vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: volodimir zelenski

76 articole
Internațional

Trump a luat-o razna: îl acuză pe Zelenski că e "dictator" și-l amenință că va rămâne fără țară

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump. Donald Trump a lansat miercuri o serie de atacuri dure la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, catalogându-l drept un „dictator fără alegeri” și avertizându-l că riscă să „rămână fără țară” dacă nu acționează rapid. Declarațiile lui Trump, făcute pe rețeaua sa de socializare Truth Social, au atras reacții puternice din partea liderului ucrainean. Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că se comportă ca un lider autoritar, subliniind faptul că în Ucraina nu s-au organizat alegeri din cauza legii marțiale impuse după invazia rusă. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară.” Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile, afirmând că, în opinia sa, Zelenski a gestionat extrem de prost situația din Ucraina: „Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică.” „Trump trăiește într-o bulă de dezinformare rusă” Președintele ucrainean nu a rămas fără replică și a criticat afirmațiile lui Trump, acuzându-l că își bazează declarațiile pe o „bulă de dezinformare rusă”. Această reacție a venit după ce Trump a sugerat că Zelenski a preferat confruntarea militară cu Rusia în locul negocierilor pentru un acord de pace. Liderul ucrainean și-a exprimat de asemenea nemulțumirea față de faptul că Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre soluționarea conflictului, fără a implica Ucraina sau aliații europeni. Reproșurile lui Trump Într-o altă declarație, Trump a sugerat că războiul din Ucraina ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă: „Astăzi am auzit «oh, nu am fost invitați». Ei bine, ați fost acolo trei ani. Ar fi trebuit să-i puneți capăt acum trei ani. Nu ar fi trebuit niciodată să-l începeți.” În plus, fostul președinte american l-a acuzat pe Zelenski că a convins SUA să cheltuie sume uriașe pentru un război „care nu putea fi câștigat”: „Un actor de comedie cu succes modest, Volodimir Zelenski a convins SUA să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu putea fi câștigat, care niciodată nu ar fi trebuit să înceapă.” SUA a cheltuit mai puțin Cifra invocată de Trump este însă mult exagerată față de ajutorul real oferit de SUA Ucrainei. Potrivit liderului ucrainean, suma reală este mult mai mică. Asistenţa militară directă oferită Ucrainei de SUA de la începutul războiului cu Rusia a fost estimată la circa 67 de miliarde de dolari, la care se adaugă o asistenţă financiară de circa 31,5 miliarde de dolari. În mandatul lui Biden, Congresul SUA a aprobat circa 174 miliarde de dolari ca ajutor militar şi economic pentru Ucraina, dar o parte din această sumă acoperă costurile înlocuirii armelor şi muniţiilor furnizate Ucrainei direct din stocurile armatei americane Trump vs. realitatea sondajelor Liderul american a criticat lipsa alegerilor în Ucraina și a afirmat că popularitatea lui Zelenski ar fi scăzut dramatic, ajungând la doar 4%. Totuși, această afirmație a fost rapid contrazisă de un sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), care indică o cotă de încredere de 57% pentru președintele ucrainean. Resursele naturale ale Ucrainei O altă dispută tensionată între cei doi lideri s-a conturat în jurul resurselor naturale ale Ucrainei. Zelenski a declarat că Trump încearcă să forțeze Ucraina să cedeze jumătate din resursele sale naturale Statelor Unite, ca o compensație pentru ajutorul economic și militar oferit. „Nu pot să-mi vând țara.” Președintele ucrainean a explicat că propunerea americană, discutată și la Conferința de Securitate de la München, includea metale rare, petrol și gaze, dar nu oferea garanții de securitate sau continuarea sprijinului militar. „Documentul nu era clar, era clar un singur lucru: că trebuie să dăm 50% din tot ce era specificat în document.”  

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Putin, disponibil pentru negocieri cu Zelenski (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, dispus să negocieze cu Zelenski: ce condiții impune Kremlinul

Putin, disponibil pentru negocieri cu Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin este „gata să negocieze” cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski „dacă este necesar”, a declarat marți Kremlinul. Putin, disponibil pentru negocieri cu Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a subliniat că orice acord trebuie să țină cont de „realitățile juridice” actuale, aluzie la faptul că Moscova contestă legitimitatea mandatului lui Zelenski, expirat oficial în mai 2024. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan În Ucraina, legea marțială, în vigoare din februarie 2022, împiedică organizarea de alegeri, complicând astfel discuțiile privind legitimitatea președintelui ucrainean. De cealaltă parte, Zelenski a declarat pe 14 februarie că este dispus să se întâlnească cu Putin, dar doar dacă există „un plan comun” stabilit anterior cu Donald Trump și liderii europeni. Negocieri ruso-americane la Riad Într-un context geopolitic tot mai tensionat, Rusia și SUA au inițiat negocieri la Riad, menite să relanseze relațiile bilaterale, grav afectate după invazia Ucrainei. Aceste discuții vin după convorbirea telefonică dintre Putin și Trump din 12 februarie, care a marcat o posibilă ieșire a Rusiei din izolarea impusă de Occident. Europa și Ucraina, îngrijorate de apropierea SUA-Rusia Relațiile tot mai strânse dintre Moscova și Washington provoacă îngrijorare în rândul liderilor europeni și ucraineni, care se tem de un acord negociat fără implicarea lor directă. Washingtonul și-a înăsprit tonul față de aliații săi europeni, ceea ce alimentează temerile privind o posibilă înțelegere între Putin și Trump, în detrimentul Ucrainei.

Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită

Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns luni în Emiratele Arabe Unite, marcând startul unui turneu diplomatic care include și vizite în Arabia Saudită și Turcia. Scopul vizitei este consolidarea relațiilor bilaterale, fără a avea legătură cu negocierile dintre Moscova și Washington desfășurate în paralel în Arabia Saudită. Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită Zelenski a subliniat că deplasarea sa la Riad are loc la invitația oficială a autorităților saudite și nu implică discuții cu oficiali ruși. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Președintele ucrainean a declarat că nu a primit nicio propunere de întâlnire cu reprezentanți ai Moscovei și că prioritatea rămâne cooperarea bilaterală. Ucraina își consolidează parteneriatele economice În Arabia Saudită, ministrul economiei din Ucraina, Iulia Sviridenko, lucrează la pregătirea unui forum economic programat în luna mai. Scopul acestuia este promovarea exporturilor agricole ucrainene către statele din Golf, în contextul eforturilor Kievului de a-și diversifica piețele de desfacere. Poziția Ucrainei privind negocierile internaționale Guvernul ucrainean a reiterat că orice discuție cu Rusia trebuie să fie precedată de un acord între SUA și Uniunea Europeană privind un plan comun de acțiune. Kievul rămâne ferm pe poziția că negocierile nu pot avea loc fără garanții clare din partea aliaților occidentali.

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA

Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că este pregătit pentru un „schimb” de teritorii cu Rusia, dacă negocierile de pace vor fi mediate de Statele Unite. Într-un interviu acordat The Guardian, liderul de la Kiev a subliniat că toate teritoriile Ucrainei sunt importante, fără a indica ce anume ar putea cere în schimb. Zelenski, deschis negocierilor sub egida SUA Zelenski a respins ideea că Europa ar putea garanta securitatea Ucrainei fără sprijinul american, potrivit The Guardian. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a afirmat acesta, subliniind că negocierile trebuie purtate „de pe poziție de forță” pentru a avea șanse de succes. Întâlnire-cheie la Conferința de la München Președintele ucrainean se va întâlni vineri cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, în cadrul Conferinței privind Securitatea de la München. Discuțiile ar putea oferi indicii despre direcția diplomatică pe care Ucraina o va urma în contextul geopolitic tensionat.

Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA

Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să împartă resursele sale minerale cu Statele Unite, după ce fostul președinte american Donald Trump a condiționat continuarea sprijinului militar de accesul la metale rare. Zelenski a insistat că Trump ar trebui să discute mai întâi cu el și abia apoi cu președintele rus Vladimir Putin. Zelenski vrea parteneriat strategic cu SUA Într-un mesaj postat pe rețeaua socială X, liderul ucrainean a subliniat că o discuție cu Trump nu ar trebui să se limiteze doar la modalitățile de a încheia războiul, ci și la securitate durabilă și cooperare economică. Citește și: EXCLUSIV O inspectoare Antifraudă ANAF care a închis ochii la schema Nordis, căsătorită cu un polițist aflat în închisoare pentru o șpagă de 1,1 milioane de euro Zelenski consideră că Ucraina poate deveni un partener strategic esențial al SUA. Resursele Ucrainei, obiectiv strategic în război Președintele ucrainean a avertizat că unul dintre motivele pentru care Rusia a invadat Ucraina este controlul asupra resurselor minerale bogate ale țării, esențiale pentru industria de apărare. Mineralele rare sunt utilizate în fabricarea armelor moderne, inclusiv rachete și drone. „Dacă nu acționăm acum, aceste resurse nu vor fi folosite doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva SUA și Europei”, a transmis Zelenski. Regiunile bogate în metale rare, în pericol Zonele estice ale Ucrainei, precum Donețk și Zaporojie, conțin rezerve vaste de metale rare și sunt parțial ocupate de Rusia. Regiunea Dnipropetrovsk, încă sub control ucrainean, deține zăcăminte masive de minereuri feroase, iar centrul Ucrainei găzduiește cele mai mari rezerve de titan din Europa. În plus, țara dispune de cele mai mari rezerve de uraniu de pe continent. Zelenski invită SUA să investească în Ucraina Liderul ucrainean a lansat un apel către partenerii americani să investească în exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. „Aduceți-vă companiile aici! Colaborați cu noi, să dezvoltăm împreună aceste resurse!”, a îndemnat el. De asemenea, a evidențiat potențialul Ucrainei în industria nucleară și în extracția cărbunelui din regiunile Donețk și Lugansk, parțial controlate de Rusia. Reconstrucția Ucrainei, oportunitate economică pentru SUA Zelenski a subliniat că reconstrucția Ucrainei după război va reprezenta o „oportunitate economică masivă”, de care pot beneficia marile companii americane. Fostul președinte american a declarat că dorește o „garanție” asupra resurselor Ucrainei în schimbul continuării ajutorului. „Căutăm să ajungem la un acord în care Ucraina să ofere pământurile rare și alte resurse în schimbul sprijinului nostru”, a afirmat Trump, fără a detalia ce va oferi exact Kievului. Moscova acuză Ucraina că își vinde resursele Ministerul rus de Externe a reacționat la declarațiile lui Zelenski, susținând că administrația de la Kiev este dispusă să „vândă Ucraina” doar pentru a menține ajutorul american. „După ce au pus mâna pe terenurile agricole, sponsorii regimului de la Kiev caută acum să exploateze ce este sub pământ”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Trump, discuții cu Zelenski și Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, discuții cu Zelenski și Putin

Trump, discuții cu Zelenski și Putin. Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să se întâlnească săptămâna viitoare la Casa Albă cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și să poarte o discuție telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin. Scopul acestor întâlniri este găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina. Trump, discuții cu Zelenski și Putin În cadrul conferinței de presă susținute în Biroul Oval, unde s-a întâlnit cu premierul japonez Shigeru Ishiba, Donald Trump a declarat: Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) „Probabil mă voi întâlni cu președintele Zelenski săptămâna viitoare și de asemenea voi vorbi cu președintele Putin. Aș dori ca acest război să se încheie.” Plan secret pentru pace? Atât Trump, cât și Keith Kellogg, trimisul său special pentru Ucraina și Rusia, au precizat că lucrează la un plan pentru încheierea conflictului, însă nu au oferit detalii despre conținutul acestuia. Trump a afirmat de mai multe ori că dorește să discute cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a pune rapid capăt războiului. Totuși, până în prezent, nu a prezentat o propunere concretă și a avut declarații contradictorii privind poziția sa față de acest conflict. Mesajele contradictorii ale lui Trump privind războiul Luna trecută, Trump a amenințat Rusia cu noi sancțiuni și taxe vamale dacă nu acceptă un acord de pace cu Ucraina. Însă, la doar o zi după, l-a criticat pe Zelenski pentru că a ales să lupte împotriva Rusiei, în loc să încheie un acord cu Moscova. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA Ministerul rus de Externe a transmis că Statele Unite trebuie să-și definească mai clar politica privind încheierea conflictului. „După această clarificare, Moscova își va putea fundamenta propria poziție în funcție de acțiunile specifice ale Washingtonului”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski

Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a deplasat sâmbătă la Kiev pentru o întâlnire oficială cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Vizita are loc într-un moment de tensiune, marcat de criza energetică din Transnistria, regiunea separatistă prorusă situată între cele două țări. Întâlnirea a fost anunțată de Maia Sandu printr-un mesaj postat pe platforma socială X. Criza energetică din Transnistria Transnistria, o regiune cu aproximativ o jumătate de milion de locuitori, se confruntă cu întreruperi majore de energie electrică, apă caldă și termoficare, începând cu 1 ianuarie. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Situația a fost declanșată de expirarea contractului dintre Kiev și Moscova, care permitea tranzitul de gaze naturale rusești prin Ucraina către Moldova și, implicit, Transnistria. Gazul rusesc era oferit gratuit de gigantul Gazprom pentru susținerea regiunii separatiste, însă tranzitul său depindea de un gazoduct ce traversa Ucraina. Odată cu încetarea contractului, acest flux a fost întrerupt, provocând o criză energetică fără precedent. Maia Sandu, întâlnire cu Volodimir Zelenski Președinta Maia Sandu a precizat că întâlnirea sa cu liderul ucrainean vizează teme cruciale pentru ambele țări. Printre acestea se numără securitatea regională, energia și infrastructura, comerțul bilateral. „Vom discuta despre securitate, energie, infrastructuri, comerț și sprijin reciproc pe calea aderării la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu. Manifestații în Transnistria, presiuni asupra Chișinăului În regiunea separatistă Transnistria au avut loc vineri manifestații, locuitorii cerând Chișinăului să faciliteze reluarea livrărilor de gaze rusești. Aceștia consideră că măsurile sunt necesare pentru a pune capăt crizei energetice care afectează regiunea. În paralel, premierul moldovean Dorin Recean a acuzat Moscova de generarea instabilității în Moldova. Republica Moldova și Ucraina, sprijin reciproc În timp ce Ucraina continuă să reziste invaziei ruse, Chișinăul este îngrijorat de riscul extinderii conflictului pe teritoriul său. Republica Moldova se teme de o destabilizare suplimentară a regiunii separatiste Transnistria, orchestrată de Moscova. Restul Republicii Moldova rămâne, deocamdată, protejat de tăieri masive de energie, datorită importurilor de electricitate și gaze naturale din România.

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA

Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA. Președintele ucrainean Volodimyr Zelenski a anunțat sâmbătă o întâlnire cu William Burns, directorul CIA, care a avut loc în Ucraina. Acest tip de întrevedere este rar dezvăluit publicului, mai ales de la începutul invaziei rusești. Zelenski s-a întâlnit cu directorul CIA Zelenski a confirmat pe Telegram că Burns a vizitat Ucraina, subliniind că aceasta nu este prima lor întâlnire. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro „Bill Burns a făcut ultima sa vizită în Ucraina în calitate de director CIA”, a declarat liderul ucrainean, adăugând că cele mai multe dintre întrevederile lor au rămas confidențiale. Cooperare strategică între Ucraina și CIA Vizitele repetate ale directorului CIA în Ucraina reflectă cooperarea strânsă dintre cele două părți în contextul războiului cu Rusia. Deși detaliile discuțiilor nu au fost dezvăluite, astfel de întâlniri subliniază rolul esențial al schimbului de informații și sprijinului strategic oferit Ucrainei de partenerii occidentali. Confidențialitate și transparență strategică Dezvăluirea acestei întâlniri marchează o excepție rară de la secretomania ce înconjoară aceste evenimente, ilustrând importanța colaborării la nivel înalt între Ucraina și Statele Unite. Într-un context de război activ, transparența selectivă servește atât intereselor strategice, cât și nevoii de consolidare a încrederii publice.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

Al doilea război ucrainean cu corupția (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al doilea război ucrainean: cu corupția

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată. În ultimele două zile, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dejucat o tentativă de asasinat asupra președintelui Zelenski și au dezactivat o rețea de spioni. În ambele cazuri, spionii ruși sunt femei. Ca urmare a unei operațiuni speciale în mai multe etape, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dezactivat o rețea de spioni care activau în regiunea Donețk. Grupul era format exclusiv din femei care lucrau simultan pentru armata Rusiei și pentru compania militară privată Wagner. La instrucțiunile rușilor, femeile au colectat informații despre echipamentului militar ucrainean în regiune, încercînd să identifice și să dezvăluie rușilor traseul zborurilor aeronavelor de luptă ale armatei ucrainene, inclusiv traseul elicopterelor de atac din apropierea Avdiivka. Au fost, de asemenea, interesate de rutele de deplasare a vehiculelor blindate grele ucrainene către prima linie. Pentru a aduna informații, spioancele s-au plimbat în zonă și au fotografiat pe ascuns instalațiile și țintele ucrainene. Datele colectate au fost transmise prin două canale - unui oficial din armata rusă și unui mercenar Wagner. Pentru comunicare au fost folosite chat-uri securizate. În prezent, SBU a reținut trei membre ale rețelei, în timp ce acestea efectuau acțiunile de spionaj și au identificat-o pe coordonatoarea grupului care, de la începutul invaziei, s-a mutat în Rusia pentru a-și coordona de acolo echipa. Potrivit anchetei, toate cele patru agente își au rezidența în districtului Pokrovsk. Înainte de 24 februarie 2022, acestea fuseseră recrutate de ruși și, până de curând, fuseseră în așteptare. În timpul perchezițiilor, în locuințele lor au găsit telefoane mobile folosite de suspecte în activitățile de spionaj și sabotaj împotriva Ucrainei. Cele trei urmează să fie cercetate și inculpate pentru difuzarea de informații privind transferul, deplasarea sau localizarea formațiunilor armate ale Ucrainei. Dacă dovezile sunt suficiente pentru inculpare, ele vor fi acuzate de înaltă trădare și riscă închisoarea pe viață. Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată Cu doar o zi înainte, SBU reținuse o altă femeie, suspectată că ar fi plănuit o tentativă de asasinat asupra lui Zelenski. Pe 7 august, Serviciul de securitate ucrainean a anunțat reținerea unui spion rus care, în ajunul recentei călătorii de lucru a președintelui Ucrainei în regiunea Mikolaiv, aduna informații despre vizita acestuia. Femeia pregătea o tentativă de asasinat asupra președintelui Volodimir Zelenski, furnizînd Rusiei informații pentru a pregăti un "atac aerian puternic asupra regiunii Mikolaiv". Potrivit SBU, femeia locuiește în orășelul Ochakiv de la Marea Neagră și lucra într-un depozit la o bază militară ucraineană. Se spune că ea a încercat să afle orarul și cursul planificat al vizitei lui Zelenski în regiune. De asemenea, a încercat să obțină informații despre localizarea sistemelor ucrainene de război electronic și a depozitelor de muniție. Femeia reținută este acuzată de dezvăluirea neautorizată de informații despre mișcările trupelor. Potrivit SBU, femeia nu a fost arestată imediat după ce a fost demascată, ci monitorizată pentru a obține mai multe informații despre contactele sale rusești și "sarcinile care i-au fost încredințate". Între timp, "au fost luate măsuri suplimentare de securitate" pentru a asigura vizita lui Zelenski în regiunea Mikolaiv. Suspecta a fost ulterior prinsă în flagrant pe cînd încerca să transmită informațiile agențiilor de spionaj ruse. Riscă până la doisprezece ani de închisoare.

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că summit-ul liderilor NATO de la Vilnius a fost un "succes" pentru ţara sa şi a salutat declaraţia semnată cu G7 pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius "Rezultatul summitului NATO de la Vilnius este un succes de care Ucraina avea nevoie şi care are o mare semnificaţie", a declarat Zelenski, aflat pe scenă alături de liderii Grupului celor Şapte, în marja summitului NATO care se încheie astăzi la Vilnius, după două zile de reuniuni. Zelenski a mulţumit tuturor liderilor G7 pentru sprijinul "foarte concret" acordat Ucrainei. Preşedintele ucrainean a arătat că declaraţia G7 oferă "garanţii de securitate" Ucrainei, însă textul menţionează doar "angajamente de securitate" în mai multe domenii, precum livrările de arme, pregătirea forţelor armate şi schimbul de informaţii la nivelul serviciilor. Dar textul G7 rămâne departe de orice angajament care ar putea semăna cu articolul 5 al Alianţei, principiul conform căruia un atac asupra unui membru NATO reprezintă un atac asupra întregii organizaţii. În general, în ciuda declaraţiilor pozitive ale lui Zelenski, NATO nu a oferit ceea ce liderul ucrainean îşi dorea cel mai mult: o declaraţie care să stabilească un parcurs clar şi cu date concrete pentru aderarea Ucrainei la organizaţia militară. "Viitorul Ucrainei este în NATO" Într-o declaraţie emisă marţi, NATO s-a limitat la a afirma că "viitorul Ucrainei este în NATO", nu a definit un calendar de aderare şi a precizat că Kievul trebuie să îndeplinească o serie de "condiţii" pentru aderare, cum ar fi reformele în materie democratică şi militară. Înainte să fie făcut public acest comunicat, Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea pe Twitter şi a considerat "absurdă" lipsa unui calendar clar pentru aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Zelenski a reuşit să obţină undă verde pentru mai multe măsuri de apropiere a Ucrainei de Alianţă, printre care şi crearea Consiliului NATO-Ucraina, noul forum care ridică relaţiile politice dintre cele două părţi. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? În plus, mai multe ţări au anunţat acordarea de asistenţă militară suplimentară Kievului. Marea Britanie şi Australia s-au angajat astăzi să trimită mai multe tancuri de luptă, în timp ce, marţi, Germania a promis un ajutor militar de 770 de milioane de euro, Norvegia a anunţat 220 de milioane de euro, iar Franţa a declarat că va trimite rachete Scalp la Kiev. Coaliţia condusă de Danemarca şi Olanda a anunţat, de asemenea, că va începe în august să antreneze piloţi ucraineni pentru manevrarea avioanelor de luptă F-16 fabricate în SUA.

Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge! (sursa: Twitter/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge!

Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge! La împlinirea a 500 de zile de când rușii au declanșat invazia asupra Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a ales, simbolic, Insula Șerpilor pentru a transmite un mesaj. Zelenski, pe Insula Șerpilor: Vom învinge! După ce a depus flori în onoarea soldaților ucraineni căzuți pentru a apăra și, apoi, elibera insula, Zelenski a transmis un mesaj puternic. "Vom învinge, cu siguranță! Vom elibera fiecare teritoriu al Ucrainei, așa cum am eliberat Insula Șerpilor!", a spus Zelenski în vântul puternic care mătură insula. La final, cu pumnul strâns, președintele ucrainean a rostit salutul patriotic "Glorie Ucrainei!". Citește și: SUA vor livra Ucrainei bombe cu fragmentație, în ciuda insistențelor unor organizații pentru drepturile omului să nu se întâmple acest lucru Înainte de părăsi locul, Zelenski a depus coroane de flori și pe apa Mării Negre. 500 days of the full-scale war.Snake Island. The free island of free Ukraine.I am grateful to everyone who fought here against the occupiers. We commemorated the heroes who gave their lives in this battle – one of the most important during the full-scale war.Glory to… pic.twitter.com/RODccfWkWm— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 8, 2023 Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent

Papa și Zelenski, plan de pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Papa și Zelenski, plan de pace

Papa și Zelenski, plan de pace. Preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a declarat sâmbătă la Roma că rezultatele iminentei contraofensive pentru recucerirea teritoriilor invadate de Rusia se vor vedea în curând, însă nu a dorit să dea detalii despre operaţiune pentru că acest lucru "nu ar ajuta Ucraina". Rezultatele contraofensivei, vizibile curând "Paşii importanţi vor fi făcuţi în curând", a declarat Zelenski la televiziunea publică RAI, după o zi plină în capitala italiană, unde s-a întâlnit cu preşedintele Sergio Mattarella şi cu premierul Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat despre detaliile operaţiunii, Zelenski nu a vrut să le precizeze spunând că nu ar ajuta Ucraina, dar a declarat: "Ne pregătim cu mult angajament şi vom face paşi importanţi. Suntem foarte motivaţi. Nu pot răspunde" despre timp şi metode, "dar veţi vedea rezultatele, credem în victorie". De asemenea, el a afirmat că "dacă Ucraina cade, următorul pas este Moldova şi ţările baltice". "Să ne imaginăm că (preşedintele rus, Vladimir) Putin ajunge în ţările NATO. Poate nu în Italia, dar vă vor trimite fiii să lupte în apărarea ţărilor NATO. Este mai bine să ajuţi Ucraina decât să îţi trimiţi copiii la război", a spus el. Iar în ceea ce priveşte pierderile UE din importurile de grâu ucrainean, Zelenski a arătat: "Vom compensa cu UE ceea ce pierd producătorii', deoarece "Ucraina este deja Europa". Sprijin total pentru UE și NATO În întâlnirile sale cu Mattarella şi Meloni, Zelenski a obţinut sprijinul total al Italiei pentru Kiev, atât legat de război, cât şi în aspiraţiile sale de a adera la UE şi NATO. "Pentru noi este foarte important să facem parte din UE", a explicat el, adăugând în acelaşi timp că Kievul "aşteaptă multe" de la viitorul summit al Alianţei Atlantice, deoarece "luptăm aşa cum ar lupta o ţară NATO". Preşedintele ucrainean şi-a exprimat speranţa că "în acest an" se vor putea face progrese în ambele domenii, aspect asupra căruia Meloni şi-a arătat sprijinul şi a spus că Italia lucrează în acest sens cu UE şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Papa Francisc i-a subliniat sâmbătă preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski nevoia "urgentă" de "gesturi de umanitate" faţă de "victimele inocente ale conflictului", în timp ce liderul de la Kiev a spus că războiul este în ţara sa şi că planul de pace "trebuie să fie ucrainean". Papa și Zelenski, plan de pace Papa şi Zelenski s-au întâlnit timp de 40 de minute la Vatican, o întrevedere aşteptată după ce suveranul pontif a dezvăluit că este în curs o misiune de pace în Ucraina, ale cărei detalii nu sunt încă cunoscute, însă poziţiile lor, apropiate pe teme umanitare, s-au arătat îndepărtate în ceea ce priveşte negocierea politică. Citește și: Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut și împing trupele ruse înapoi. Moscova nu comentează afirmațiile Kievului "Pentru mine a fost o onoare să mă întâlnesc cu Sanctitatea Sa, dar el îmi cunoaşte poziţia, războiul este în Ucraina şi planul trebuie să fie ucrainean. Suntem foarte interesaţi să implicăm Vaticanul în formula noastră de pace", a declarat Zelenski, după întâlnire, la emisiunea televiziunii publice RAI. El a insistat: "Cu tot respectul pentru Sanctitatea Sa, nu avem nevoie de mediatori între Ucraina şi agresor", deoarece "Rusia ar bloca" orice încercare. Președintele ucrainean a precizat că nu este vorba de un veto faţă de Vatican sau de oricare altă ţară, ci că nu este posibilă nicio negociere cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu care el nu ar discuta chiar dacă ar fi necesar. "Nu, despre ce?", a răspuns Zelenski când a fost întrebat.

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene

Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a estimat, într-un interviu acordat presei scandinave, că armata sa este pregătită să lanseze mult aşteptata contraofensivă pentru a încerca recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, deşi încă nu dispune de suficient armament occidental pentru a garanta succesul acestei operaţiuni, dar crede că ea totuşi va reuşi, mizând şi pe slăbirea armatei ruse după mai mult de un an de război. Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene "Cred că va fi un succes. Ne putem elibera teritoriul. Contraofensiva este foarte importantă. Avem nevoie de o victorie. Cred în soldaţii noştri", a rezumat Zelenski. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fără a oferi o dată de începere a contraofensivei - unii comentatori cred că ar putea fi lansată aproximativ la jumătatea lunii mai -, preşedintele ucrainean a subliniat că operaţiunea va include eliberarea peninsulei Crimeea, obiectiv pe care el îl consideră realizabil având în vedere că, de când a început războiul în februarie anul trecut, "Rusia a fost slăbită mult" pe plan militar. El a confirmat astfel opiniile unor analişti, care prevăd că armata ucraineană ar urma să lanseze contraofensiva în sud-est, dinspre provincia Zaporojie în direcţia Mării Azov, pentru a încerca străpungerea legăturii terestre a Rusiei cu Crimeea şi cu teritoriul ocupat în sudul Ucrainei. F-16 și vremea nu contează Totuşi, Zelenski a recunoscut că succesul unei asemenea operaţiuni depinde direct de livrările de armament occidental. "Dorim să salvăm cât mai multe vieţi (ale soldaţilor) putem, aşadar numărul armelor contează (...) Dar nu va exista nicio ezitare. O vom face. Riscul este să nu avem suficiente blindate, de exemplu, caz în care ştim că vor fi mai multe pierderi" în rândul trupelor ucrainene, a admis el. Ucraina ar fi dispusă să mai aştepte livrări suplimentare de armament occidental, însă termenele nu sunt întotdeauna respectate, aşa că armata ucraineană va trebui să lanseze contraofensiva cu ce are ea în dotare, a sugerat preşedintele ucrainean. El a confirmat că Ucraina nu va aştepta nici eventuala livrare a unor avioane de luptă occidentale, cum ar fi F-16, dat fiind că instruirea piloţilor pentru a le folosi necesită timp. Zelenski s-a referit şi la aspectul ce ţine de vreme, foarte important în condiţiile de teren ale Ucrainei. "Nu vom aştepta nici vremea", a spus el, aluzie la recentele ploi abundente care au făcut ca terenul să fie în continuare moale, ceea ce îngreunează deplasarea vehiculelor militare. Rușii, tir concentrat pe obiective militare Preşedintele ucrainean a recunoscut de asemenea o schimbare de tactică a armatei ruse, care acum în raidurile sale cu rachete şi drone efectuate adânc în interiorul Ucrainei nu mai ţinteşte infrastructuri energetice, ci infrastructuri militare, aşa cum arată raidul din noaptea de joi spre vineri, deşi oficialii ucraineni îl prezintă ca pe un atac asupra populaţiei civile, întrucât s-a soldat cu moartea a 26 de civili ucraineni, dintre care 23 în oraşul Uman, unde o rachetă a căzut peste un bloc de locuinţe. Ministerul rus al Apărării a precizat că acest bombardament a avut ca ţintă unităţile de rezervă ale armatei ucrainene, pentru a le împiedica deplasarea spre linia frontului. Moscova a negat mereu acuzaţiile Kievului că ar lovi deliberat zone locuite, dar fragmente din rachetele sale doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste astfel de zone şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile. "Am intrat într-o altă etapă a confruntării (...), ei (ruşii) ţintesc liniile de apărare. Va fi dificil pentru noi", a mărturisit Zelenski, precizând că obiectivul armatei ucrainene este acum "să preia iniţiativa în acest război". "Cu Putin nu se poate discuta. Este un terorist" În final, el a respins categoric orice negociere cu Rusia. "În ziua de azi, cu această persoană, preşedintele (rus Vladimir) Putin, nu se poate discuta. Pentru noi toţi el este un terorist", a concluzionat preşedintele ucrainean. Conform documentelor clasificate ale Pentagonului scurse online luna aceasta, trupele ucrainene se află în criză de muniţii, astfel că îşi raţionalizează obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, dar comandanţii ucraineni se plâng că noii recruţi trimişi pe front sunt slab instruiţi. Citește și: Navă rusească specializată în operațiuni submarine, reperată lângă gazoductul Nord Stream cu câteva zile înainte de exploziile care l-au scos din uz Totuşi, conform aceloraşi documente, armata ucraineană a reuşit să formeze 12 brigăzi bine instruite, care nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare şi sunt menţinute în rezervă pentru contraofensivă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat săptămâna aceasta că aliaţii şi partenerii Ucrainei au furnizat acestei ţări 230 de tancuri şi 1.550 de vehicule blindate, el apreciind că "ucrainenii dispun astfel de capacităţile de care au nevoie pentru a recuceri mai multe teritorii".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră