sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vilnius

6 articole
Eveniment

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că summit-ul liderilor NATO de la Vilnius a fost un "succes" pentru ţara sa şi a salutat declaraţia semnată cu G7 pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius "Rezultatul summitului NATO de la Vilnius este un succes de care Ucraina avea nevoie şi care are o mare semnificaţie", a declarat Zelenski, aflat pe scenă alături de liderii Grupului celor Şapte, în marja summitului NATO care se încheie astăzi la Vilnius, după două zile de reuniuni. Zelenski a mulţumit tuturor liderilor G7 pentru sprijinul "foarte concret" acordat Ucrainei. Preşedintele ucrainean a arătat că declaraţia G7 oferă "garanţii de securitate" Ucrainei, însă textul menţionează doar "angajamente de securitate" în mai multe domenii, precum livrările de arme, pregătirea forţelor armate şi schimbul de informaţii la nivelul serviciilor. Dar textul G7 rămâne departe de orice angajament care ar putea semăna cu articolul 5 al Alianţei, principiul conform căruia un atac asupra unui membru NATO reprezintă un atac asupra întregii organizaţii. În general, în ciuda declaraţiilor pozitive ale lui Zelenski, NATO nu a oferit ceea ce liderul ucrainean îşi dorea cel mai mult: o declaraţie care să stabilească un parcurs clar şi cu date concrete pentru aderarea Ucrainei la organizaţia militară. "Viitorul Ucrainei este în NATO" Într-o declaraţie emisă marţi, NATO s-a limitat la a afirma că "viitorul Ucrainei este în NATO", nu a definit un calendar de aderare şi a precizat că Kievul trebuie să îndeplinească o serie de "condiţii" pentru aderare, cum ar fi reformele în materie democratică şi militară. Înainte să fie făcut public acest comunicat, Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea pe Twitter şi a considerat "absurdă" lipsa unui calendar clar pentru aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Zelenski a reuşit să obţină undă verde pentru mai multe măsuri de apropiere a Ucrainei de Alianţă, printre care şi crearea Consiliului NATO-Ucraina, noul forum care ridică relaţiile politice dintre cele două părţi. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor din Ilfov, a luat sute de mii de lei împrumut de la două bănci în luna martie în numai o săptămână. De ce avea nevoie brusc de cash? În plus, mai multe ţări au anunţat acordarea de asistenţă militară suplimentară Kievului. Marea Britanie şi Australia s-au angajat astăzi să trimită mai multe tancuri de luptă, în timp ce, marţi, Germania a promis un ajutor militar de 770 de milioane de euro, Norvegia a anunţat 220 de milioane de euro, iar Franţa a declarat că va trimite rachete Scalp la Kiev. Coaliţia condusă de Danemarca şi Olanda a anunţat, de asemenea, că va începe în august să antreneze piloţi ucraineni pentru manevrarea avioanelor de luptă F-16 fabricate în SUA.

Zelenski vede avantajele la NATO Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Ucraina în NATO, nu la Vilnius (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina în NATO, nu la Vilnius

Ucraina în NATO, nu la Vilnius. Ucraina "nu se va alătura NATO" la finalul summit-ului de la Vilnius, preconizat pentru săptămâna viitoare, a declarat vineri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Ucraina în NATO, nu la Vilnius Această declaraţie intervine într-un moment în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează un turneu internaţional vizând în special să obţină mai mult sprijin pentru ambiţia Kievului de a se alătura NATO, înaintea unui summit al Alianţei în 11 şi 12 iulie, la Vilnius, în Lituania. Totodată, SUA au confirma că vor furniza muniţii cu fragmentaţie Ucrainei, depăşind în un prag important în ceea ce priveşte tipurile de armament oferite Kievului pentru a se apăra împotriva Rusiei. "Este o decizie dificilă. O amânasem pentru o vreme", a declarat presei Sullivan, adăugând în acelaşi timp că este "ceea ce trebuia făcut". Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent SUA urma să anunţe vineri trimiterea către Ucraina a unor muniţii cu fragmentaţie, interzise în numeroase ţări, în cadrul unui pachet de securitate în valoare de 800 milioane de dolari, decizie care, potrivit Kievului, va avea un "impact psiho-emoţional extraordinar" asupra forţelor de ocupaţie ruse.

Zelenski vrea invitație de la NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski vrea "invitație" de la NATO

Zelenski vrea "invitație" de la NATO. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că doreşte ca ţara sa să primească, la summit-ul din iulie de la Vilnius, o "invitaţie" de a adera la NATO. Zelenski vrea "invitație" de la NATO "Avem nevoie de un semnal foarte clar şi inteligibil la summit-ul de la Vilnius, cum că Ucraina poate deveni membru cu drepturi depline al NATO după război", le-a declarat el jurnaliştilor, în prezenţa şefului guvernului spaniol, Pedro Sanchez. "Această invitaţie la alianţă este prima etapă, foarte concretă, care ar fi foarte importantă pentru noi", a adăugat el. Pedro Sanchez a reafirmat sâmbătă, la Kiev, în prima zi a preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, sprijinul Uniunii faţă de Ucraina. Vizita sa precede un important summit NATO, prevăzut pe 11-12 iulie la Vilnius, pentru stabilirea unei foi de parcurs pentru relaţiile viitoare între Ucraina şi Alianţă. Citește și: FOTO Zeci de angajați ai Ambasadei Rusiei la București, expulzați de România, părăsesc țara la bordul unei aeronave rusești Comunicatul comun emis după întâlnirea de la Kiev afirmă că "Spania îşi reiterează sprijinul pentru candidatura Ucrainei la UE, care va fi una dintre priorităţile preşedinţiei sale", şi "susţine întărirea parteneriatului între NATO şi Ucraina, inclusiv prin crearea unui Consiliu NATO-Ucraina".

NATO, în "război rece" cu Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, în "război rece" cu Rusia

NATO, în "război rece" cu Rusia. Liderii statelor membre ale NATO vor aproba la summit-ul de la Vilnius, din iulie, mii de pagini cu planuri secrete de apărare, care vor detalia pentru prima oară de la sfârşitul războiului rece reacţia alianţei la un eventual atac din partea Rusiei. NATO, în "război rece" cu Rusia Agenţia apreciază că este vorba de o schimbare fundamentală, după ce NATO nu a mai întocmit de zeci de ani planuri defensive la scară mare. Conflictele în care s-a implicat alianţa au fost de amploare mai mică, în Afganistan şi Irak; a existat o certitudine că Rusia nu mai reprezintă o ameninţare letală. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă în Europa se duce acum cel mai sângeros război de după 1945, chiar la graniţele NATO, în Ucraina, ceea ce impune planificarea din timp, cu mult înainte de declanşarea unui conflict cu un inamic de talie comparabilă cu a alianţei, cum este Rusia. "Diferenţa fundamentală între managementul crizelor şi apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul determină calendarul", a explicat amiralul Rob Bauer, unul din militarii de la vârful NATO. "Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate apărea în orice moment", a avertizat el. "Planuri regionale" Prin conturarea unor aşa-numite planuri regionale, NATO va da în acelaşi timp indicaţii fiecărui stat privind modernizarea forţelor militare şi a logisticii. "Aliaţii vor şti exact ce forţe şi capacităţi sunt necesare, inclusiv unde, ce şi cum să se desfăşoare", a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, despre documentele secrete care vor aloca anumite efective în apărarea fiecărei regiuni. Se oficializează astfel procesul declanşat de anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, la care aliaţii au reacţionat prin prima desfăşurare de forţe de luptă în est; Regatul Unit, Canada şi Germania au preluat roluri de vârf în câte una din cele trei republici baltice - Lituania, Letonia şi Estonia. Diferențe față de "războiul rece" "Război rece", arată Reuters"? Deşi multe elemente sunt similare cu cele ale posturii militare a NATO dinainte de 1990, unii factori esenţiali s-au schimbat. Alianţa s-a extins de atunci cu circa 1.000 de km către est, iar numărul ţărilor membre a crescut de la 16 la 31. Aderarea Finlandei, în aprilie, a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia la circa 2.500 de km, obligând la o abordare a desfăşurărilor mai flexibilă decât în trecutul în care Germania era considerată principalul teatru de război posibil. De asemenea, Alianţa nu se mai pregăteşte pentru un război nuclear de amploare împotriva Moscovei şi a aliaţilor acesteia. Dintre statele care făceau parte din blocul Uniunii Sovietice, majoritatea sunt acum membre ale NATO, a observat istoricul Ian Hope de la comandamentul forţelor aliate din Europa (SHAPE). "Nu avem în vedere tipul de război cum a fost cel rece, în care forţele aliate (...) ar fi lovite simultan de atacuri pe scară mare ale Pactului de la Varşovia", ci mai degrabă de conflicte restrânse regional, care trebuie limitate prin desfăşurări rapide de forţe, a arătat el. "Transparenţa câmpului de luptă" Totodată, internetul, dronele, armele hipersonice şi fluxul rapid de informaţii prezintă probleme noi. "Partea bună este că vorbim despre transparenţa câmpului de luptă. Cu toţi sateliţii, cu toate informaţiile prelucrate putem vedea o criză în evoluţie", a explicat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunct al şefului de stat-major al SHAPE. "Pentru Ucraina, am avut toate indiciile cu destul timp înainte". Transparenţa este unul din motivele pentru care NATO nu consideră necesară creşterea imediată a efectivelor din est, în ciuda solicitărilor ţărilor baltice. "Cu cât sunt adunate la frontieră mai multe trupe, cu atât e ca şi cum ai avea un ciocan. La un moment dat vrei să găseşti un cui", a avertizat Cottereau. "Dacă ruşii adună trupe la frontieră, ne vom nelinişti; dacă noi adunăm trupe la frontieră, se vor nelinişti ei". Ameliorarea puternică a capacităţii de acţiune rămâne însă o sarcină enormă. În 2022, NATO a convenit alertarea la nivel maxim a 300.000 de militari, faţă de 40.000 anterior. Muniție și logistica, insuficiente Insuficienţa capacităţii aliaţilor de a produce suficiente arme şi muniţii a fost evidenţiată de eforturile de a ţine pasul cu necesităţile Ucrainei, iar NATO trebuie să modernizeze şi logistica necesară - şi multă vreme neglijată - pentru desfăşurarea rapidă de trupe pe cale feroviară sau rutieră. Necesitatea asigurării fondurilor pentru implementarea planurilor regionale este unul din motivele care l-au determinat pe Stoltenberg să ceară liderilor aliaţi obiective mai ridicate de cheltuieli militare. La Vilnius se va discuta şi acest subiect. Citește și: Administrația Biden interzice piloților ucraineni să se antreneze pe avioane F-16 deținute de țările europene – New York Times, citând un oficial ucrainean Oficialii NATO apreciază că va fi nevoie de câţiva ani pentru implementarea completă a planurilor, însă subliniază că la nevoie alianţa poate intra imediat în război. "Suntem gata să luptăm şi azi. Ştiţi, nu eşti niciodată destul de pregătit. Niciodată", a spus Cottereau. "Trebuie să putem lupta chiar azi dacă e nevoie, cu ceea ce avem", a insistat generalul.

Semne de circulație care anunță că Minskul este ocupat Foto: Twitter
Internațional

Semne de circulație anunță că Minskul ocupat

Primarul din Vilnius, Remigijus Šimašius, susținut de Partidul Libertății, trolează invazia rusă a Ucrainei și ajutorul dat de regimul din Belarus pentru Putin. Semne de circulație care anunță că Minskul, capitala Belarus, este ocupat de Kremlin, au fost plasate la ieșirea din capitala Lituaniei. Această țară este învecinată cu Belarus. Semne de circulație care anunță că Minskul este ocupat „779 km până la Kievul liber. Minskul (temporar) ocupat de Kremlin este la 187 km. Un nou semn rutier în Vilnius. Vecini din Belarus, vă rog să vă treziți”, a scris Šimašius pe Twitter. Postarea sa a strâns circa 2.000 de like-uri și sute de redistribuiri. Rusia şi-a folosit aliatul Belarus ca rampă de lansare a invaziei sale în Ucraina la 24 februarie. Lukaşenko le-a transmis şefilor instituţiilor de apărare că trebuie să împiedice orice încercare - probabil a forţelor ucrainene - de a întrerupe liniile de aprovizionare ruseşti şi de a-i „lovi pe ruşi din spate”. În acelaşi timp, el a dispus specialiştilor din Belarus să asigure alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobîl, situată în Ucraina, a relatat BeITA. Citește și: George Simion cere naționalizarea petrolului. Plus un mesaj defetist pe fondul conflictului din Ucraina: românii nu au pentru ce lupta În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia Europeană a suspendat cooperarea cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate (CTF IEV), precum și în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice. 779 km to the free Kyiv. Minsk (temporarily) occupied by the Kremlin is 187 km away. A new road sign in Vilnius. Neighbors Belarusians, wake up please. pic.twitter.com/EaefSbzSNs— Remigijus Šimašius (@RemiSimasius) March 10, 2022

Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei Foto: Latvia Travel
Internațional

Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei

Capitala Letoniei, Riga, redenumeşte adresa ambasadei Rusiei în Strada Ucraina Independentă, anunță Reuters. Coaliţia de partide care conduce capitala Letoniei, Riga, a convenit vineri să schimbe denumirea adresei unde este localizată ambasada Rusiei în Strada Ucraina Independentă, informează un comunicat de presă citat de Reuters. Riga redenumeşte adresa ambasadei Rusiei Decizia vine după ce capitala Lituaniei, Vilnius, a anunţat joi că va schimba numele străzii pe care se află sediul ambasadei Rusiei şi o va denumi Eroii Ucrainei, în contextul invaziei ruse din Ucraina. ''Oricine va scrie ambasadei va trebui să îşi amintească de victimele agresiunii ruse şi de eroii Ucrainei'', a scris pe Facebook primarul din Vilnius, Remigijus Simasius. Corespondenţa va fi livrată ambasadei Rusiei numai dacă va avea noua adresă înscrisă la destinatar, a precizat el. În acelaşi timp, compania aeriană letonă Air Baltic a decis vineri să evite spaţiul aerian al Rusiei pe termen nedefinit, potrivit DPA. Air Baltic este cel mai mare operator aerian din statele baltice. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE Ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au anunţat deja că îşi închid spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră