vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: xi jinping

31 articole
Eveniment

Xi Jinping se teme de femei

Femeile sunt marile absente ale remanierii anunţate duminică la vârful Partidului Comunist Chinez (PCC), la al douăzecelea congres, cu toate că acestea reprezintă jumătate din populaţia chineză, potrivit unei analize a AFP. Xi Jinping se teme de femei Iar lucrurile par chiar să se agraveze: Biroul Politic, instanţa decizională a PCC, nu mai numără nicio femeie printre cei 24 de membri ai săi, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimul sfert de secol, notează agenţia de presă citată. În Comitetul Central, un fel de parlament al partidului, procentul de femei a scăzut: el s-a redus de la 5,4 la 4,9%, cu numai 11 femei din totalul celor 205 de membri. În ceea ce priveşte Comitetul Permanent, nimic nu s-a schimbat. Grupul format din şapte persoane care deţin frâiele puterii este în continuare format doar din bărbaţi. "Femeile continuă să fie puternic subreprezentate la vârful politicii chineze", îşi exprima duminică regretul publicaţia specializată Neican China. "Să nu uităm, însă, că femeile reprezintă 48,8% din populaţia chineză şi 29,4% dintre membrii Partidului Comunist", adaugă publicaţia. "Tovarășa de fier" s-a pensionat Singura femeie prezentă până acum în Biroul Politic, Sun Chunlan, 72 de ani, s-a pensionat. Vicepremier însărcinată cu politicile sanitare, Sun Chunlan era trimisă constant să inspecteze oraşele confruntate cu recidive epidemice. Fostă şefă de partid în provincia de coastă Fujian (est) şi în oraşul Tianjin lângă Beijing, ea era cunoscută drept "Tovarășa de fier" din cauza măsurilor stricte pe care le ordona atunci când venea în inspecţie. Însă Sun Chunlan rămânea o excepţie în politica chineză, dominată de reţelele de camaraderie masculină şi de un sexism bine ancorat care de multe ori a blocat din scurt cariere promiţătoare, subliniază mai mulţi analişti. Departe de sloganul proclamat în anii 1950 de fondatorul regimului Mao Zedong (1949-1976): "Femeile susţin jumătate din cer". "Nu văd cum femeile sunt menite să în China, dacă nu sunt autorizate să facă parte din Biroul Politic", comenta duminică, pe Twitter, Jacob Gunter, analist la Institutul Mercator de Studii Chineze (MERICS). Xi are alături foști colegi din teritoriu Potrivit lui Minglu Chen, profesoară la Universitatea din Sydney, "angajamentul Partidului Comunist Chinez faţă de drepturile femeilor este mai mult un angajament pentru a îmbunătăţi drepturile lor economice". Ideea partidului este ca "femeile să intre în câmpul muncii", susţine ea. Însă, într-o societate încă foarte conservatoare, chiar şi această etapă este uneori dificil de depăşit. "Multe femei spun că le vine greu să combine rolurile de bună mamă, soţie şi angajată", subliniază profesoara universitară. Citește și: Xi Jinping a devenit și mai puternic după al 20-lea congres al Partidului Comunist Chinez. Probabilitatea unei invazii a Beijingului în Taiwan, poate chiar în 2023, foarte ridicată Pentru a avansa în carieră, în special în politică, este de asemenea nevoie de multe ori să treci prin momente de socializare, inclusiv în timpul unor dineuri în timpul cărora se consumă alcool şi unde atmosfera este strict masculină. Toate acestea sunt valabile şi în anturajul lui Xi Jinping. "Majoritatea foştilor colegi de sex bărbătesc ai lui Xi, din provinciile Zhejiang şi Fujian, fac deja parte din Biroul Politic", constată Victor Shih, profesor de ştiinţe politice de la Universitatea California din San Diego. "Însă niciuna dintre fostele sale colege femei nu a reuşit să intre în Biroul Politic, nici măcar să obţină posturi de conducere la nivel de provincie", deplânge profesorul universitar. Un sistem de cote de carton "Discriminarea (de care suferă femeile) la nivelurile cele mai joase (ale puterii) le împiedică să obţină apoi posturi mai înalte", subliniază Shih. Desigur, China a stabilit un sistem de cote în 2001, care cere prezenţa a cel puţin unei femei la toate nivelurile de conducere din guvern şi din partid, exceptând Biroul Politic. Însă, în lipsa unui mecanism de control, acesta nu este respectat. "Dacă un sistem de cote mai bun ar fi fost introdus şi aplicat strict, am fi început să vedem roadele", apreciază Minglu Chen. Situaţia actuală "este de asemenea rezultatul dominaţiei unui singur partid", consideră ea. Din 1948 încoace, Biroul Politic al PCC nu a admis în cadrul său decât opt femei, dintre care doar trei au ajuns în funcţia de vicepremier. Mass-media şi observatori sperau că Sun Chunlan va fi înlocuită de o altă femeie. Fie de Shen Yueyue, şefa Federaţiei Femeilor Chineze, fie de Shen Yiqin, şefa partidului în provincia Guizhou (sud). Însă nicio femeie nu a fost promovată, conchide AFP.

Xi Jinping se teme de femei (sursa: gov.cn)
Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping (sursa: gov.cn)
Internațional

Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping

Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping. Partidul Comunist Chinez (PCC) a adoptat sâmbătă o serie de amendamente la doctrina sa pentru a sublinia "rolul central" al lui Xi Jinping şi a insista asupra opoziţiei Beijingului faţă de orice plan de independenţă al Taiwanului, relatează AFP. "Rolul central al tovarăşului Xi" Doctrina PCC reafirmă "rolul central al tovarăşului Xi Jinping în cadrul Comitetului central al Partidului şi al partidului în întregul său". Cei 97 de milioane de membri ai partidului vor trebui "să atingă cu toţii un nivel ridicat de înţelegere" a rolului esenţial al secretarului general şi să-l apere, potrivit rezoluţiei adoptate în unanimitate în ultima zi a congresului. Citește și: Xi, promisiuni ridicole la congresul PCC: China va combate încălzirea globală utilizând cărbune, dar „curat și eficient” Chiar dacă preşedintele de 69 a fost deja catalogat drept "nucleul dur" al partidului în doctrina din 2017, versiunea amendată sâmbătă conţine o referire mai lungă la Xi Jinping şi în termeni chiar mai respectuoşi. Acest lucru ar putea indica o întărire a puterii lui Xi Jinping la vârful partidului şi deci a ţării, comentează France Presse. Nu e încă Mao Tze-Dun În 2017, doctrina PCC a integrat o referire la "Gândirea lui Xi Jinping asupra socialismului cu caracteristici chinezeşti pentru o nouă eră", o menţiune adaugată apoi la Constituţie în 2018. Numeroşi analişti se aşteptau ca această formulă să fie scurtată la "gândirea lui Xi Jinping", ceea ce potrivit cabinetului specializat Trivium China i-ar fi ridicat "statutul şi ideologia la acelaşi nivel cu cele ale lui Mao Tze-Dun", fondatorul regimului (1949-76). În cele din urmă, rezoluţia de sâmbătă păstrează formula neschimbată, dar insistă asupra importanţei "marxismului Chinei contemporane", întrucât acesta "încarnează cel mai bine cultura şi etica chineze ale acestei epoci". Invadarea Taiwanului, prioritatea lui Xi Jinping Subiectul apare pentru prima dată în doctrina partidului fără nicio ambiguitate: refuzul oricărui plan de independenţă al Taiwanului, pe care Beijingul îl consideră parte integrantă a teritoriului său. Congresul "acceptă să introducă în carta partidului declaraţii privind (...) opoziţia hotărâtă şi descurajarea separatiştilor care încearcă să obţină independenţa Taiwanului", menţionează rezoluţia. Doctrina actuală menţiona doar că partidul "va depune eforturi în mod continuu pentru întărirea unităţii întregului popor chinez, între care compatrioţii (...) din Taiwan", în cadrul eforturilor pentru a ajunge la "reunificarea patriei mamă". Citește și: Taiwanul, foarte probabil să fie atacat de China chiar în 2023, SUA trebuie să fie pregătite, spune șeful operațiunilor navale americane Guvernul chinez îşi reafirmă cu regularitate intenţia de a reunifica Taiwanul cu restul ţării, precizând că privilegiază calea paşnică dar fără a renunţa la forţă în caz că se va dovedi necesară. Tensiunile în jurul acestei chestiuni au fost realimentate în această vară de vizita în Taiwan a numărului trei din SUA, Nancy Pelosi. Beijingul a replicat lansând manevre militare masive în jurul insulei. În cadrul discursului său de deschidere a Congresului, Xi Jinping a afirmat că China nu va renunţa "niciodată" la posibilitatea de a utiliza forţa pentru a recupera Taiwanul.

Xi combate încălzirea globală cu cărbune (sursa: gov.cn)
Internațional

Xi combate încălzirea globală cu cărbune

Xi combate încălzirea globală cu cărbune. China, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, îşi va continua eforturile de combatere a încălzirii globale, a declarat duminică preşedintele Xi Jinping, potrivit AFP, Reuters şi Xinhua. Xi combate încălzirea globală cu cărbune "Vom participa în mod activ la guvernanţa globală privind schimbările climatice", a declarat liderul chinez în discursul ţinut în deschiderea Congresului Partidului Comunist de la Beijing, angajându-se totodată să "consolideze utilizarea curată şi eficientă a cărbunelui". Conservarea naturii este o parte esenţială a construirii unei ţări socialiste moderne şi China va acorda prioritate protecţiei mediului şi promovării unui stil de viaţă ecologic, a spus Xi. Citește și: Xi Jinping: China nu va „renunţa niciodată la folosirea forţei”, dacă va fi necesar, pentru unificarea cu Taiwan China a făcut progrese în abordarea problemelor de mediu în ultimii zece ani şi a promis să "elimine practic" poluarea puternică a aerului şi a apei, aducând în acelaşi timp sub control contaminarea solului. Neutralitate a emisiilor până în 2060 China - cea mai mare sursă mondială de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea climei - va atinge neutralitatea în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon până în 2060, după ce îşi va reduce emisiile la un nivel maxim până la sfârşitul acestui deceniu, a promis Xi anul trecut. Ţara este foarte dependentă de acest combustibil fosil pentru a-şi alimenta centralele electrice. Preşedintele le-a spus delegaţilor că obiectivele Chinei privind atingerea unui nivel maxim de emisii de dioxid de carbon şi a neutralităţii vor fi puse în aplicare în mod constant şi în conformitate cu resursele energetice ale ţării. În perioada premergătoare congresului, care se va încheia peste o săptămână, capitala chineză a sporit măsurile de securitate şi restricţiile legate de COVID, în timp ce oţelăriile din provincia vecină Hebei au fost instruite să îşi reducă operaţiunile pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, a declarat o sursă din industrie, potrivit Reuters.

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan. Beijingul va încerca să reunifice Taiwanul pe cale paşnică, dar nu va "renunţa niciodată la folosirea forţei" dacă va fi necesar, a declarat preşedintele Xi Jinping duminică, în timpul unui discurs la congresul Partidului Comunist Chinez (PCC) care se desfăşoară la Beijing, transmit AFP şi Reuters. Xi: China, unificare forțată cu Taiwan "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez însuşi şi (trebuie) să fie rezolvată doar de poporul chinez. Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată", a declarat preşedintele Chinei, condamnând orice "separatism şi interferenţă" străină în această chestiune, conform AFP. China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca fiind propriul său teritoriu şi îşi reafirmă în mod regulat intenţia de a reunifica insula, în ciuda obiecţiilor puternice ale guvernului de la Taipei, care respinge revendicările de suveranitate şi spune că doar poporul insulei are dreptul de a-şi decide viitorul. Tensiunile au crescut dramatic în august, după ce China a organizat manevre de război în apropierea Taiwanului, în urma vizitei la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Aceste activităţi militare au continuat, deşi într-un ritm redus. Xi refuză discuțiile cu Tsai Luni, în discursul său de ziua naţională, preşedinta taiwaneză, Tsai Ing-wen, a declarat că războiul între Taiwan şi China "nu este absolut deloc o opţiune" şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul. China refuză să vorbească cu Tsai, considerând-o o separatistă. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Beijingul a oferit Taiwanului un model de autonomie de tipul "o ţară, două sisteme", aceeaşi formulă pe care o foloseşte şi pentru Hong Kong. Însă toate partidele politice principale din Taiwan au respins această propunere, iar aceasta nu are aproape niciun sprijin public, potrivit sondajelor de opinie. Referindu-se la Hong Kong, Xi Jinping a lăudat, în discursul său de duminică, tranziţia acestui teritoriu "de la haos la guvernare" de la impunerea în 2020 a unei legi privind securitatea naţională care a suprimat vocile disidente din teritoriu.

Alianța Chinei cu Rusia, o greșeală majoră Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Alianța cu Rusia, o greșeală majoră

Cu trei zile înainte ca Xi Jinping să fie reconfirmat lider absolut al Chinei comuniste, un fost diplomat de top din Singapore, Bilahari Kausikan, fost secretar permanent al ministerului de Externe al acestui oraș-stat, îl desființează pe secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC). Într-un interviu pentru Nikkei Asia, Bilahari Kausikan, identifică trei greșeli majore făcue de Xi Jinping, una din acestea fiind alianța „fără limite” cu Rusia. Alianța cu Rusia, o greșeală majoră Iată cele trei greșeli „macro” identificate de fostul diplomat din Singapore în interviul pentru Nikkei Asia: „Prima mare greșeală a fost abandonarea prematură a abordării lui Deng Xiaoping de „a-ți ascunde capacitățile și a-ți aștepta timpul”. Punctul de declanșare a fost criza financiară globală din 2008. A dus la mult prea multe laude. Aceasta este o greșeală ireversibilă pentru că, odată ce te lauzi, chiar dacă ulterior taci, oamenii nu vor uita ce ai spus”, a spus Kausikan. A doua greșeală identificată de diplomatul din Singapore: China a început să creadă în propria propagandă, că SUA și Vestul sunt în declin. „America poate fi într-un declin relativ și are o mulțime de probleme, este adevărat. Dar declinul este relativ, nu absolut. În urmă cu aproximativ o lună și ceva, profesorul de la Universitatea din Beijing, Wang Jisi, a oferit un interviu în care subliniază un punct foarte important. El spune că nu credeți că SUA este în declin absolut; SUA se află doar într-un declin relativ față de China, deoarece suntem în creștere. SUA este încă absolut dominantă asupra oricărei alte țări majore, a spus Wang”, relatează Kausikan. Bilahari Kausikan Foto: Universitatea Națională din Singapore A treia greșeală majoră a lui Xi Jinping este alianța „fără limite” cu Rusia. Potrivit lui Kausikan, Rusia va fi o povară („liablity”) pentru China și o va încurca. În schimb, tot ce poate oferi Rusia este energie ieftină. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream El a spus că SUA trebuie să fie „foarte atente” ce vând Chinei comuniste. „Trebuie să fii foarte atent acum pentru a vedea ce fel de semiconductori vinzi China. Vindeți doar semiconductori care ar putea fi utilizați numai în mașini de spălat. Bine, de ce nu? Dar nu le vinde lucruri care pot fi folosite în rachete ghidate de precizie. Devine foarte, foarte complicat. Foarte, foarte tehnic. Fiecare caz trebuie studiat”, a arătat diplomatul.

China pompează miliarde de dolari în propaganda externă Foto: Twitter
Eveniment

China pompează miliarde în propaganda externă

China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping. Un editorial semnat de Fu Hua, redactor șef la agenția Xinhua - editorial comentat ulterior de Bloomberg - arată care sunt direcțiile acestei propagande: întărirea mesajelor transmise pe Internet în conformitate cu directivele date de liderul Xi Jinping. Agenția Bloomberg atrage atenția că regimul de la Beijing cheltuie sume uriașe pentru propganda externă, chiar dacă rezultatele de până acum sunt dezamăgitoare. China pompează miliarde de dolari în propaganda externă „Agenția de știri Xinhua trebuie să adopte o poziție clară în ceea ce privește politica și să persevereze în consolidarea publicității online a gândirii lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze”, scrie redactorul-șef al Xinhua, care mai îndeamnă presa să nu devieze „nici un minut” de la viziunea lui Xi Jinping. „În fața mediului internațional complicat, Xinhua consideră consolidarea construirii de conturi pe platforme de socializare de peste mări ca un punct de plecare important pentru a-și îmbunătăți capacitățile de comunicare internațională. Numărul total de fani ai conturilor depășește 280 de milioane”, mai arată propagandistul chinez. „Acestea nu sunt vorbe goale. Operațiunile de propagandă în străinătate ale Chinei sunt extinse, bine finanțate și se accelerează. În pofida amplorii lor, ele se bucură de mult mai puțină atenție decât notoriile campanii de dezinformare rusești din ultimii ani. (…) La fel ca Rusia, China este hotărâtă să submineze atractivitatea și eficacitatea societăților deschise. Spre deosebire de Rusia, China are mijloacele de a investi în jurnaliști și instituții media”, comentează, pentru Bloomberg, Adam Minter. El spune că este o greșeală că propaganda Chinei comuniste este subestimată. Minter arată că, în 2015, cheltuielile cu prapaganda externă ale Chinei comuniste erau estimate între 7 și zece miliarde de dolari anual. Agenția Xinhua și-a majorat numărul de birouri externe de la 100 la 186. Citește și: Sora unei foste miss Buzău a primit de la subalternii politici ai lui Ciolacu funcții grase la CFR și Loterie. Ex-miss Buzău, aproape de șeful PSD Diplomații chinezi își dau like între ei Un studiu recent al Universității Oxford a constatat că, între iunie 2020 și februarie 2021, diplomații chinezi au postat pe Twitter de 201.382 de ori, obținând aproape 7 milioane de aprecieri și 1,3 milioane de retweet-uri. Însă unul din 10 retweet-uri a venit din conturi care au fost ulterior suspendate, arată Bloomberg, citând studiul Oxford. Deși cercetătorii nu aveau date pentru a face legătura între aceste retweet-uri și China, ei spus că studiul oferă „dovezi extinse despre unde și cum un actor de stat puternic precum China comunistă poate fi capabilă să creeze o iluzie de influență umflată asupra discursului global”. #China /#UKA University of #Oxford report shows 98,000 tweets were connected with a Chinese program spreading the propaganda statements of #Beijing’s ambassador in London.@Pro-CCP: False Pro-China Accounts Invade #Twitter in the UK https://t.co/2YR6bHdvBd #CommunistPropaganda— BitterWinterMagazine (@BitterWinterMag) May 28, 2021 Cu toate acestea, impresiile globale negative despre China au atins un vârf, remarcă Bloomberg. La începutul anului 2022, Pew Research a chestionat persoane din 19 țări cu privire la opiniile lor despre China. Doar 27% dintre respondenți și-au exprimat o opinie favorabilă.

Xi și Putin conduc lumea împreună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi și Putin conduc lumea împreună

Xi și Putin conduc lumea împreună. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat joi tentativele occidentale de a crea o "lume unipolară", în cadrul unei întrevederi cu omologul său chinez, Xi Jinping, în Uzbekistan, salutând "poziţia echilibrată" a Beijingului cu privire la Ucraina. La rândul său şeful statului chinez l-a asigurat pe liderul rus că China doreşte să-şi asume un rol de "mare putere" împreună cu Rusia, relatează France Presse. Xi și Putin conduc lumea împreună "Tentativele de a crea o lume unipolară au luat recent o formă absolut urâtă şi sunt total inacceptabile", a declarat Putin, adresându-i-se lui Xi la Samarkand (Uzbekistan) în cadrul unei întâlniri în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), prima dintre cei doi lideri după lansarea ofensivei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie. "China este dispusă să lucreze împreună cu Rusia pentru a-şi asuma responsabilitatea de mare putere, a juca un rol de prim-plan şi a injecta stabilitate şi energie pozitivă într-o lume cuprinsă de haos", a afirmat Xi Jinping. "Noi apreciem foarte mult poziţia echilibrată a prietenilor noştri chinezi cu privire la criza ucraineană", a afirmat Putin, a cărui ţară este vizată de sancţiuni severe occidentale pentru invadarea Ucrainei. "Vă înţelegem întrebările şi îngrijorările. Vă vom explica în detaliu poziţia noastră pe acest subiect", a adăugat preşedintele rus, fără a oferi alte precizări. "Prietenie fără limite" între China şi Rusia Beijingul nu a sprijinit şi nici nu a criticat invazia rusă, dar şi-a exprimat sprijinul pentru Moscova pe fondul sancţiunilor occidentale. China, principalul partener economic al Rusiei, a refuzat încă de la intervenţia rusă din 24 februarie să folosească cuvântul "invazie" pentru a denumi operaţiunea militară lansată de Moscova în Ucraina. Beijingul nu a condamnat niciodată invazia rusă şi atribuie SUA şi NATO responsabilitatea pentru acest conflict. Cu trei săptămâni înainte de începerea războiului, preşedintele chinez îl primise pe Vladimir Putin la Beijing, în marja deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022. Cei doi lideri au proclamat atunci o "prietenie fără limite" între China şi Rusia, semnând mai multe acorduri, în special în domeniul hidrocarburilor. Consolidarea parteneriatului strategic între Rusia şi China Cu prilejul actualei întrevederi, Putin a reînnoit sprijinul Moscovei pe tema Taiwanului, unde vizitele unor oficiali americani în ultimele săptămâni au suscitat indignarea Chinei. "Condamnăm provocările SUA", a declarat Putin, subliniind că Moscova îşi menţine adeziunea faţă de principiul "unei singure Chine", recunoscând doar guvernul chinez, şi se opune "provocărilor" SUA în strâmtoarea Taiwan, potrivit Reuters. Citește și: Înainte de întâlnirea Putin – Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă China consideră Taiwan drept o provincie a sa rebelă şi nu exclude integrarea insulei în teritoriul continental chiar cu forţa. "Sunt convins că întâlnirea noastră de astăzi va conferi un impuls suplimentar consolidării parteneriatului strategic între Rusia şi China", a adăugat Putin. Exerciţii militare comune Întrevederea dintre Xi şi Putin intervine într-un moment în care cele două ţări se confruntă cu puternice tensiuni diplomatice cu SUA. În acest context, Moscova şi Beijingul şi-au afişat de mai multe ori cooperarea în ultimele săptămâni, de exemplu, participând la exerciţii militare comune. OCS, concepută ca o contrapondere la influenţa occidentală, grupează China, Rusia, patru state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan), precum şi India şi Pakistan, căreia i se va alătura şi Iranul. Relaţiile dintre Beijing şi Moscova au fost tumultoase în perioada Războiului rece, dar cele două s-au apropiat foarte mult în ultimele decenii pentru a contracara influenţa SUA, notează AFP.

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială. China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP. Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse. Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA. "Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei. Citește și: Disperare la Beijing și Moscova: ca să se întâlnească cu Putin, Xi Jinping acceptă să iasă din China după mai bine de doi ani Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat. "China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang. China nu a condamnat invazia rusă Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China. Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene. În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova.

Putin și Xi, întâlnire din disperare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Xi, întâlnire din disperare

Putin și Xi, întâlnire din disperare. Preşedintele Xi Jinping va părăsi China în această săptămână pentru prima dată în mai bine de doi ani pentru un turneu în Asia Centrală în cadrul căruia se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează duminică Reuters. Putin și Xi, întâlnire din disperare Călătoria, prima în străinătate de la începutul pandemiei de COVID-19, arată cât de încrezător este preşedintele Xi Jinping în ceea ce priveşte puterea sa în China şi cât de periculoasă a devenit situaţia globală: confruntarea Rusiei cu Occidentul asupra Ucrainei, criza privind Taiwanul şi o situaţie economică fragilă la nivel mondial, notează Reuters. Citește și: Ofensiva ucraineană a ajuns la marginea aeroportului din Donețk, la 10 km de centrul unei republici separatiste Preşedintele chinez urmează să efectueze o vizită de stat în Kazahstan miercuri şi se va întâlni apoi cu omologul său rus Vladimir Putin la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OSC) în oraşul Samarkand din Uzbekistan, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume şi prin care trecea Drumul Mătăsii.

Relația China - SUA, în faza amenințărilor (sursa: The White House)
Internațional

Relația China - SUA, în faza amenințărilor

Relația China - SUA, în faza amenințărilor. Preşedintele chinez, Xi Jinping, l-a avertizat joi pe omologul său american, Joe Biden, în cadrul celei de-a cincea convorbiri telefonice pe care au avut-o, "să nu se joace cu focul" în privinţa Taiwanului, relatează media chineze, în contextul avertismentelor Beijingului privind o posibilă vizită la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, relatează Reuters. Relația China - SUA, în faza amenințărilor Media chineze de stat relatează că Xi Jinping a spus că SUA ar trebui să respecte principiul "unei singure China" şi că a subliniat că ţara sa se opune cu fermitate independenţei Taiwanului şi amestecului unor forţe externe. Beijingul a emis avertismente tot mai pronunţate privind repercusiunile unei eventuale vizite a lui Nancy Pelosi, membră a Partidului Democrat ca şi Joe Biden, în Taiwan. "Cei care se joacă cu focul nu vor reuşi decât să se ardă. Sperăm că partea americană poate vedea asta cu claritate", i-a spus Xi Jinping lui Joe Biden, potrivit presei chineze de stat, preluate de Reuters. "Conversaţia între preşedintele Biden şi preşedintele Xi Jinping din Republica Populară Chineză s-a încheiat la 10.50", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Apelul telefonic a început cu două ore şi 17 minute mai devreme, la 08.33 ora locală (12.33 GMT). SUA: China, comportament coercitiv și agresiv Este cel de al cincilea summit virtual între cei doi responsabili după ce Joe Biden a devenit preşedinte în urmă cu un an şi jumătate, dar neîncrederea reciprocă între China şi SUA devine din ce în ce mai dificil de ascuns. Beijingul şi Washingtonul sunt deja în conflict în problema comerţului. Cele două puteri mondiale au acum poziţii divergente în privinţa Taiwanului. Purtătorul de cuvânt al Consiliului de securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat înainte de apelul telefonic că "tensiunile în jurul comportamentului agresiv şi coercitiv al Chinei în Indo-Pacific" vor fi pe agendă. Pelosi, vizită neconfirmată, dar deja riscantă China respinge orice iniţiativă care le-ar da autorităţilor taiwaneze o legitimitate internaţională şi este împotriva oricărui contact oficial între Taiwan şi alte state. Deşi responsabili americani se deplasează frecvent în Taiwan, Beijingul consideră că o călătorie a lui Nancy Pelosi, unul dintre cei mai înalţi oficiali americani, ar fi o provocare majoră. Washingtonul va trebui "să-şi asume consecinţele" acestei vizite potenţiale, pe care Nancy Pelosi încă nu a confirmat-o, a avertizat Beijingul miercuri. Tarifele vamale, încă în analiză Întrebat despre o eventuală ridicare de către Joe Biden a taxelor vamale de 25% impuse în cazul unor produse chinezeşti de miliarde de dolari de fostul preşedinte Donald Trump, purtătorul de cuvânt a spus că nu a fost luată încă o decizie. Citește și: O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA "Noi credem (...) că tarifele vamale introduse de predecesorul său au fost prost concepute. Credem că acestea au sporit costurile pentru familiile şi micile întreprinderi americane", a mai spus el, evocând în acelaşi timp "practici comerciale prejudiciabile ale Chinei". Dar "nu am de anunţat nicio decizie privind tarifele vamale din partea preşedintelui", a conchis John Kirby.

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite (sursa: kremlin.ru)
Internațional

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite

"Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite. Când președintele Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Jocurile Olimpice de la Beijing în februarie, cu săptămâni înainte de invazia Ucrainei, China și Rusia au declarat că prietenia dintre cele două superputeri nu cunoaște "limite". "Tovărășia" Xi Jinping - Putin, pe sfârșite Cu toate acestea, pe măsură ce luptele din Ucraina continuă, a devenit clar că, pentru Xi, considerentele politice au prioritate față de orice „amantlâc” cu Putin, scrie The Times. Poate că China a dat vina pe expansiunea NATO pentru război, dar se asigură, de asemenea, că nu este implicată în conflict. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Statele Unite au declarat recent că nu au văzut China furnizând Rusiei echipament militar. În mod semnificativ, China a refuzat să recunoască independența celor două republici separatiste din estul Ucrainei pe care Rusia le-a recunoscut drept state suverane cu puțin timp înainte ca Putin să-și lanseze invazia. Nici nu a recunoscut dominația rusă în Crimeea anexată în 2014. Vizita la Moscova, o himeră Abordarea prudentă a lui Xi față de relațiile cu Rusia în timpul celui mai mare conflict armat din Europa de după 1945 a fost evidențiată în această săptămână de relatări conform cărora el a refuzat invitația de a-l vizita pe Putin la Moscova. Surse diplomatice citate de un ziar japonez au spus că „uvertura” a fost respinsă de teamă că va exacerba inutil tensiunile cu Occidentul. Xi a întreprins o singură călătorie în afara Chinei continentale de la pandemie, și aceasta a fost la Hong Kong săptămâna trecută. El este nerăbdător să asigure stabilitatea internă și externă în perioada premergătoare unui congres al Partidului Comunist la care se așteaptă să caute un al treilea mandat, scrie Yomiuri Shimbun. Kremlinul, la rândul său, a spus că călătoria lui Xi la Moscova este încă în curs, dar va avea loc după ridicarea restricțiilor Covid în China. Un purtător de cuvânt al Beijingului a făcut toate zgomotele potrivite despre puterea relației dintre Moscova și Beijing, dar nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informațiile japoneze. Sancțiunile occidentale Analiştii spun că, în timp ce cele două ţări sunt unite de sentimentul anti-american, Beijingul nu doreşte să-şi asume riscuri pentru a sprijini războiul Moscovei, inclusiv depășirea liniilor roşii ale Washingtonului în cazul respingerii sancţiunilor. SUA au plasat luna trecută cinci companii chineze pe o listă neagră de export pentru că ar fi oferit sprijin armatei ruse. Nu era clar ce sprijin au oferit, dar Casa Albă a adăugat că nu a văzut nicio dovadă a vreunei încercări sistematice a Beijingului de a ajuta Moscova să se sustragă de la sancțiunile occidentale. „China se află într-o poziție diplomatică precară. Nu vrea să pară prea aproape de Putin, în timp ce, în același timp, [spune] că relația sa cu Rusia este de o importanță capitală”, a spus Alexander Gabuev, specialist în Asia al think tank-ului Carnegie. Exporturile Chinei către Rusia s-au prăbușit în lunile de la începutul invaziei, potrivit unui studiu al Institutului Peterson pentru Economie Internațională, un alt indiciu că companiile chineze sunt precaute cu privire la încălcarea sancțiunilor occidentale. Analiza completă poate fi citită pe site-ul Știrilor TVR.

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei (sursă: Facebook/Wang Wenbin)
Internațional

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei. Xi Jinping a organizat sâmbătă, la Beijing, un banchet pentru liderii străini aflaţi în vizită în statul asiatic cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă, într-un moment în care liderul chinez întreprinde un maraton diplomatic, după doi ani fără invitaţi, din cauza pandemiei de coronavirus, transmite AFP. Până la întâlnirea faţă în faţă de vineri cu omologul său rus Vladimir Putin, Xi discuta în principal prin videoconferinţă cu alţi lideri ai planetei. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Xi Jinping nu a mai ieşit din ţară de mai bine de doi ani şi ultima sa întrevedere cunoscută cu un lider străin a avut loc în martie 2020 cu prilejul vizitei în China a omologului pakistanez. Cu prilejul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing (4-20 februarie), circa 20 de lideri străini au făcut deplasarea în China, scrie AFP, care adaugă că aceştia au fost primiţi sâmbătă la prânz de către Xi Jinping la un banchet în onoarea lor în impunătorul Palat al Poporului, lângă Piaţa Tiananmen, potrivit presei de stat. Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei de la Beijing În fotografii oficiale pot fi văzuţi oameni aşezaţi la mese dispuse în sala uriaşă în centrul căreia sunt amplasate flori şi o machetă a sitului olimpic. Lustre de cristal şi lampioane roşii luminează imensa sală de recepţii, unde este prezentă şi o orchestră. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Printre invitaţi se numără preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi şi prinţul moştenitor saudit Mohammed ben Salman, precum şi câţiva lideri europeni şi din regiunea Asia-Pacific. Mai multe ţări occidentale, cu SUA în frunte, au decis să boicoteze Jocurile Olimpice de la Beijing pentru a denunţa astfel încălcarea drepturilor omului în China, îndeosebi în regiunea Xinjiang (nord-vest), unde trăieşte o minoritate musulmană uigură, notează AFP. Numeroase alte state au invocat situaţia epidemică pentru a nu-şi trimite înaltele oficialităţi la Beijing.

Alertă la Beijing din cauza cazurilor de Covid (sursă: Facebook)
Eveniment

Alertă la Beijing din cauza cazurilor de Covid

Alertă la Beijing din cauza cazurilor de Covid. Un total de 21 de cazuri de infectare cu Covid-19 au fost detectate joi în rândul personalului legat de Jocurile Olimpice de la Beijing, în scădere faţă de cele 55 de cazuri confirmate cu o zi înainte, au anunţat organizatorii competiţiei înaintea ceremoniei de deschidere, programată vineri, informează Reuters. Cu câteva ore înainte ca Olimpiada de iarnă să debuteze în mod oficial, numărul total de cazuri confirmate în rândul participanţilor la Jocuri, începând din 23 ianuarie, se ridică la 308, printre aceştia figurând şi şase sportivi germani, ale căror nume nu au fost dezvăluite, testaţi pozitiv după sosirea lor în capitala chineză, în cursul zilei de joi. Aceştia au intrat în izolare şi urmează să fie supuşi unor noi teste PCR, a precizat echipa germană. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Într-o situaţie asemănătoare se află un sportiv australian şi un oficial, care au fost nevoiţi să urmeze protocolul anti-Covid după ce au intrat în contact cu persoane infectate, potrivit conducătorului delegaţiei de la antipozi, Geoff Lipshut. Alertă la Beijing din cauza cazurilor de Covid Sportivii consideraţi contacte apropiate sunt plasaţi sunt izolaţi de restul echipei, dar pot continua să se antreneze singuri, înaintea competiţiilor lor. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Participanţii la JO 2022 sunt plasaţi într-o bulă închisă, pentru a preveni contactul cu publicul larg, deplasându-se între locurile cazare şi siturile olimpice cu transportul oficial pus la dispoziţie de organizatori. Fiecare participant la Jocuri este, de asemenea, testat zilnic în efortul de a identifica rapid orice infectare în bulă. Spre deosebire de multe ţări care încearcă să trăiască cu Covid-19, China a adoptat o politică de "toleranţă zero" faţă de virus, care implică controale stricte la frontieră şi anularea aproape în totalitate a curselor aeriene internaţionale. Toţi participanţii olimpici sosesc la Beijing cu zboruri charter.

China este boicotată de liderii politici occidentali (sursă: Twitter)
Eveniment

China este boicotată de liderii politici occidentali

China este boicotată de liderii politici occidentali la Olimpiada de la Beijing. Când liderul Chinei, Xi Jinping, va deschide vineri Jocurile Olimpice de la Beijing, el va fi flancat de lideri politici a căror prezență va întări îngrijorările privind susținerea unui regim autocrat. Dintre cei puțin peste 20 de președinți sau premieri care urmează să participe la ceremonie, aproximativ jumătate provin din țări cu regim autoritar, scrie CNN. Liderii democrați, inclusiv din Singapore, Argentina, Ecuador, Mongolia, Polonia și Serbia, au fost incluși într-o listă de participanți publicată de Ministerul de Externe al Chinei săptămâna trecută, înaintea Jocurilor deja afectate de controverse. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Vor lipsi însă liderii marilor puteri democratice, întrucât Marea Britanie, Australia și Canada se numără printre cei care se vor alătura boicotului diplomatic al Jocurilor condus de SUA, invocând încălcarea de către Beijing a drepturilor omului, transmite digi24. Alții, inclusiv lideri din Noua Zeelandă, Țările de Jos, Suedia și Austria, au refuzat invitațiile, invocând pandemia sau controalele stricte de la Beijing privind Covid-19. China este boicotată de liderii politici occidentali la Jocurile Olimpice În schimb, prezența președintelui rus Vladimir Putin, a prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman sau a președintelui egiptean Abdel Fattah Al-Sisi va transmite un mesaj nu doar a distanței tot mai mari a Chinei față de Occident, ci și de susținere a Beijingului. Această imagine a fost sporită de discuțiile legate de prezența sigură a lui Vladimir Putin, a cărui călătorie la Beijing vine într-un moment de tensiuni crescute cu SUA și aliații săi. Putin, care urmează să se întâlnească cu Xi vineri, a transmis un mesaj joi, preluat de presa de stat din China, în care lăuda „noua eră” a relațiilor dintre China și Rusia. El a subliniat, de asemenea, legăturile economice și energetice din ce în ce mai puternice și a făcut referire la viitoare discuții privind probleme cheie pe „agenda regională și globală” cu liderul chinez. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu De asemenea, se așteaptă ca Xi să găzduiască întâlniri bilaterale și un banchet pentru demnitari prezenți, inclusiv secretarul general al Națiunilor Unite António Guterres și directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit Beijingului. Controversele în jurul Jocurilor Olimpice au crescut în ultimele luni, deoarece mai multe state și organizații pentru drepturile omului au reclamat abuzuri ale drepturilor omului comise de China contra uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang – calificate de Washingtonul drept genocid - precum și represiunile asupra libertăților în Hong Kong și încercările Chinei de a intimida insula autonomă Taiwan. Săptămâna trecută, peste 200 de organizații a cerut ca mai multe națiuni să se alăture boicotului diplomatic. „Nu este posibil ca Jocurile Olimpice să arate ca o „forță a binelui”, așa cum susține Comitetul Olimpic Internațional, în timp ce guvernul gazdă comite crime grave, cu încălcarea dreptului internațional”, a declarat Sophie Richardson, director pentru China la Human Rights Watch.

Internațional

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani. Wendy Sherman, adjunct al secretarului de stat al SUA, a declarat public că o invazie ar putea avea până la 15 februarie. Totuși, ea a arătat că aliatul lui Putin, președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, nu ar dori ca un război să fie declanșat în jurul datei de 4 februarie, când va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie Rusia face însă eforturi pentru a calma temerile Occidentului. În cadrul acestui efort, oficialitățile de la Moscova au anunțat că vor trimite “în curând“ co cerere atât la NATO, cât și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin care le va solicita celor două organisme să „precizeze cum intenționează să pună în aplicare angajamentul de a nu-și consolida securitatea în detrimentul securității altora”. În paralel, SUA și Marea Britanie pregătesc sancțiunile ce vor fi aplicate Rusiei dacă atacă Ucraina. Potrivit unor oficiali britanici, „orice companie de interes pentru Kremlin va putea fi vizată, astfel că nu va mai exista loc în care să se ascundă oligarhii lui Vladimir Putin și nici companiile implicate în susținerea statului rus”. Ucraina și Rusia intensifică recrutările Kievul a lansat anul acesta o nouă forță de apărare teritorială, compusă din rezerviști, cu care speră să facă față în cazul unei invazii rusești. Ucraina dorește să transforme unitatea, în cel mai scurt timp posibil, într-un corp de elită care să numere până la 130.000 de oameni. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL În tabăra rusă, prim-vicepreședintele Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI, Viktor Vodolatsky, a anunțat că cetățenii ruși cu reședința permanentă în regiunile Donețk și Lugansk pot fi recrutați în armata rusă. În caz de recrutare, aceștia vor efectua stagiul militar pe teritoriul Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră