vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: volodimir zelenski

160 articole
Internațional

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat sâmbătă la Kiev pentru o întâlnire oficială cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Vizita are loc într-un moment de tensiune, marcat de criza energetică din Transnistria, regiunea separatistă prorusă situată între cele două țări. Întâlnirea a fost anunțată de Maia Sandu printr-un mesaj postat pe platforma socială X. Criza energetică din Transnistria Transnistria, o regiune cu aproximativ o jumătate de milion de locuitori, se confruntă cu întreruperi majore de energie electrică, apă caldă și termoficare, începând cu 1 ianuarie. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Situația a fost declanșată de expirarea contractului dintre Kiev și Moscova, care permitea tranzitul de gaze naturale rusești prin Ucraina către Moldova și, implicit, Transnistria. Gazul rusesc era oferit gratuit de gigantul Gazprom pentru susținerea regiunii separatiste, însă tranzitul său depindea de un gazoduct ce traversa Ucraina. Odată cu încetarea contractului, acest flux a fost întrerupt, provocând o criză energetică fără precedent. Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski Președinta Maia Sandu a precizat că întâlnirea sa cu liderul ucrainean vizează teme cruciale pentru ambele țări. Printre acestea se numără securitatea regională, energia și infrastructura, comerțul bilateral. „Vom discuta despre securitate, energie, infrastructuri, comerț și sprijin reciproc pe calea aderării la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu. Manifestații în Transnistria, presiuni asupra Chișinăului În regiunea separatistă Transnistria au avut loc vineri manifestații, locuitorii cerând Chișinăului să faciliteze reluarea livrărilor de gaze rusești. Aceștia consideră că măsurile sunt necesare pentru a pune capăt crizei energetice care afectează regiunea. În paralel, premierul moldovean Dorin Recean a acuzat Moscova de generarea instabilității în Moldova. Republica Moldova și Ucraina, sprijin reciproc În timp ce Ucraina continuă să reziste invaziei ruse, Chișinăul este îngrijorat de riscul extinderii conflictului pe teritoriul său. Republica Moldova se teme de o destabilizare suplimentară a regiunii separatiste Transnistria, orchestrată de Moscova. Restul Republicii Moldova rămâne, deocamdată, protejat de tăieri masive de energie, datorită importurilor de electricitate și gaze naturale din România.

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Maia Sandu)
Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA. Președintele ucrainean Volodimyr Zelenski a anunțat sâmbătă o întâlnire cu William Burns, directorul CIA, care a avut loc în Ucraina. Acest tip de întrevedere este rar dezvăluit publicului, mai ales de la începutul invaziei rusești. Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA Zelenski a confirmat pe Telegram că Burns a vizitat Ucraina, subliniind că aceasta nu este prima lor întâlnire. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro „Bill Burns a făcut ultima sa vizită în Ucraina în calitate de director CIA”, a declarat liderul ucrainean, adăugând că cele mai multe dintre întrevederile lor au rămas confidențiale. Cooperare strategică între Ucraina și CIA Vizitele repetate ale directorului CIA în Ucraina reflectă cooperarea strânsă dintre cele două părți în contextul războiului cu Rusia. Deși detaliile discuțiilor nu au fost dezvăluite, astfel de întâlniri subliniază rolul esențial al schimbului de informații și sprijinului strategic oferit Ucrainei de partenerii occidentali. Confidențialitate și transparență strategică Dezvăluirea acestei întâlniri marchează o excepție rară de la secretomania ce înconjoară aceste evenimente, ilustrând importanța colaborării la nivel înalt între Ucraina și Statele Unite. Într-un context de război activ, transparența selectivă servește atât intereselor strategice, cât și nevoii de consolidare a încrederii publice.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Al doilea război ucrainean cu corupția (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al doilea război ucrainean: cu corupția

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată. În ultimele două zile, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dejucat o tentativă de asasinat asupra președintelui Zelenski și au dezactivat o rețea de spioni. În ambele cazuri, spionii ruși sunt femei. Ca urmare a unei operațiuni speciale în mai multe etape, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dezactivat o rețea de spioni care activau în regiunea Donețk. Grupul era format exclusiv din femei care lucrau simultan pentru armata Rusiei și pentru compania militară privată Wagner. La instrucțiunile rușilor, femeile au colectat informații despre echipamentului militar ucrainean în regiune, încercînd să identifice și să dezvăluie rușilor traseul zborurilor aeronavelor de luptă ale armatei ucrainene, inclusiv traseul elicopterelor de atac din apropierea Avdiivka. Au fost, de asemenea, interesate de rutele de deplasare a vehiculelor blindate grele ucrainene către prima linie. Pentru a aduna informații, spioancele s-au plimbat în zonă și au fotografiat pe ascuns instalațiile și țintele ucrainene. Datele colectate au fost transmise prin două canale - unui oficial din armata rusă și unui mercenar Wagner. Pentru comunicare au fost folosite chat-uri securizate. În prezent, SBU a reținut trei membre ale rețelei, în timp ce acestea efectuau acțiunile de spionaj și au identificat-o pe coordonatoarea grupului care, de la începutul invaziei, s-a mutat în Rusia pentru a-și coordona de acolo echipa. Potrivit anchetei, toate cele patru agente își au rezidența în districtului Pokrovsk. Înainte de 24 februarie 2022, acestea fuseseră recrutate de ruși și, până de curând, fuseseră în așteptare. În timpul perchezițiilor, în locuințele lor au găsit telefoane mobile folosite de suspecte în activitățile de spionaj și sabotaj împotriva Ucrainei. Cele trei urmează să fie cercetate și inculpate pentru difuzarea de informații privind transferul, deplasarea sau localizarea formațiunilor armate ale Ucrainei. Dacă dovezile sunt suficiente pentru inculpare, ele vor fi acuzate de înaltă trădare și riscă închisoarea pe viață. Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată Cu doar o zi înainte, SBU reținuse o altă femeie, suspectată că ar fi plănuit o tentativă de asasinat asupra lui Zelenski. Pe 7 august, Serviciul de securitate ucrainean a anunțat reținerea unui spion rus care, în ajunul recentei călătorii de lucru a președintelui Ucrainei în regiunea Mikolaiv, aduna informații despre vizita acestuia. Femeia pregătea o tentativă de asasinat asupra președintelui Volodimir Zelenski, furnizînd Rusiei informații pentru a pregăti un "atac aerian puternic asupra regiunii Mikolaiv". Potrivit SBU, femeia locuiește în orășelul Ochakiv de la Marea Neagră și lucra într-un depozit la o bază militară ucraineană. Se spune că ea a încercat să afle orarul și cursul planificat al vizitei lui Zelenski în regiune. De asemenea, a încercat să obțină informații despre localizarea sistemelor ucrainene de război electronic și a depozitelor de muniție. Femeia reținută este acuzată de dezvăluirea neautorizată de informații despre mișcările trupelor. Potrivit SBU, femeia nu a fost arestată imediat după ce a fost demascată, ci monitorizată pentru a obține mai multe informații despre contactele sale rusești și "sarcinile care i-au fost încredințate". Între timp, "au fost luate măsuri suplimentare de securitate" pentru a asigura vizita lui Zelenski în regiunea Mikolaiv. Suspecta a fost ulterior prinsă în flagrant pe cînd încerca să transmită informațiile agențiilor de spionaj ruse. Riscă până la doisprezece ani de închisoare.

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că summit-ul liderilor NATO de la Vilnius a fost un "succes" pentru ţara sa şi a salutat declaraţia semnată cu G7 pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius "Rezultatul summitului NATO de la Vilnius este un succes de care Ucraina avea nevoie şi care are o mare semnificaţie", a declarat Zelenski, aflat pe scenă alături de liderii Grupului celor Şapte, în marja summitului NATO care se încheie astăzi la Vilnius, după două zile de reuniuni. Zelenski a mulţumit tuturor liderilor G7 pentru sprijinul "foarte concret" acordat Ucrainei. Preşedintele ucrainean a arătat că declaraţia G7 oferă "garanţii de securitate" Ucrainei, însă textul menţionează doar "angajamente de securitate" în mai multe domenii, precum livrările de arme, pregătirea forţelor armate şi schimbul de informaţii la nivelul serviciilor. Dar textul G7 rămâne departe de orice angajament care ar putea semăna cu articolul 5 al Alianţei, principiul conform căruia un atac asupra unui membru NATO reprezintă un atac asupra întregii organizaţii. În general, în ciuda declaraţiilor pozitive ale lui Zelenski, NATO nu a oferit ceea ce liderul ucrainean îşi dorea cel mai mult: o declaraţie care să stabilească un parcurs clar şi cu date concrete pentru aderarea Ucrainei la organizaţia militară. "Viitorul Ucrainei este în NATO" Într-o declaraţie emisă marţi, NATO s-a limitat la a afirma că "viitorul Ucrainei este în NATO", nu a definit un calendar de aderare şi a precizat că Kievul trebuie să îndeplinească o serie de "condiţii" pentru aderare, cum ar fi reformele în materie democratică şi militară. Înainte să fie făcut public acest comunicat, Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea pe Twitter şi a considerat "absurdă" lipsa unui calendar clar pentru aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Zelenski a reuşit să obţină undă verde pentru mai multe măsuri de apropiere a Ucrainei de Alianţă, printre care şi crearea Consiliului NATO-Ucraina, noul forum care ridică relaţiile politice dintre cele două părţi. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? În plus, mai multe ţări au anunţat acordarea de asistenţă militară suplimentară Kievului. Marea Britanie şi Australia s-au angajat astăzi să trimită mai multe tancuri de luptă, în timp ce, marţi, Germania a promis un ajutor militar de 770 de milioane de euro, Norvegia a anunţat 220 de milioane de euro, iar Franţa a declarat că va trimite rachete Scalp la Kiev. Coaliţia condusă de Danemarca şi Olanda a anunţat, de asemenea, că va începe în august să antreneze piloţi ucraineni pentru manevrarea avioanelor de luptă F-16 fabricate în SUA.

Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge! (sursa: Twitter/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge!

Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge! La împlinirea a 500 de zile de când rușii au declanșat invazia asupra Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a ales, simbolic, Insula Șerpilor pentru a transmite un mesaj. Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge! După ce a depus flori în onoarea soldaților ucraineni căzuți pentru a apăra și, apoi, elibera insula, Zelenski a transmis un mesaj puternic. "Vom învinge, cu siguranță! Vom elibera fiecare teritoriu al Ucrainei, așa cum am eliberat Insula Șerpilor!", a spus Zelenski în vântul puternic care mătură insula. La final, cu pumnul strâns, președintele ucrainean a rostit salutul patriotic "Glorie Ucrainei!". Citește și: SUA vor livra Ucrainei bombe cu fragmentație, în ciuda insistențelor unor organizații pentru drepturile omului să nu se întâmple acest lucru Înainte de părăsi locul, Zelenski a depus coroane de flori și pe apa Mării Negre. 500 days of the full-scale war.Snake Island. The free island of free Ukraine.I am grateful to everyone who fought here against the occupiers. We commemorated the heroes who gave their lives in this battle – one of the most important during the full-scale war.Glory to… pic.twitter.com/RODccfWkWm— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 8, 2023 Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent

Papa și Zelenski, plan de pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Papa și Zelenski, plan de pace

Papa și Zelenski, plan de pace. Preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a declarat sâmbătă la Roma că rezultatele iminentei contraofensive pentru recucerirea teritoriilor invadate de Rusia se vor vedea în curând, însă nu a dorit să dea detalii despre operaţiune pentru că acest lucru "nu ar ajuta Ucraina". Rezultatele contraofensivei, vizibile curând "Paşii importanţi vor fi făcuţi în curând", a declarat Zelenski la televiziunea publică RAI, după o zi plină în capitala italiană, unde s-a întâlnit cu preşedintele Sergio Mattarella şi cu premierul Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat despre detaliile operaţiunii, Zelenski nu a vrut să le precizeze spunând că nu ar ajuta Ucraina, dar a declarat: "Ne pregătim cu mult angajament şi vom face paşi importanţi. Suntem foarte motivaţi. Nu pot răspunde" despre timp şi metode, "dar veţi vedea rezultatele, credem în victorie". De asemenea, el a afirmat că "dacă Ucraina cade, următorul pas este Moldova şi ţările baltice". "Să ne imaginăm că (preşedintele rus, Vladimir) Putin ajunge în ţările NATO. Poate nu în Italia, dar vă vor trimite fiii să lupte în apărarea ţărilor NATO. Este mai bine să ajuţi Ucraina decât să îţi trimiţi copiii la război", a spus el. Iar în ceea ce priveşte pierderile UE din importurile de grâu ucrainean, Zelenski a arătat: "Vom compensa cu UE ceea ce pierd producătorii', deoarece "Ucraina este deja Europa". Sprijin total pentru UE și NATO În întâlnirile sale cu Mattarella şi Meloni, Zelenski a obţinut sprijinul total al Italiei pentru Kiev, atât legat de război, cât şi în aspiraţiile sale de a adera la UE şi NATO. "Pentru noi este foarte important să facem parte din UE", a explicat el, adăugând în acelaşi timp că Kievul "aşteaptă multe" de la viitorul summit al Alianţei Atlantice, deoarece "luptăm aşa cum ar lupta o ţară NATO". Preşedintele ucrainean şi-a exprimat speranţa că "în acest an" se vor putea face progrese în ambele domenii, aspect asupra căruia Meloni şi-a arătat sprijinul şi a spus că Italia lucrează în acest sens cu UE şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Papa Francisc i-a subliniat sâmbătă preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski nevoia "urgentă" de "gesturi de umanitate" faţă de "victimele inocente ale conflictului", în timp ce liderul de la Kiev a spus că războiul este în ţara sa şi că planul de pace "trebuie să fie ucrainean". Papa și Zelenski, plan de pace Papa şi Zelenski s-au întâlnit timp de 40 de minute la Vatican, o întrevedere aşteptată după ce suveranul pontif a dezvăluit că este în curs o misiune de pace în Ucraina, ale cărei detalii nu sunt încă cunoscute, însă poziţiile lor, apropiate pe teme umanitare, s-au arătat îndepărtate în ceea ce priveşte negocierea politică. Citește și: Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut și împing trupele ruse înapoi. Moscova nu comentează afirmațiile Kievului "Pentru mine a fost o onoare să mă întâlnesc cu Sanctitatea Sa, dar el îmi cunoaşte poziţia, războiul este în Ucraina şi planul trebuie să fie ucrainean. Suntem foarte interesaţi să implicăm Vaticanul în formula noastră de pace", a declarat Zelenski, după întâlnire, la emisiunea televiziunii publice RAI. El a insistat: "Cu tot respectul pentru Sanctitatea Sa, nu avem nevoie de mediatori între Ucraina şi agresor", deoarece "Rusia ar bloca" orice încercare. Președintele ucrainean a precizat că nu este vorba de un veto faţă de Vatican sau de oricare altă ţară, ci că nu este posibilă nicio negociere cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu care el nu ar discuta chiar dacă ar fi necesar. "Nu, despre ce?", a răspuns Zelenski când a fost întrebat.

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a estimat, într-un interviu acordat presei scandinave, că armata sa este pregătită să lanseze mult aşteptata contraofensivă pentru a încerca recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, deşi încă nu dispune de suficient armament occidental pentru a garanta succesul acestei operaţiuni, dar crede că ea totuşi va reuşi, mizând şi pe slăbirea armatei ruse după mai mult de un an de război. Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene "Cred că va fi un succes. Ne putem elibera teritoriul. Contraofensiva este foarte importantă. Avem nevoie de o victorie. Cred în soldaţii noştri", a rezumat Zelenski. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fără a oferi o dată de începere a contraofensivei - unii comentatori cred că ar putea fi lansată aproximativ la jumătatea lunii mai -, preşedintele ucrainean a subliniat că operaţiunea va include eliberarea peninsulei Crimeea, obiectiv pe care el îl consideră realizabil având în vedere că, de când a început războiul în februarie anul trecut, "Rusia a fost slăbită mult" pe plan militar. El a confirmat astfel opiniile unor analişti, care prevăd că armata ucraineană ar urma să lanseze contraofensiva în sud-est, dinspre provincia Zaporojie în direcţia Mării Azov, pentru a încerca străpungerea legăturii terestre a Rusiei cu Crimeea şi cu teritoriul ocupat în sudul Ucrainei. F-16 și vremea nu contează Totuşi, Zelenski a recunoscut că succesul unei asemenea operaţiuni depinde direct de livrările de armament occidental. "Dorim să salvăm cât mai multe vieţi (ale soldaţilor) putem, aşadar numărul armelor contează (...) Dar nu va exista nicio ezitare. O vom face. Riscul este să nu avem suficiente blindate, de exemplu, caz în care ştim că vor fi mai multe pierderi" în rândul trupelor ucrainene, a admis el. Ucraina ar fi dispusă să mai aştepte livrări suplimentare de armament occidental, însă termenele nu sunt întotdeauna respectate, aşa că armata ucraineană va trebui să lanseze contraofensiva cu ce are ea în dotare, a sugerat preşedintele ucrainean. El a confirmat că Ucraina nu va aştepta nici eventuala livrare a unor avioane de luptă occidentale, cum ar fi F-16, dat fiind că instruirea piloţilor pentru a le folosi necesită timp. Zelenski s-a referit şi la aspectul ce ţine de vreme, foarte important în condiţiile de teren ale Ucrainei. "Nu vom aştepta nici vremea", a spus el, aluzie la recentele ploi abundente care au făcut ca terenul să fie în continuare moale, ceea ce îngreunează deplasarea vehiculelor militare. Rușii, tir concentrat pe obiective militare Preşedintele ucrainean a recunoscut de asemenea o schimbare de tactică a armatei ruse, care acum în raidurile sale cu rachete şi drone efectuate adânc în interiorul Ucrainei nu mai ţinteşte infrastructuri energetice, ci infrastructuri militare, aşa cum arată raidul din noaptea de joi spre vineri, deşi oficialii ucraineni îl prezintă ca pe un atac asupra populaţiei civile, întrucât s-a soldat cu moartea a 26 de civili ucraineni, dintre care 23 în oraşul Uman, unde o rachetă a căzut peste un bloc de locuinţe. Ministerul rus al Apărării a precizat că acest bombardament a avut ca ţintă unităţile de rezervă ale armatei ucrainene, pentru a le împiedica deplasarea spre linia frontului. Moscova a negat mereu acuzaţiile Kievului că ar lovi deliberat zone locuite, dar fragmente din rachetele sale doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste astfel de zone şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile. "Am intrat într-o altă etapă a confruntării (...), ei (ruşii) ţintesc liniile de apărare. Va fi dificil pentru noi", a mărturisit Zelenski, precizând că obiectivul armatei ucrainene este acum "să preia iniţiativa în acest război". "Cu Putin nu se poate discuta. Este un terorist" În final, el a respins categoric orice negociere cu Rusia. "În ziua de azi, cu această persoană, preşedintele (rus Vladimir) Putin, nu se poate discuta. Pentru noi toţi el este un terorist", a concluzionat preşedintele ucrainean. Conform documentelor clasificate ale Pentagonului scurse online luna aceasta, trupele ucrainene se află în criză de muniţii, astfel că îşi raţionalizează obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, dar comandanţii ucraineni se plâng că noii recruţi trimişi pe front sunt slab instruiţi. Citește și: Navă rusească specializată în operațiuni submarine, reperată lângă gazoductul Nord Stream cu câteva zile înainte de exploziile care l-au scos din uz Totuşi, conform aceloraşi documente, armata ucraineană a reuşit să formeze 12 brigăzi bine instruite, care nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare şi sunt menţinute în rezervă pentru contraofensivă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat săptămâna aceasta că aliaţii şi partenerii Ucrainei au furnizat acestei ţări 230 de tancuri şi 1.550 de vehicule blindate, el apreciind că "ucrainenii dispun astfel de capacităţile de care au nevoie pentru a recuceri mai multe teritorii".

Zelenski refuzat la gala Oscar, ipocrizie (sursa: bild.de)
Internațional

Zelenski refuzat la gala Oscar, ipocrizie

Zelenski refuzat la gala Oscar, ipocrizie. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a calificat drept un "exemplu de ipocrizie" faptul că preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu a fost invitat să ia cuvântul la ceremonia de decernare a premiilor Oscar. Zelenski refuzat la gala Oscar, ipocrizie "Cred că, dacă câştigă un Oscar pentru cel mai bun film străin în timp ce preşedintele Zelenski, care luptă, care conduce ţara, care duce cel mai mare război de după cel de-al Doilea Război Mondial în Europa, nu are voie să vorbească la Oscaruri, nu se poate găsi un exemplu mai bun de ipocrizie a managerilor şi producătorilor de top din industria cinematografică", a declarat ministrul ucrainean pentru ziarul german de duminică Bild am Sonntag. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Cuvântul ridicol nu este suficient pentru a descrie această ipocrizie", a mai spus Kuleba, care a precizat că nu pune la îndoială calitatea filmului. "Spun doar, oameni buni, dacă sunteţi pe cale să premiaţi un film despre război şi nu vă gândiţi, atunci când beţi şampanie şi purtaţi rochii frumoase şi diamante, că altcineva vrea să audă o poveste reală despre războiul care se întâmplă aici şi acum, atunci este ceva în neregulă cu voi", a justificat Kuleba. Este pentru a doua oară când Academia Oscarurilor refuză să-i permită lui Zelenski să ţină un discurs la ceremonia de decernare a premiilor, ceea ce provoacă agitaţie, discuţii şi speculaţii cu privire la motivul refuzului, notează ziarul de duminică. Citește și: ANALIZĂ Experții militari din China comunistă estimează că războiul din Ucraina se va termina în vară: acesta este motivul pentru care Beijingul se grăbește să pară mediatorul păcii Producătorul american Will Packer a refuzat deja apariţia lui Zelenski la gală anul trecut, potrivit Variety, se pare că din cauza îngrijorării că războiul de agresiune al Rusiei ar primi atenţie la Hollywood doar pentru că victimele sunt albe.

China poate declanșa un conflict global (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

China poate declanșa un conflict global

China poate declanșa un conflict global. Preşedintele american Joe Biden a respins iniţiativa Chinei pentru negocierea şi încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, a dat el clar de înţeles într-un interviu acordat vineri postului ABC. Biden: Ce aplaudă Putin nu e bun "Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?", a spus Biden despre planul chinez. "Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer", a clarificat el. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat", şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă. "Ideea că China ar urma să negocieze deznodământul unui război care este un război total injust pentru Ucraina pur şi simplu nu este raţională", mai crede Biden. Dar el a refuzat să spună care ar fi consecinţele dacă China ar decide să ofere arme Rusiei - o îngrijorare a Kievului şi a aliaţilor săi occidentali -, afirmând doar că Beijingul s-ar confrunta în acest caz cu "sancţiuni severe", ca orice alt guvern sau entitate ce furnizează arme sau muniţii Rusiei. China poate declanșa un conflict global De la începutul războiului în Ucraina, China aparent s-a abţinut să ofere Rusiei un astfel de ajutor militar, dar conform unor surse din interiorul serviciilor americane de informaţii înclină acum să facă un asemenea pas. Potrivit unor astfel de surse citate de CNN, guvernul de la Beijing ar intenţiona să livreze Moscovei drone şi muniţii. Citește și: UE și SUA, nou pachet de sancțiuni impus Rusiei. Moscova protestează, dar nu pare foarte afectată: FMI prognozează revenirea PIB-ului Eventuale livrări masive de muniţii chineze către Rusia ar risca să debalanseze în favoarea acesteia războiul purtat în Ucraina, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii. Însuşi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a semnalat că armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele Alianţei, ale căror stocuri de muniţii au fost în plus diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei. Zelenski vrea o întâlnire cu Xi Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Beijingului să nu livreze arme Moscovei. "Vreau foarte mult să cred că China nu va livra arme Rusiei, şi pentru mine acest lucru este foarte important", a subliniat Zelenski vineri seară, într-un mesaj în care s-a declarat favorabil faţă de unele elemente din "reflecţiile" avansate de China în planul prezentat de aceasta şi şi-a manifestat intenţia să se întâlnească cu preşedintele chinez Xi Jinping. Totuşi, Zelenski a atras atenţia că orice plan de pace care nu include o retragere totală a trupelor ruse din Ucraina este inacceptabil pentru Kiev. Or, iniţiativa Chinei, care nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, printre care încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii, respingerea recurgerii la arme nucleare, etc., nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina.

Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat

Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat. Directorul CIA (Agenția Centrală de Informații) a călătorit la Kiev înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia pentru a-l informa pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre un plan rusesc de a-l asasina. Zelenski, vizat de 13 tentative de asasinat În cartea sa în curs de apariție, "The Fight of His Life: Inside Joe Biden's White House", autorul Chris Whipple relatează un episod foarte relevant pentru cum au decurs lucrurile după invadarea Ucrainei. La începutul lui 2022, Zelenski a respins în mod public avertismentele oficialilor americani potrivit cărora Moscova urma să lanseze curând cea mai mare invazie terestră de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În același timp, Zelenski primea o informare neoficială de la directorul CIA, Bill Burns, cu privire la o amenințare la adresa vieții sale. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Avertismentele SUA cu privire la planurile Moscovei erau destul de neobișnuite, oficialii americani rareori împărtășesc public informații așa cum administrația Biden a făcut în legătură cu planurile rusești. Dar președintele ucrainean a respins avertismentele și a sugerat chiar că SUA produce panică și efecte negative asupra economiei ucrainene. Directorul CIA, la Kiev Dar, într-o copie a cărții sale obținută de The Independent, Whipple spune că Burns (CIA) a mers la Kiev "pentru a-l aduce pe Zelenski cu picioarele pe pământ". Biden l-ar fi însărcinat pe directorul CIA, fost ambasador al SUA în Rusia, să îi furnizeze lui Zelenski "detalii precise despre comploturile rusești". "Acest lucru i-a atras imediat atenția lui Zelenski, care a fost luat prin surprindere, înmărmurit de această veste", a scris Whipple. Oficialii ucraineni spun că Zelenski a supraviețuit unui număr de 12 atentate separate la viața sa din partea forțelor rusești de la începutul războiului, în februarie anul trecut.

Zelenski, plan de pace, zece puncte (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski, plan de pace, zece puncte

Zelenski, plan de pace, zece puncte. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a promovat intens planul de pace în zece puncte, discutându-l, printre alţii, cu preşedintele SUA, Joe Biden, şi îndemnând liderii mondiali să organizeze un summit global pentru pace bazat pe acest plan. Zelenski, plan de pace, zece puncte Reuters prezintă miercuri conţinutul acestui plan şi ecourile pe care le-a avut la nivel mondial. Zelenski şi-a anunţat pentru prima dată formula de pace la un summit al G20 (grup reunind economiile dezvoltate şi emergente), desfăşurat în noiembrie. Planul prevede: 1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia. 2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume. 3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti. 4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia. 5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei - despre care Zelenski a spus că "nu poate fi negociată" - şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU. Citește și: Orbán Viktor, cel mai loial propagandist al lui Putin în Europa: premierul Ungariei a stârnit furia Ucrainei declarând că doar SUA pot decide pacea, nemaifurnizând arme Kievului 6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia. 7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti. 8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei. 9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina. 10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate. În decembrie, Zelenski i-a îndemnat pe liderii G7 (Grupul naţiunilor dezvoltate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii) să susţină ideea sa de a organiza în iarnă un summit global pentru pace, care să se concentreze asupra planului de pace în ansamblu sau asupra unor puncte specifice. Rusia nu vrea să renunțe la teritoriile furate Rusia a respins luna aceasta propunerea de pace a lui Zelenski, iar Moscova a reafirmat marţi că nu va renunţa la niciun teritoriu pe care l-a luat cu forţa, aproximativ o cincime din Ucraina, şi pe care spune că l-a anexat. Zelenski s-a aflat într-un turneu diplomatic, prezentându-şi planul, printre alţii, preşedintelui american, Joe Biden, preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi premierului indian, Narendra Modi, a cărui ţară a preluat preşedinţia G20. Ţările occidentale, în frunte cu SUA, au sprijinit armata ucraineană cu miliarde de dolari şi au ajutat Kievul la deminare şi la repararea infrastructurii energetice. Dar răspunsul la planul de pace al lui Zelenski şi la summitul de pace propus de acesta a fost mai precaut. Oficial, marile puteri sprijină Ucraina În timpul vizitei lui Zelenski la Washington, la 22 decembrie, Biden a spus, în declaraţii publice, doar că el şi Zelenski "împărtăşesc exact aceeaşi viziune" pentru pace şi că Statele Unite se angajează să se asigure că Ucraina se poate apăra singură. Modi, al cărui guvern nu a condamnat în mod explicit invazia Rusiei în Ucraina, a declarat, după ce Zelenski a prezentat planul, că a "reiterat cu tărie" apelul său pentru încetarea imediată a ostilităţilor şi a promis sprijinul Indiei pentru toate eforturile de pace. Liderii G7 au declarat că s-au angajat să aducă pacea în Ucraina "în conformitate cu drepturile sale consacrate în Carta ONU". Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că şansele unor negocieri de pace în viitorul apropiat sunt reduse. "Cred că va continua confruntarea militară şi cred că mai trebuie să aşteptăm un moment în care să fie posibile negocieri de pace serioase", a declarat el la sfârşitul lunii decembrie.

Zelenski la Casa Albă, în Congres (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski la Casa Albă, în Congres

Zelenski la Casa Albă, în Congres. Statele Unite vor "continua să consolideze capacitatea Ucrainei de a se apăra", a promis preşedintele american Joe Biden în timp ce l-a primit miercuri, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski la Casa Albă, în Congres După 300 de zile de război, preşedintele Volodimir Zelenski întreprinde prima sa vizită în străinătate în ţara care este cel mai important furnizor de asistenţă al Ucrainei. În Biroul Oval, preşedintele american l-a asigurat, de asemenea, că sprijină aspiraţia Kievului pentru o "pace justă". Ucrainenii "rămân o sursă de inspiraţie pentru lume", a subliniat preşedintele SUA. La rândul său, preşedintele ucrainean, aflat într-o vizită istorică la Washington, şi-a exprimat "recunoştinţa profundă" pentru sprijinul acordat de Statele Unite, care au oferit Kiev-ului arme în valoare de miliarde de dolari pentru a se apăra în conflictul cu Rusia. "Mulţumesc din partea cetăţenilor noştri obişnuiţi cetăţenilor voştri obişnuiţi, americanii", a spus şeful statului ucrainean îmbrăcat, ca de obicei, în pantaloni şi pulover kaki şi purtând ghete. Medalie de la un căpitan ucrainean El i-a comunicat preşedintelui Joe Biden "aprecierea din suflet" pentru rolul "conducător" pe care l-a avut în modul în care comunitatea internaţională a reacţionat la invadarea Ucrainei. Volodimir Zelenski i-a oferit apoi drept cadou omologului său o medalie încredinţată cu o zi înainte pe front de un soldat ucrainean pe care l-a descris drept un "adevărat erou", explicând că este vorba despre un căpitan care operează un lansator de rachete american HIMARS. "Mi-a spus ", i-a spus preşedintele ucrainean lui Joe Biden, înmânându-i acestuia decoraţia prezentată într-o cutie căptuşită cu catifea. Preşedintele Biden i-a răspuns că este o "mare onoare" să primească acest cadoul şi că doreşte, la rândul său, să îi ofere militarului ucrainean o medalie americană. SUA trimit sistemul Patriot în Ucraina După întrevederea cu preşedintele Joe Biden, şeful statului ucrainean a susţinut o conferinţă de presă alături de omologul său american (VIDEO), apoi s-a adresat Congresului, care se pregăteşte, la rândul său, să voteze un nou pachet de asistenţă pentru Ucraina în valoare de aproape 45 de miliarde de dolari. Miercuri, secretarul de stat Antony Blinken a anunţat că SUA vor furniza Ucrainei sistemul lor de apărare antiaeriană cel mai sofisticat, Patriot, în momentul în care preşedintele ucrainean urma să aterizeze la Washington. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Sistemul de apărare antiaeriană Patriot face parte dintr-un nou pachet de asistenţă militară în valoare de 1,85 miliarde de dolari. Din această sumă, un miliard de dolari sunt destinaţi furnizării către Ucraina de "capabilităţi de apărare antiaeriană şi de lovire de precizie extinse", iar 850 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru asistenţă de securitate.

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat miercuri controversatul plan de pace propus de Elon Musk pentru a pune capăt ofensivei Rusiei în Ucraina, invitându-l pe miliardarul american să vină în ţara sa devastată de război. Musk, invitat în Ucraina de Zelenski Elon Musk a stârnit controverse pe Twitter în octombrie cu o propunere de plan de pace între Kiev şi Moscova. Miliardarul american a sugerat în special ca Peninsula Crimeea să rămână parte integrantă a Rusiei, dar şi organizarea de noi referendumuri sub supravegherea ONU în regiunile ucrainene anexate de ruşi, precum şi statutul de ţară neutră pentru Ucraina. La un eveniment organizat de The New York Times, preşedintele Zelenski a părut să ia în derâdere propunerea miliardarului american, spunând că acesta ar trebui să vină în Ucraina."Cred că, fie cineva are influenţă asupra lui, fie trage singur concluzii", a declarat Zelenski într-o conferinţă video cu ocazia DealBook New York Times. "Dacă vrei să înţelegi ce a făcut Rusia aici, vino în Ucraina şi vei vedea totul singur", a spus Zelenski. "Şi apoi îmi vei spune cum să pun capăt acestui război, cine l-a declanşat şi când se poate termina." Sondaje pe Twitter În luna octombrie, fondatorul Tesla şi SpaceX a lansat un sondaj pe Twitter pentru a-i lăsa pe cei peste 100 de milioane de următori ai săi să voteze planul de pace propus. Volodimir Zelenski a răspuns cu propriul sondaj pe Twitter, în care întreba: "Care @elonmusk îţi place cel mai mult?" cu opţiunile "Cel care sprijină Ucraina" şi "Cel care sprijină Rusia". Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, susţinând în mod aberant că scopul acestei ofensive este "denazificarea" acestei ţări pro-occidentale. Invazia rusă a fost condamnată în bloc de Occident și de alte zeci de țări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră