat de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

A murit actorul Mircea Diaconu (cancer) (sursa: Facebook/Mircea Diaconu)
Eveniment

A murit actorul Mircea Diaconu (cancer)

A murit actorul Mircea Diaconu (cancer). Acesta ar fi împlinit 75 de ani pe 24 decembrie. Trupul său va fi depus luni, între orele 11:00 și 16:00, în foaierul Teatrului Nottara, pentru ca admiratorii și colegii de breaslă să-i aducă un ultim omagiu, conform reprezentanților teatrului. A murit actorul Mircea Diaconu (cancer) Născut pe 24 decembrie 1949, la Vlădești, județul Argeș, Mircea Diaconu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1971. În 1970, a debutat la Studioul Casandra în spectacole precum: Caragiale... dar nu teatru (regia Sanda Manu), Cartofi prăjiți cu orice de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion), Diavolul alb de John Webster (regia Sanda Manu). A continuat cu piese la Teatrul Bulandra, precum Harfa de iarbă de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), iar în 1971 a jucat în: Fata morgana de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu) la Teatrul de Comedie, A murit Tarelkin de Alexandr Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger), Alexandru Lăpușneanu de Costache Negruzzi (regia Dan Micu) la Studioul Casandra. Cariera teatrală remarcabilăPe scena Teatrului Bulandra, Mircea Diaconu a interpretat roluri memorabile în: Mincinosul de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), Revizorul de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), Elisabeta I de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), Furtuna de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978). La Teatrul Nottara, Diaconu a excelat în piese precum: Cum vă place de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), Burghezul gentilom de Molière (regia Alexandru Dabija, 1989), Castelul de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), Vacanță în Guadelupa de Pierre Sauvil și Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011). De asemenea, a jucat la Theatrum Mundi și Teatrul Național București, colaborând cu regizori de prestigiu precum Andrei Șerban (Noaptea regilor) și Victor Ioan Frunză (Ghetou). Contribuțiile cinematograficeMircea Diaconu a avut o carieră impresionantă în film, cu roluri în: Nunta de piatră (regia Dan Pița, 1972), Actorul și sălbaticii (regia Manole Marcus, 1975), Filantropica (regia Nae Caranfil, 2002). A mai apărut în producții notabile precum Buletin de București (1983), Asfalt Tango (1993), Ticăloșii (2007) și Legături bolnăvicioase (2006). Educație și roluri administrativeMircea Diaconu a fost asistent la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (1977-1978) și a predat actorie de film la Academia de Teatru și Film din București din 1990. Între 2001-2011, a fost directorul Teatrului Nottara. Cariera politică și recunoașterea internaționalăDiaconu a fost senator (2008-2012) din partea Partidului Național Liberal și europarlamentar independent (2014-2019), vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație. În 2012, a fost ministru al Culturii în Cabinetul Ponta. Premii și distincțiiA fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Ofițer în 2000 și a primit un Premiu de excelență la Festivalul Internațional de Film București în 2013. Actor, profesor, scriitor și politician, Mircea Diaconu a lăsat o amprentă de neșters asupra culturii românești.

Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Foto: Cluj24.ro
Eveniment

Spitalele România, mic procent dispensere dezinfectarea mâinilor

Spitalele din România au cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor, dar declară cea mai mică rată de infecții nosocomiale, arată un ultim raport al Comisiei Europene intitulat „Sănătatea la o privire de ansamblu: Europa 2024 STAREA SĂNĂTĂȚII ÎN CICLUL UE”. Citește și: După Prahova, încă un județ în care PSD și AUR se aliază: la Suceava, cele două partide și-au împărțit locurile în comisiile și CA-urile controlate de consiliul județean Pe de altă parte, analizele au arătat că în România se înregistrează cel mai mare procent de infecții care nu pot fi tratate cu antibiotice obișnuite. Spitalele din România, cel mai mic procent de dispensere pentru dezinfectarea mâinilor Ce se arată în raportul Comisiei Europene: „Rezistența antimicrobiană (RAM) rămâne o amenințare publică majoră, infecțiile rezistente la antibiotice care apar în UE provocând aproximativ 35 000 de decese în fiecare an și costuri directe estimate la 6,6 miliarde EUR. În 2022-23, 32 % din izolatele bacteriene testate erau rezistente la antibioticele-cheie, o rată care a depășit 50 % în România, Grecia, Cipru și Bulgaria” „Consumul de opioide (adică heroină și alte droguri) este responsabil pentru majoritatea deceselor prin supradoză de droguri (raportat în 74% din supradozele fatale), adesea în combinație cu alte substanțe. Principalul opioid utilizat în Europa este în continuare heroina, dar există preocupări în mai multe țări cu privire la utilizarea altor opioide sintetice (cum ar fi buprenorfina, metadona, fentanilul și tramadolul). În 2023, noi opioide sintetice au fost detectate de sistemul de avertizare rapidă al UE privind noile substanțe psihoactive în cel puțin 16 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. Consumul de noi substanțe psihoactive în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani variază de la 0,1 % în Norvegia la 5,1 % în România” România raportează cele mai puține infecții intraspitalicești (a healthcare-associated infection - HAI): „În medie, 7,1 % dintre pacienții din UE au dobândit o HAI în timpul șederii lor în spital în 2022-23. Ratele observate au fost cele mai scăzute în Letonia, România și Bulgaria (mai puțin de 4% din pacienți) și cele mai ridicate în Cipru și Grecia (peste 12% din pacienți), deși există intervale de încredere largi în jurul ratei din Cipru”. „În medie, 55,6% din paturile de spital din UE aveau la punctul de îngrijire dispensere pentru mâini pe bază de alcool, permițând accesul ușor la echipamentul sanitar. Aceasta a variat de la sub 10% în România și Bulgaria la peste 90% în Spania, Ungaria, Luxemburg și Portugalia. În general, disponibilitatea ridicată a dispenserelor a fost asociată cu o prevalență mai scăzută infecțiilor rezistente la antimicrobiene la nivel național, deși și utilizarea efectivă a dozatoarelor este importantă. De exemplu, deși Ungaria a raportat o disponibilitate de 100 % a dozatoarelor la punctul de îngrijire, aceasta s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește consumul de spălături manuale pe bază de alcool, indicând o utilizare suboptimală a dozatoarelor”. Procent uriaș de persoane neasigurate În sfârșit, raportul mai arată că România este singura țară din UE în care cel puțin 10% din populație nu are asigurare obligatorie de sănătate. „Principalele grupuri de persoane neasigurate sunt românii care locuiesc în străinătate, dar sunt încă considerați rezidenți; șomerii pe termen lung; cei care au ales să nu plătească primele de asigurare de sănătate; și persoanele care nu au o carte de identitate valabilă, care este o condiție prealabilă pentru înregistrarea în sistemul de asigurări de sănătate. Această ultimă problemă afectează în special populația romă și migranții fără documente. În general, persoanele care nu sunt asigurate au totuși acces gratuit la anumite servicii, cum ar fi îngrijirea în serviciile de urgență sau îngrijirea în timpul sarcinii, dar trebuie să acopere toate celelalte costuri din buzunar”, arată raportul Comisiei Europene.

În Iași se fac alianțe politice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În Iași se fac alianțe politice

În Iași se fac alianțe politice. Viceprimarii Iașului ar putea fi desemnați într-o ședință extraordinară programată luni, conform surselor „Ziarul de Iași”. În Iași se fac alianțe politice Primarul Mihai Chirica (PNL) este așteptat să colaboreze cu Daniel Juravle (PNL) și Roxana Necula (PSD) ca viceprimari. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Alianța PNL-PSD ar putea beneficia de sprijinul PMP, partid al cărui singur consilier local are un vot decisiv pentru formarea majorității în Consiliul Local. Decizia finală va stabili echipa care va conduce orașul în următorii ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sancțiuni pentru supravegherea video a angajaților (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sancțiuni pentru supravegherea video a angajaților

Sancțiuni pentru supravegherea video a angajaților. Companiile care instalează sisteme de supraveghere video trebuie să respecte strict drepturile angajaților pentru a evita sancțiuni. Sancțiuni pentru supravegherea video a angajaților Este obligatoriu ca angajații să fie informați clar și complet despre utilizarea acestor sisteme de monitorizare. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Orice încălcare a legislației poate atrage amenzi de mii de euro și complicații juridice majore. Supravegherea responsabilă protejează atât angajatorii, cât și angajații, asigurând un mediu de lucru legal și etic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Metodele creative ale recuperatorilor de datorii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Metodele creative ale recuperatorilor de datorii

Metodele creative ale recuperatorilor de datorii. Recuperatorii de datorii găsesc adesea metode creative de a eluda restricțiile legale, transformând viața datornicilor într-un coșmar. Metodele creative ale recuperatorilor de datorii Deși legea interzice hărțuirea, amenințările și contactarea acestora la locul de muncă, recuperatorii recurg la vizite acasă sau implicarea vecinilor, șefilor și chiar a autorităților locale. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Imaginația lor depășește prevederile legale, exploatând orice lacună pentru a pune presiune pe datornici. Astfel, datoriile pot deveni nu doar o problemă financiară, ci și una care afectează grav sănătatea emoțională și relațiile sociale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primele ferme marine în Marea Neagră (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Eveniment

Primele ferme marine în Marea Neagră

Primele ferme marine în Marea Neagră. Primele ferme marine din România sunt pregătite să devină realitate, iar investitorii români au adjudecat deja 60 de hectare în apele maritime interioare și ale mării teritoriale. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a făcut anunțul printr-o postare pe Facebook, subliniind importanța acestui moment pentru economia României. Primele ferme marine în Marea Neagră „Se poate și în România: de anul viitor, punem pe masă pește și fructe de mare proaspete, autohtone!”, a declarat ministrul Fechet. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Fermele marine vor fi amplasate în zece perimetre situate în zonele dintre Mamaia și Constanța; în dreptul lacului Sinoe; între Agigea și Eforie Nord; în zonele Venus și 2 Mai - Vama Veche. Aceste perimetre, gestionate de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, se află la o distanță de 2-3 km față de mal. Aici, investitorii vor cultiva fructe de mare și pești cu valoare economică ridicată, precum păstrăvul somonat, lupul de mare și dorada. Dezvoltarea „Economiei Albastre” Ministrul Fechet a subliniat că licitațiile pentru luciul apei reprezintă o premieră pentru România. Acestea marchează un pas esențial în dezvoltarea economiei albastre, o inițiativă care încurajează utilizarea sustenabilă a resurselor marine. „O mai bună utilizare a resurselor marine înseamnă să ne bucurăm de potențialul mării noastre la costuri corecte, pe care să ni le permitem cu toții”, a explicat ministrul. Produse proaspete, made in România Potrivit ministrului, acest proiect are potențialul de a transforma piața locală de produse pescărești. Obiectivul este de a reduce dependența de produsele congelate importate din alte țări și de a pune accent pe calitatea produselor locale. „Sper ca 2025 să fie anul în care spunem un 'Adio' definitiv produselor pescărești congelate, venite de la mii de kilometri distanță, și 'Sărut-mâna pentru masă!' fermierilor piscicoli care fac eforturi să avem preparate proaspete din Marea Neagră”, a transmis ministrul Fechet. Resursele marine românești Primele ferme marine din Marea Neagră marchează un moment istoric pentru România. Acestea aduc oportunități economice semnificative și deschid drumul pentru un consum sustenabil de produse pescărești locale. Economia albastră devine astfel o realitate concretă, cu beneficii pe termen lung pentru consumatori și investitori deopotrivă.

Influencerii lui Georgescu, audiați la IGPR (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Influencerii lui Georgescu, audiați la IGPR

Influencerii lui Georgescu, audiați la IGPR. Mai multe persoane, inclusiv influenceri și membri ai staffului de campanie al lui Călin Georgescu, au fost audiate vineri la sediul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Informațiile provin din surse judiciare. Influencerii lui Georgescu, audiați la IGPR Printre cei audiați s-a numărat și Sorin Constantinescu, fost consilier guvernamental și fost președinte al Asociației Organizatorilor de Cazinouri din România. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Acesta a declarat că are calitatea de martor în dosar și a oferit detalii despre donațiile efectuate pe TikTok. Constantinescu a explicat mecanismele de funcționare ale platformei TikTok, subliniind că statul nu înțelege cum pot fi promovate postările fără acordul direct al persoanelor implicate. „Cei din structurile statului nu înțeleg cum funcționează TikTok-ul - mie dacă îmi place o postare eu pot să o repostez și să plătesc cât vreau eu, fără să vă cer acordul. (...) Pot să plătesc o postare cu ce bani vreau eu, având bani, fără nicio problemă”, a afirmat Sorin Constantinescu. Donațiile lui Bogdan Peșchir În cadrul audierilor, s-a discutat și despre donațiile făcute de Bogdan Peșchir, cunoscut pe TikTok sub pseudonimul @bogpr. Sorin Constantinescu a precizat că donațiile acestuia sunt publice și bine cunoscute de utilizatorii platformei. „Este foarte viral pe TikTok, deoarece de un an și ceva el donează foarte mulți bani. (...) A mai donat la foarte multă lume, inclusiv cazuri sociale. (...) Pe România este pe locul întâi dacă deschideți contul de TikTok @bogpr. Nu-l cunosc personal, dar am înțeles că este un tânăr de vreo 30 de ani care a făcut foarte mulți bani din criptomonede”, a declarat Constantinescu. Reglementări stricte pentru TikTok în România Constantinescu a sugerat că statul român ar trebui să ia măsuri urgente pentru a reglementa donațiile și cerșitul pe TikTok, subliniind că în alte țări, precum China, aceste practici sunt interzise. „Statul român ar trebui să intervină urgent în platforma respectivă și să interzică cerșitul sau donația pe TikTok, lucruri care nu sunt reglementate în România”, a adăugat acesta. Călin Georgescu și cheltuielile de campanie Întrebat despre declarațiile lui Călin Georgescu, care a susținut că nu a cheltuit bani pentru campania sa electorală, Sorin Constantinescu a precizat că, în cazul în care donațiile au fost efectuate de alte persoane, acesta nu poate fi învinuit. „Bogpr a ieșit acum o lună și a zis: 'Domne, eu am dat 300.000 pentru Georgescu pentru că îmi place mie de el'. (...) Dacă eu vreau să plătesc la Lasconi un milion de euro fără să o întreb, puteam să plătesc, iar apoi să fie acuzată că și-a băgat milionul fără să-l declare”, a explicat Constantinescu. O ancheta despre donații și reglementări Ancheta în care sunt audiați influenceri și membri ai campaniei lui Călin Georgescu scoate în evidență lipsa reglementărilor clare în privința donațiilor și promovărilor pe platformele sociale. Cazul ridică semne de întrebare cu privire la mecanismele prin care pot fi influențate campaniile electorale și nevoia de intervenție legislativă.

Decizia judecătorilor în privința lui Potra (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Decizia judecătorilor în privința lui Potra

Decizia judecătorilor în privința lui Potra. Horațiu Potra și Andrei Florin Lup, inculpați într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, au fost eliberați de sub măsura controlului judiciar. Decizia Tribunalului Prahova, pronunțată vineri, este definitivă. Decizia judecătorilor în privința lui Potra Conform portalului instanțelor de judecată, magistrații au admis contestațiile inculpaților, desființând decizia anterioară a Judecătoriei Ploiești. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță „Respinge ca nefondată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești (...) Admite contestațiile formulate de inculpații Potra Horațiu și Lup Andrei-Florin (...) Respinge ca nefondată propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești de luare a măsurii arestării preventive (...) Definitivă”, se arată în decizia instanței. Acuzațiile contra mercenarului Horațiu Potra, cunoscut drept lider al unei grupări de mercenari care a acționat în Africa și consilier local în Mediaș, a fost pus sub control judiciar pentru acuzații legate de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni cu articole pirotehnice și instigare publică. Alături de el, sub control judiciar a fost plasat și Andrei Lup, un tânăr de 22 de ani, reținut împreună cu Potra în județul Prahova. Motivațiile judecătorilor Judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă, motivând că nu există o tulburare semnificativă a ordinii publice. „Deși organul de urmărire penală învederează că înlăturarea stării de pericol (...) poate fi realizată numai prin arestarea inculpaților, judecătorul reține că aceștia s-au prezentat la chemările organelor de cercetare penală (...) Gravitatea redusă a faptei imputate nu justifică o măsură atât de drastică precum arestarea preventivă”, se precizează în motivarea instanței. Gravitatea redusă a faptelor Instanța a subliniat că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar gravitatea faptelor imputate este considerată de nivel redus. Horațiu Potra a fost anterior condamnat, în 2011, la o pedeapsă cu suspendare pentru activități paramilitare desfășurate în tabere de antrenament. „Punând în balanță gravitatea redusă a faptei cu circumstanțele personale ale inculpaților, judecătorul apreciază că nu se impune luarea unei măsuri preventive excepționale precum arestarea”, a explicat instanța. Principiul proporționalității Decizia definitivă a Tribunalului Prahova scoate în evidență importanța proporționalității în aplicarea măsurilor preventive. În lipsa unor elemente care să justifice arestarea preventivă, judecătorii au optat pentru o soluție mai puțin restrictivă, având în vedere circumstanțele cazului și conduita inculpaților.

MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative

MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative. Ministerul Apărării Naționale (MApN) semnalează apariția unor informații false și manipulări care vizează două proiecte legislative recente, ce au fost trimise Parlamentului. Acestea privesc gestionarea spațiului aerian național și cadrul juridic pentru operațiuni militare desfășurate pe teritoriul României. MApN denunță dezinformări despre proiecte legislative Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, transmiterea către Parlament a două proiecte inițiate de MApN. Citește și: Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte. Plus încă 900 milioane de lei pentru salarii câștigate în instanță Acestea au parcurs procesul de transparență decizională prevăzut de lege, incluzând și dezbateri publice. Cu toate acestea, din momentul publicării inițiale a proiectelor, au apărut în spațiul public informații distorsionate și scoase din context, amplificate după transmiterea acestora către Parlament. Scopul dezinformărilor este de a induce incertitudine și panică în rândul populației. Impactul dezinformărilor MApN atrage atenția că aceste manipulări se aliniază unor agende străine intereselor României și NATO. Răspândirea lor de către actori statali sau non-statali reprezintă o amenințare la adresa stabilității și suveranității naționale. Reglementarea utilizării spațiului aerian național Unul dintre proiectele legislative are ca obiectiv îmbunătățirea controlului asupra utilizării spațiului aerian național. Acesta abordează riscurile și amenințările moderne, precum și măsurile pentru protejarea integrității spațiului aerian național; siguranței aeronautice; vieții și sănătății persoanelor; patrimoniului. Proiectul definește competențele instituțiilor implicate în prevenirea și contracararea utilizării neautorizate a spațiului aerian de către aeronave și drone. Adoptarea actului normativ va asigura un cadru clar de cooperare între autorități și va spori securitatea aviației, conform Guvernului. Operațiunile militare pe timp de pace Al doilea proiect vizează cadrul legal pentru desfășurarea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României, în condiții de pace. Obiectivele includ: protejarea vieții, sănătății și proprietății cetățenilor; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Necesitatea acestui proiect a fost evidențiată în urma unei analize care a arătat lacune în legislația actuală, fiind necesară completarea normelor existente pentru a acoperi situațiile de criză ce nu impun stări excepționale. Reacția promptă Actul normativ propus va permite adoptarea unor măsuri de prevenire și descurajare a riscurilor, precum și o reacție rapidă, proporțională cu evoluția crizei. Aceste măsuri se vor desfășura pe durate limitate, fără a necesita instituirea stării de urgență sau alte stări excepționale. Ministerul Apărării Naționale îndeamnă la discernământ și informare corectă în privința proiectelor legislative. Adoptarea acestora va consolida securitatea națională și va oferi instrumentele necesare pentru gestionarea eficientă a amenințărilor moderne.

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro Foto: Financial Intelligence
Eveniment

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat, azi, Banca Națională a României (BNR). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro „În perioada ianuarie - octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro. Importurile cresc, crește deficitul balanței de plăți În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Foto: ICCJ
Eveniment

80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte

Guvernul scoate din rezerva bugetară 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte de casație și Justiție (ICCJ), se arată în nota de fundamentare a unei hotărâri de guvern. Fondul de rezervă bugetară ar trebui folosit în cazul unor calamități naturale. Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Purtătoarea de cuvânt a CSM a deschis lupta pentru decontarea ochelarilor Contribuabilii plătesc ochelarii celor care lucrează în magistratură după ce o judecătoare cu salariu uriaș, mașină de lux și sute de mii de lei în conturi, Daniela-Ioana Stăncioi a dat statul în judecată ca să-i deconteze ochelarii și a câștigat. Ea este purtătoare de cuvânt la CSM, instituția care gestionează problemele magistraților și poate aplica sancțiuni. După ce ea a câștigat acest drept, măsura a fost generalizată. „Suma maximă care se suportă din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru aparatele necesare corecţiei vizuale include taxa pe valoarea adaugată şi se calculează după cum urmează: plafon maxim de 2.500 lei, pentru lentilele aferente aparatelor necesare corecţiei vizuale; plafon maxim de 500 lei, pentru ramele aferente ochelarilor de vedere; costul manoperei; contravaloarea examenului medical, după caz”, a stabilit, în aprilie ICCJ. 80.000 de lei pentru ochelarii angajaților de la Înalta Curte Executivul va recurge la fondul de rezervă bugetară pentru că ÎCCJ are de achitat „tonere copiatoare, coperți, dosare si plicuri în sumă de 123 mii lei” sau „protecția muncii (deconturi de ochelari pentru personalul aparatului propriu) în sumă de 80 mii lei”. Însă, printr-o altă hotărâre de guvern, din fondul de rezervă este scoasă suma de 918 milioane de lei pentru salariile câștigate de judecători în instanță: 715.923 mii lei în vederea achitării tranșelor scadente și neplătite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești 202.795 mii lei în vederea achitării dobânzilor aferente diferențelor salariale, scadente în anul 2023, stabilite în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție și din cadrul celorlalte instanțe judecătorești „În prezent, din cauza nealocării fondurilor solicitate, nu pot fi plătite integral tranșele cuvenite în anul 2023 reprezentând diferențe salariale stabilite prin titluri executorii în favoarea personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al celorlalte instanțe judecătorești, precum și dobânzile aferente acestor sume. Cum întârzierea executării obligației de plată a acestor diferențe atrage, prin aplicarea dobânzilor și a altor accesorii ale debitului principal, o creștere continuă a cuantumului sumei totale datorate, se impune o achitare cât mai rapidă a acestora”, se arată în nota de fundamentare a acestei hotărâri de guvern.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră