vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: victime

28 articole
Eveniment

Continuă căutarea victimelor inundațiilor din Galați

Continuă căutarea victimelor inundațiilor din Galați. O persoană din localitatea Pechea, judeţul Galaţi, care era dată dispărută a fost găsită în viaţă, a informat, duminică, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Continuă căutarea victimelor inundațiilor din Galați "A fost găsită în viaţă, fără afecţiuni medicale", a precizat IGSU. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Totodată, autorităţile caută o persoană din localitatea gălăţeană Costache Negri. "Urmare a manifestării fenomenelor hidrometeorologice manifestate în zilele anterioare, la momentul raportării sunt înregistrate 5 persoane decedate", mai menţionează IGSU. Pe de altă parte, în urma fenomenelor hidrometeorologice înregistrate în data de 14 septembrie 2024 şi a prognozei hidrometeorologice pentru data de 15 septembrie 2024, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din judeţele Iaşi şi Vaslui au crescut capacitatea operaţională. Peste 400 de pompieri mobilizați În judeţul Iaşi sunt mobilizaţi peste 400 pompieri cu 6 autocamioane de intervenţie, 9 bărci, o automacara, 26 maşini de stingere, 4 microbuze, 3 şenilate, un buldoexcavator, 8 motopompe transportabile, 6 motopompe remorcabile, un punct de comandă mobil şi o tabără mobilă. În sprijinul ISU Iaşi a fost dislocată, de sâmbătă, o tabără mobilă de la ISU Mureş. În judeţul Vaslui sunt mobilizaţi 380 de pompieri cu 5 autocamioane de intervenţie, 3 bărci, 22 maşini de stingere, 2 microbuze, o şenilată, 14 motopompe transportabile, 6 motopompe remorcabile şi o tabără mobilă. În sprijinul ISU Vaslui au fost dislocate, de sâmbătă, o tabără mobilă de la ISU Harghita, o autospecială de primă intervenţie şi comandă, precum şi o autospecială pentru salvarea persoanelor din medii ostile de la ISU Călăraşi. Inspectorul general al IGSU a dispus suplimentarea resurselor din cele două judeţe cu efective şi mijloace tehnice din judeţele limitrofe, neafectate de fenomenele meteo. Toate mijloacele tehnice sunt în deplasare către judeţele Iaşi şi Vaslui.

Continuă căutarea victimelor inundațiilor din Galați (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Tinerii uciși la 2 Mai, beți (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Tinerii uciși la 2 Mai, beți

Tinerii uciși la 2 Mai, beți. Aceasta pare să fie cea mai nouă strategie de apărare a lui Vlad Pascu, tânărul care, drogat fiind, a spulberat un grup de studenți cu mașina. Tinerii uciși la 2 Mai, beți Pentru prima dată, avocatul Alin Trandafirescu susține că în rapoartele necropsiei victimelor ar apărea valori care indică un consum de alcool, arată Antena 3. Citește și: Sancțiuni ridicole pentru polițiștii care l-au lăsat pe șoferul drogat Vlad Pascu să conducă până a ucis doi oameni, în stațiunea 2 Mai. Șefii, neatinși, dosarele penale – îngropate "În corpul persoanelor decedate s-a găsit alcool în sânge și în urină, cantități destul de mari în sensul de 0,7 spre 1 la mie. Cred că acest element pe care îl regăsim în raportul de necropsie, care este probă în dosarul penal, ar trebui analizat strict ca circumstanță de comitere a infracțiunii, cum ne spune de altfel textul legal pe care îl invocăm la momentul înlocuirii arestului preventiv cu cel la domiciliu", a spus avocatul în instanță.

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi

Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi. Site-ul independent rus Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a transmis sâmbătă că a identificat peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul invaziei declanşate de Moscova în Ucraina în februarie 2022. Peste 66.000 de soldaţi ruşi ucişi Numărătoarea lor, publicată într-o anchetă comună şi oprită la 30 august 2024, provine din exploatarea anumitor informaţii, cum ar fi comunicate de presă oficiale sau articole din mass-media şi postări de pe reţelele de socializare, precum şi din monitorizarea mormintelor din cimitire. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar "Până la 30 august, ştiam numele a 66.471 de soldaţi ruşi care au murit în război", a precizat Mediazona într-un comunicat pe Telegram. La mijlocul lunii aprilie, cele două instituţii media au declarat că au identificat peste 50.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina din 24 februarie 2022. Cele două instituţii media avertizează însă că numărătoarea lor nu pretinde a fi exhaustivă. Kremlinul invocă "legea secretelor de stat" La sfârşitul lunii februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că 31.000 de militari ucraineni au fost ucişi, în timp ce armata rusă a comunicat doar în foarte rare ocazii despre pierderile sale militare, iar aceste cifre sunt considerate în mare parte minimizate. Kremlinul a invocat "legea secretelor de stat" şi "regimul special" pentru a justifica absenţa comunicării oficiale cu privire la pierderile militare ruseşti. La începutul lunii iunie, când a fost întrebat despre acest subiect în timpul unei întâlniri cu agenţiile internaţionale de ştiri, preşedintele rus Vladimir Putin a refuzat să pună o cifră asupra pierderilor ruseşti în Ucraina, precizând doar că acestea sunt "mai mici" decât pierderile ucrainene, într-un "raport de unu la cinci". În august 2023, cotidianul american The New York Times, citând oficiali americani, a estimat pierderile militare ruseşti la 120.000 de morţi

Toate victimele violenței beneficiază de protecție (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Eveniment

Toate victimele violenței beneficiază de protecție

Toate victimele violenței beneficiază de protecție. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că Ordinul de protecţie extins a intrat în vigoare începând de sâmbătă, context în care toate victimele pot beneficia de protecţie, indiferent de forma de violenţă, fizică sau psihică. Toate victimele violenței beneficiază de protecție "Legea 26/2004 privind Ordinul de protecţie extins intră chiar astăzi în vigoare. Toate victimele pot beneficia de protecţie, indiferent de forma de violenţă, că este fizică sau psihică. De ce îi spun extins? Pentru că până acum exista Ordinul de protecţie numai în cazul violenţei domestice. Îl extindem acum prin lege la toate situaţiile şi e normal să mergi la metrou sau pe stradă, fără să priveşti cu frică peste umăr, să intri în scara blocului, fără spaima de vecinul agresor. Să stai fără teama că un fals prieten îţi fură poze private din telefon pentru a le populariza în mediul online. Să nu primeşti apeluri telefonice repetate la ore nepotrivite", a transmis ministrul Alina Gorghiu, într-o postare pe pagina de Facebook. Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar Ea a precizat că Ministerul Justiţiei lansează campania de informare publică "O viaţă trăită în frică nu este viaţă", dedicată informării opiniei publice despre noul act normativ şi a victimelor despre demersurile pe care le pot face pentru a fi în siguranţă. Sesizarea abuzurilor "Încurajez toate victimele să ceară ajutor, să sesizeze abuzurile, indiferent de formă, indiferent de agresor", a mai punctat ministrul Gorghiu. Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Justiţiei, Legea privind ordinul de protecţie extins a fost iniţiată cu scopul de a proteja toate victimele, indiferent de relaţia care există între acestea şi agresor. "Până la acest moment, ordinul de protecţie şi ordinul de protecţie provizoriu protejau doar victimele violenţei domestice dar de acum, prin noul act normativ, se depăşeşte perimetrul familiei iar protecţia oferită devine generală. Un alt aspect foarte important: noua lege se referă la toate formele de violenţă fizică, dar şi psihică. Printre formele de violenţă fizică, se numără orice lovire sau act de violenţă cauzatoare de suferinţă fizică sau orice act de violenţă de natură sexuală", evidenţiază comunicatul Ministerului Justiţiei. Violența psihică Între cele de violenţă psihică se regăsesc ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare dacă este de natură să îi producă o stare de temere; fapta repetată de urmărire a unei persoane, de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de aceasta; efectuarea de apeluri telefonice sau alte mijloace de transmitere la distanţă care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise, creează temere; orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online, publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim etc, precizează comunicatul menţionat. Printre măsurile ce pot fi dispuse se numără evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună; reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.

Ciutacu, argumentul că Pieleanu și Bulai sunt inocenți Foto: Captură video
Politică

Ciutacu, argumentul că Pieleanu și Bulai sunt inocenți

Angajatul lui Sebastian Ghiță, Victor Ciutacu, oferă argumentul suprem că sociologii Marius Pieleanu și Alfred Bulai sunt inocenți: pe nevasta lui n-a invitat-o nici un profesor acasă! Citește și: Statul a investit într-un bazin de înot la Cornu, paradisul rural al baronilor PSD, în timp ce David Popovici se chinuie sub un balon unde se sufocă Victor Ciutacu a vorbit trei zile la rând, la RTV, pe tema acuzațiilor de hărțuire sexuală de la SNSPA, acuzând victimele că nu spun adevărul. Ciutacu, argumentul că Pieleanu și Bulai sunt inocenți „Nevasta-mea a venit tot la vârstă asta în București, tot din provincie bă! N-a invitat-o niciun profesor acasă, nu s-a dus să bea nicio cafea cu niciunul! (…) Cum mie nu mi-a chemat niciunul nevasta acasă să discute despre viitorul ei universitar și academic la 19 ani de zile, dăm voie să spun că mă îndoiesc foarte tare că ăștia au chemat acasă ceva unde au bănuit că n-ar avea succes”, a susținut Ciutacu, la RTV, potrivit unei transcrieri a site-ului Aktual 24. El a susținut că există „o filieră a fătucelor” care au fost angajate în structuri guvernamentale după ce au absolvit SNSPA. „Și va mai spun ceva. Luați dumneavoastră traseul fatucelor despre care vorbiți voi că apar pe Facebook și sunt pe la diverse cabinete de demnitari, pe la diverse ministere, pe la diverse Secretariate Generale ale Guvernului, pe la diverse agenții guvernamentale și căutați-le CV-urile și o să vedeți, surprinză, un lucru care va va miră. Toate vin de la SNSPA și toate au avut aceiași îndrumători. Nu vi se pare cumva, dracului, că e o filiera și că de dată asta, vorba unui clasic în viață, nu se face dreptate, se face loc”, a susținut realizatorul RTV. El a susținut aceste teze și în zilele anterioare. Mânjirea acuzatoarelor „Domnișoarele «abuzate» erau majore, stăpâne pe ele și responsabile legal; spre deosebire de elevii violați de la Sava, cărora mai nimeni nu le poartă grijă. Nu le-a adus bătrânul satir cu forța la birt sau acasă, nu le-a încuiat pe dinăuntru și a înghițit cheia, pe fundal se aud chicotind colegii. Una dintre mărturisitoare era așa revoltată și terifiată, că s-a dus benevol în practică și anul următor. Nu apucase să înregistreze la prima tură. Ce «carieră academică» visa necăjită aia la 19 ani? Preocuparea ei era să treacă în anul doi. De-atâtea visuri academice a ajuns politruca la REPER?”, a spus Ciutacu la România TV, potrivit unei știri de pe site-ul acestui post.

Accidentele rutiere omoară mai ales nevinovați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Accidentele rutiere omoară mai ales nevinovați

Accidentele rutiere omoară mai ales nevinovați. În lipsa unor autostrăzi care să preia traficul uriaş din judeţul Iaşi, numeroşi oameni mor pe şosele în fiecare an. Accidentele rutiere omoară mai ales nevinovați În ultimii cinci ani de zile, în Iaşi au avut loc accidente grave în care au murit zeci de oameni. Citește și: Selly și-a cumpărat Porsche 911 cu banii pe doi ani ai firmei lui: aproape 1,3 milioane de lei. În 2022, SRL-ul vlogger-ului a avut cifră de afaceri de 761.000 de lei o retrospectivă a celor mai înfiorătoare accidente care au avut loc pe şoselele din judeţul Iaşi în ultimii cinci ani scoate la iveală două realităţi îngrozitoare. Pe de o parte, toate s-au întâmplat urmare a unor inconştienţe crunte la volan. Pe de altă parte, şi mai revoltător: cei mai mulţi morţi din aceste tragedii au fost oameni nevinovaţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoferii băuți sau drogați, la închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șoferii băuți sau drogați, la închisoare

Șoferii băuți sau drogați, la închisoare. Anul trecut, la nivelul celor patru judecătorii din județul Iași au fost pronunțate 19 condamnări pentru ucidere din culpă, în 16 cazuri fiind implicați șoferi sau căruțași. Șoferii băuți sau drogați, la închisoare În toate cele 16 cazuri, au fost pronunțate condamnări cu suspendarea executării. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri O dată cu intrarea în vigoare, pe 10 iulie, a legii „Anastasia”, nu vor mai fi posibile sentințe precum cea care a vizat un căruțaș beat, care s-a răsturnat cu utilajul. Accidentul a avut ca urmare moartea propriului copil, dar căruțașul a scăpat cu o condamnare la doar doar ani de închisoare, cu suspendare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

NASA, legătură cu cutremurul din Turcia (sursa: Twitter/NASA)
Internațional

NASA, legătură cu cutremurul din Turcia

NASA, legătură cu cutremurul din Turcia. O tehnologie proiectată de NASA a fost implementată după cutremurele devastatoare din Turcia şi Siria pentru a ajuta echipele de intervenţie să localizeze persoane prinse sub dărâmături, a anunţat marţi agenţia spaţială americană. NASA, legătură cu cutremurul din Turcia Agenţia spaţială a indicat că grupurile de salvatori din Turcia au primit o tehnologie spin-off (derivată) concepută de NASA şi provenită de la compania SpecOps Group cu sediul în Florida, care poate detecta persoane prinse sub dărâmături. Prototipuri ale unităţilor numite Finding Individuals for Disaster Emergency Response (FINDER), specializate în găsirea de persoane în cadrul răspunsului în situaţii de dezastru, au fost proiectate iniţial de Laboratorul de Propulsie Jet (Jet Propulsion Laboratory - JPL) al NASA în colaborare cu Departamentul American pentru Securitatea Internă, licenţa pentru această tehnologie fiind ulterior acordată SpecOps. "În vremuri de dezastru, tehnologia poate fi un colac de salvare. FINDER, o tehnologie spin-off @NASA oferă echipelor de salvare un instrument esenţial pentru a-i localiza şi ajuta pe cei aflaţi în nevoie după recentul cutremur din Turcia şi Siria", a declarat administratorul NASA, Bill Nelson, într-un mesaj transmis pe Twitter. Bătăile inimii, detectate Funcţionarea acestor unităţi se bazează pe radarul cu microunde pentru a detecta chiar şi cele mai mici mişcări ale corpului determinate de procese precum bătăile inimii sau respiraţia. "Corpul se mişcă cu un milimetru când bate inima. Deoarece molozul în sine nu se mişcă, putem să separăm acele mişcări", a declarat Jim Lux, fost manager responsabil pentru prototipurile FINDER. "Atunci analizăm dacă mişcarea indică atât bătăile inimii, cât şi respiraţia", a adăugat el. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” De asemenea, NASA a declarat că pune la dispoziţie imagini şi date obţinute din spaţiu care pot fi de folos echipelor de intervenţie. Căutarea supravieţuitorilor continuă, în pofida speranţelor din ce în ce mai mici de a mai fi găsite persoane în viaţă, după cele două cutremure puternice produse la 6 februarie, la doar câteva ore distanţă, în regiunea din apropierea frontierei turco-siriene. În urma seismelor, peste 40.000 de persoane au murit şi alte câteva milioane au avut nevoie de ajutor de urgenţă.

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate (sursa: themoscowtimes.com)
Internațional

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate

Instalații militare ruse din Crimeea, devastate. O serie de explozii s-au produs marţi la un aerodrom militar rusesc în vestul peninsulei Crimeea, potrivit autorităţilor ruse fiind vorba despre detonarea unor muniţii, relatează AFP. Instalații militare ruse din Crimeea, devastate Imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. "Mai multe elemente de muniţii pentru aviaţie au explodat într-un depozit al aerodromului militar din Saki, în apropierea localităţii Novofiodorovka", a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Respectivul depozit nu a fost ţinta vreunui atac sau bombardament, a adăugat acesta, dar fără a preciza ce a provocat detonarea muniţiei. Armata rusă asigurase iniţial că nu există victime în urma exploziilor. Ulterior, însă, liderul Crimeii, Serghei Aksionov, a anunţat un deces, iar ministrul Sănătăţii din Crimeea, Konstantin Skorupski, a declarat că cinci persoane sunt rănite, printre care şi un copil. Din localitatea Novofiodorovka au fost evacuate 30 de persoane, au mai anunţat autorităţile locale. Partea ucraineană nu a comentat deocamdată pe marginea acestei explozii. Crimeea, în raza de acțiune a rachetelor ucrainene Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, a fost până în prezent ocolită de bombardamente în războiul declanşat de Rusia în februarie prin agresiunea împotriva Ucrainei. Dar această peninsulă se află în prima linie a ofensivei militare ruse. Avioane de atac ruseşti decolează aproape zilnic din Crimeea pentru a lovi ţinte în Ucraina, iar mai multe zone ale acestei peninsule se află în raza de acţiune a dronelor şi a lansatoarelor multiple de rachete ale armatei ucrainene. Citește și: Atac ucrainean cu dronă asupra flotei ruse din Crimeea, acuză Rusia. Festivitățile de Ziua Flotei Militare Ruse, anulate În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. "Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!", a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev "Au fost luate toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii infrastructurilor şi a populaţiei", a asigurat la rândul său Serghei Aksionov.

27 de copii din grija statului sunt traficati anual. Sursa: unsplash.com
Eveniment

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual

27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual în România, în medie, conform datelor oficiale. Rapoartele internaționale și activiștii atrag atenția că numărul victimelor din rândul minorilor este mult mai mare. În ultimele șapte luni, au fost sesizate la poliție, de către direcțiile județene de protecție a copilului, 122 de cazuri de suspiciune de trafic de persoane, adică de 4,5 ori mai multe cazuri decât media ultimilor cinci ani. 27 de copii aflați în grija statului sunt traficați anual, în medie. Identificarea victimelor, tot mai grea Autoritățile nu se înghesuie să explice numărul mic, dar constant, de copii instituționalizați care ajung în rețelele de trafic: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) ne explică doar că sunt copii vulnerabili și că există o cooperare mai strânsă între direcțiile de protecție a copilului și polițiști. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDCA) ne îndeamnă să privim situația prin prisma numărului de cazuri de trafic la numărul total de copii din centre: adică 0,05% în 2020, chiar în scădere față de 2019. În timp ce ANITP pune numărul mai mic de cazuri pe seama scăderii traficului, pe fondul pandemiei, Interpol atrage atenția că ultimii doi ani nu au dus decât la sporirea dificultății de a identifica victimele. Citește și: Refugiații ucraineni, „vânați” de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova Guvernul, prin Mădălina Turza, consiliera premierului, care coordonează activitatea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale Antitrafic, și Ministerul Familiei nu ne-au răspuns la întrebări până la publicarea acestui text. Iana Matei, care salvează din 1999 copii victime ale traficului și gestionează singurul centru licențiat din România care oferă servicii minorilor victime, atrage atenția că, pentru a opri rețelele de trafic, este urgent să investim în educația copiilor, mai ales a celor vulnerabili, iar autoritățile trebuie să învețe să coopereze cu ONG-urile care au expertiză în domeniu, în loc să continue să pretindă că România are sub control fenomenul. Copilărie mutilată: fete de 13 și 16 ani, din grija statului, traficate pe 2.500 de lei la Vaslui În timp ce citiți aceste rânduri, două fete de 13 și 16 ani din Sectorul 4 al Capitalei, aflate în grija statului, se confruntă cu trauma de a fi fost vândute pe 2.500 de lei unor bărbați din Vaslui. Cea mică, Maria*, care povestește doar despre traumele celei mari, *Ioana, a început să se automutileze pe brațe. Ioana a fost agresată fizic și sexual, iar Maria a fost bătută și a fost pe punctul de a fi violată. Poliția a început să se miște abia după ce Vișinel Bălan, pe atunci activist pentru drepturile copilului, acum vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), a postat despre caz pe Facebook, ne-au declarat surse din cadrul sistemului de protecție a copilului. De altfel, postarea lui Vișinel Bălan (aici: https://bit.ly/3w2AIrf) , activist care a crescut, la rândul său, în sistemul de stat și care a scos la iveală numeroase abuzuri îndurate de copiii din grija publică, a fost scrisă în 21 februarie. În 22 februarie, a fost recuperată Ioana, conform răspunsului pe care l-am primit de la Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui. Poliția Vaslui explica Protecției Copilului că o copilă fugită vrea să rămână cu agresorul. Polițiștii o întrebaseră asta chiar în prezența bărbatului Din două documente consultate de PressHUB, Poliția din Vaslui a transmis Direcției pentru Protecția Copilului Sector 4 că Ioana, găsită într-un sat din județul Vaslui, a fost întrebată în prezența posibilului traficant dacă vrea să se întoarcă cu poliția în centru. Fata le-ar fi spus polițiștilor că „nu a fost victima vreunei infracțiuni și nu dorește să fie reintegrată în sistemul de asistență socială, motivând că de fiecare dată va urmări să fugă din orice centru unde va fi condusă de către organele abilitate”. În cele din urmă, copila a fost recuperată de poliție după un scandal între angajați ai DGASPC Sector 4 și Inspectoratul de Poliție Vaslui, conform relatărilor oferite de sursele noastre. Într-un răspuns la o solicitare a noastră, Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Vaslui ne-a transmis că fata a fost depistată în 22 februarie într-un oraș din Vaslui și a fost predată DGASPC Sector 4. Am revenit cu întrebări către IPJ Vaslui privind modul în care a fost găsită Ioana, am cerut date și despre recuperarea Mariei, dar și informații despre potențialii agresori. Nu am primit răspunsul IPJ Vaslui până la publicarea acestui text. Vândute pe 2.500 de lei. Copila de 16 ani a rămas însărcinată Maria, de 13 ani, și Ioana, de 16 ani, au fugit dintr-un centru din Sectorul 4 al Capitalei în luna ianuarie. Prima oară, la Ploiești, la un bărbat pe care Ioana îl cunoscuse cu câteva ore înainte pe Facebook. De acolo, bărbatul le-a plătit celor două fete un taxi până într-un sat din Vaslui. 1.200 de lei, ne-au povestit surse din sistemul de protecție a copilului. Ele au ajuns împreună în acel sat, iar acolo o perioadă au stat în case diferite. Direcția le-a anunțat dispariția la Poliție, care însă nu a făcut nimic câteva săptămâni, acuză sursele noastre. Părintele uneia dintre copile a găsit, pe conturile sociale ale fetei, imagini cu mașina unui bărbat și cu casa unde s-ar fi aflat fata, pe care le-a trimis la DGASPC, care le-a trimis la Poliție. L-am contactat pe părintele fetei, care însă nu a răspuns nici la apelurile, nici la mesajele reporterului. „Aveam nume, aveam contul de Facebook al celui unde ar putea fi, într-un final, au găsit-o pe cea mică după vreo lună, deși au primit datele din prima săptămână”, ne-au declarat sursele. Citește și: Drama din Shanghai: zeci de mii de persoane carantinate în condiții de pușcărie, copiii separați de părinți, animalele de casă – ucise, foamete și revolte După ce Maria a ajuns la București, nu a vorbit despre experiența ei, ci doar despre a Ioanei, despre care le-a povestit lucrătorilor sociali că „făcea sex cu ăia”. Aceste surse ne-au mai povestit că polițiștii din Capitală au refuzat să ducă fetița la Institutul de Medicină Legală pentru o examinare, în condițiile în care Direcția nu mai poate cere acest lucru. „Ea nu ne-a spus că a fost abuzată, povestea doar despre cealaltă, că a făcut sex toată noaptea și că țipa”, apoi Maria a fost mutată în altă casă, ne-au spus sursele. Odată întoarsă la București, copila a început să se automutileze. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Ioana, despre care IPJ Vaslui ne-a comunicat că a fost recuperată în 22 februarie, după ce, în ianuarie, Poliția Vaslui explica Direcției că stă în satul din Vaslui din proprie voință, a povestit, după o perioadă de la întoarcerea în București, că a fost bătută, forțată să întrețină relații sexuale și că a fost vândută, pe 2.500 de lei, mai multor bărbați. Ea a rămas însărcinată, iar la întoarcerea în București a făcut întrerupere de sarcină. „Te îngrozești: a fost vândută la trei-patru bărbați pe 2.500 de lei, a fost bătută, obligată, amenințată ca să întrețină relații sexuale”, ne-au povestit sursele. Ioana a decis, în cele din urmă, încurajată de oameni care luptă pentru ea, să vorbească cu autoritățile despre ce a pățit. În cele din urmă, și Maria, recent audiată la DIICOT în același dosar, a povestit că a fost bătută și pe punctul de a fi violată. Citește și: Reportaj devastator în Sunday Times: „Cadavrele mutilate ale copiilor printre ororile lăsate de ruși în urma lor” Crimele care schilodesc sufletul Cele două fete au fugit la Vaslui de două ori. A treia oară, fetele ar putea ajunge în Germania sau în Marea Britanie. Chiar ele le-au povestit lucrătorilor sociali că acolo plănuiseră să plece cu bărbatul găsit de Ioana pe Facebook. De ce se întorc victimele la agresor? Ioana și Maria au copilării triste, cu părinți pe care nu s-au putut baza. Au probleme de atașament, au crescut în medii cu abuz fizic. Normalitatea lor a fost ce au trăit cu bărbații din Vaslui, au explicat sursele. „Ele așa sunt obișnuite, asta este una dintre luptele noastre cu copiii instituționalizați, ele au o normalitate mult diferită de a noastră”, au adăugat acestea. Ioana a crescut într-un mediu violent și are mari probleme emoționale, spun sursele noastre. Din ce le-a povestit lucrătorilor sociali, Ioana a fost părăsită de mamă când avea doi ani, din cauza violenței tatălui, și a fost crescută mai mult de rudele acestuia. Maria a fost părăsită de mama ei, într-o noapte de Revelion, acasă la o mătușă. Nu s-a mai întors niciodată. Mătușa a murit în urmă cu un an, iar fetița a ajuns în sistemul de protecție. La un moment dat, mama a căutat-o, dar ea și-a refăcut deja viața în Italia, iar loc pentru Maria nu mai este. „Ele au fost private atât de mult de afecțiune, de afecțiune maternă, încât, atunci când cineva le acordă atenție – nici nu trebuie să le ofere prea multă – mediul instituțional nu este un mediu care are foarte multe de oferit, sunt puțini oameni empatici și dedicați care își fac treaba cum trebuie, v-o spun eu, un om al sistemului. Când toată viața ai fost deprivat emoțional, nimeni nu s-a uitat la tine și primești atenție de la un bărbat, în special în perioada adolescenței … ”, au continuat cu explicațiile sursele noastre. Dincolo de faptul că fetele încă nu s-au maturizat, au un istoric de viață dificil, la care se adaugă „instituții care nu-și fac treaba și, în plus, nu avem servicii reale pentru acești copii. Ei (traficanții, n.r.) știu exact unde să creeze atașamente: Maria avea poze într-o casă extrem de luxoasă. Ea nu a văzut așa ceva în viața ei. Dacă i-a dat și mâncare, i-a cumpărat haine și un parfum și i-a dat și un pic de atenție, ea este impresionată. Ei (traficanții) asta urmăresc: întâi să le impresioneze, să creeze un atașament, apoi să le manipuleze și să le exploateze”, rezumă sursele noastre rețeta prin care copiii din sistem ajung în mâinile traficanților. „Acestea sunt crime. Schilodesc oameni. Schilodesc suflete. Nu poți să închizi ochii la așa ceva”, continuă sursele. Protecția Copilului Sector 4 confirmă doar că a sesizat DIICOT. Nu dă date despre caz, spunând că se încalcă GDPR-ul Am cerut informații despre acest caz, în baza Legii 544/2001, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4. DGASPC a refuzat să ofere informații despre caz, spunând că oferirea acestora ar încălca GDPR-ul. DGASPC ne-a transmis doar că a sesizat DIICOT cu privire la un posibil caz de trafic de persoane și că le oferă copiilor instituționalizați informații despre trafic, dar și consiliere psihologică: „În cazul în care reprezentanții instituției noastre identifică un copil aflat într-o situație de risc, se iau toate măsurile legale care se impun, în colaborare cu instituțiile statului”. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) ne-a transmis că speră că „demersurile începute de organele de cercetare penală vor fi finalizate cu celeritate”. ANPDCA ne-a mai transmis și că a fost informată despre caz de către DGASPC Sector 4 și că „cercetările organelor de poliție se află în desfășurare”. DIICOT a deschis dosar penal pentru trafic de minori DIICOT ne-a comunicat, la o primă solicitare privind cazul, că a deschis un dosar penal având ca obiect comiterea infracțiunii de trafic de minori, iar „urmărirea penală (etapa in rem) nefiind finalizată până la acest moment” (21 martie a.c., n.r.). Din informațiile reporterului, la DIICOT a fost audiată doar Ioana. Am revenit cu o solicitare la DIICOT în 30 martie a.c., întrebând dacă a fost audiată și Maria, dacă s-a început urmărirea penală față de vreo persoană și, dacă da, câte persoane sunt vizate în dosar. Maria a fost audiată în 14 aprilie, ne-a transmis DIICOT, care a reiterat că etapa in rem nu a fost finalizată până la acest moment, iar martori încă nu au fost audiați în acest caz. „Cum să nu fie copiii tentați să facă lucruri? ” Deprivați de afecțiune, copiii instituționalizați se confruntă și cu o lipsă a banilor, care îi împinge, de multe ori, spre prostituție sau furt, ne explică sursele din sistem. Copiii instituționalizați primesc doar 28 de lei pe lună bani de buzunar. Prea puțini ca să-și permită să mănânce o merdenea și să bea un suc mai mult de două ori pe lună sau să iasă o dată la un fast-food, să mănânce un burger cu cartofi prăjiți, așa cum fac copiii din familiile tipice. „Cum să nu fie tentați să facă lucruri? Le sunt asigurate trei mese pe zi, dar și noi avem acasă mâncare și poate poftim la ceva. Și ei sunt la fel ca noi”. Sursele noastre ne relatează cazuri în care fete cu măsură de protecție au ajuns să se prostitueze pentru lucruri. Un alt băiat cu măsură de protecție fură din magazine. Și-a justificat gestul prin faptul că și-a făcut o prietenă și nu are bani să o scoată la un suc. „Dacă vrem să aruncăm piatra, o putem arunca. Dar, dacă ne punem în locul lor, când pleacă cu o pungă de un leu când se mută de colo-colo, acelea fiind toate amintirile tale, când nu-i pasă nimănui în mod real de tine, când nu ai un loc căruia să-i spui «acasă», n-ai mamă, n-ai tată, mă întreb: ce-ți mai rămâne?”. În 13 aprilie, Guvernul Ciucă a anunțat că suma lunară primită de copiii instituționalizați pentru nevoi personale va crește de la 28 de lei la 150 de lei, prin programul „Sprijin pentru România”. Nu există încă un termen clar când va intra în vigoare măsura. *Maria și *Ioana nu sunt numele reale ale celor două copile. Am decis să protejăm și identitatea surselor din cadrul sistemului de protecție a copilului, care și-ar putea pierde locul de muncă pentru că ne-au relatat despre acest caz. Cifre neverosimile pentru copiii traficați din centre: o medie de 27 pe an 27 de copii cu măsură de protecție sunt traficați, în medie, în fiecare an, arată datele furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), la solicitarea reporterului. Datele par neverosimile, în contextul în care ANITP-ului i se reproșează, în rapoarte internaționale, că sunt discrepanțe în raportări, din cauză că agenția nu include constant în statistici și victimele identificate peste granițe și care, ulterior, sunt repatriate în țară. Pe de altă parte, ANITP spune că nu le sunt aduse în atenție cazurile victimelor repatriate, se menționează în raportul GRETA (Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane al Consiliului Europei) din iunie 2021. Conform datelor ANITP, în România au fost traficați, în 2016, 26 de copii din sistem, din cele 756 de victime identificate, în 2017 – 27 de copii instituționalizați, din cele 662 de victime, în 2018 – 27 de copii instituționalizați din 497 de victime, în 2019 – 43 de copii cu măsură de protecție (dintre care zece cetățeni străini) din 698 de victime, în 2020 – 22 de copii instituționalizați, din 596 de victime. Raportul de evaluare, aici. În cel mai recent raport al ANITP, publicat în 2021 și care prezintă situația traficului din 2020, se menționează că aproape jumătate din victimele identificate în 2020 sunt minori: 255 de copii din 596 de victime, dar și că, pe fondul pandemiei, a scăzut traficul de ființe umane. Interpol este de altă părere: într-o informare din iunie 2020, a atras atenția că „pandemia de coronavirus a împins victimele traficului de ființe umane și mai departe de a fi identificate și ajutate”. Datele Interpol, aici. Mai mult, Organizația Națiunilor Unite precizează că numărul real al victimelor traficului de ființe umane dintr-o țară este cu cel puțin 50 la sută mai mare față de numărul raportat oficial, iar șansele ca o victimă minoră să fie identificate sunt semnificativ mai mici decât în cazul unui adult. Totodată, Comisia Europeană anunța, în 2020, că România ocupa primul loc în topul statelor UE ca sursă a victimelor traficului de persoane. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

Soldați ruși capturați în Ucraina - Facebook/Armata Ucrainei
Eveniment

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina. Postarea a fost șteasă ulterior

Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse. Publicația Readovka a publicat pe rețeaua de socializare VKontakte un bilanț al pierderilor trupelor Moscovei în Ucraina, anunțând peste 20.000 de morți și dispăruți. Postarea a fost ștearsă la câteva minute după publicare. Un ziar pro-Kremlin a dezvăluit pe VKontakte pierderile armatei ruse în Ucraina Readovka a anunțat pe VKontakte, că Ministerul rus al Apărării a transmis, în cadrul unui "briefing restrâns", că a pierdut 13.414 soldați în Ucraina, plus alți 7.000 care sunt dați dispăruți. Aceeași postare în limba rusă anunța și că la bordul navei Moskva au murit 116 marinari și mai mult de 100 sunt încă dați dispăruți. Cu toate că postarea a fost ștearsă aproape imediat, a foist de ajuns pentru ca mulți utilizatori ai rețelei să o remarce, să facă o captură și să o distribuie pe alte rețele. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Kevin Rothrock, redactorul șef al publicației Medusa, foarte cunoscută pentru anchetele contra puterii de la Kremlin, spune într-o postare pe Twitter că bilanțul publicat de Readovka se aseamănă cu o altă postare "accidentală" apărută în Social Media în urmă cu ceva vreme. Și Komsomolskaia Pravda a publicat un bilanț asemănător Este vorba despre tabloidul Komsomolskaia Pravda care, acum o lună, anunța 9800 de victime în rândul armatei Moscovei în operațiunea din Ucraina. In a now deleted VK post, the pro-Kremlin media outlet Readovka claims that Russia’s Defense Ministry stated at a “closed briefing” that it’s lost 13,414 soldiers in Ukraine *plus* another 7,000 who are missing. 116 sailors killed aboard the Moskva, with 100+ still missing. pic.twitter.com/jHx7lZi9WA— Kevin Rothrock (@KevinRothrock) April 22, 2022 Ca și în cazul publicației Readovka, Komsomolskaia Pravda a șters postarea și a anunțat că site-ul i-a fost spart de hackeri. Chiar și cu aceste explicații, publicația a fost somată de autorități să explice de ce a publicat un astfel de bilanț. Cifrele din Readovka, apropiate de cele anunțate de ucraineni O altă remarcă este apropierea dintre numărul victimelor în rândul armatei Rusiei din aceste rapoarte publicate "accidental" de diverse publicații care susțin puterea de la Moscova și cifrele date publicității de către armata ucraineană. Ultimul bilanțul de vineri dimineață al oficialilor de la Kiev vorbește despre faptul că rușii au pierdut circa 21.200 de soldați în timpul invaziei.

Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina
Internațional

Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina

Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina: 331 de civili uciși, dintre care 19 copii, arată Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR). datele erau colectate până joi, la ora 24.00. Numărul civililor răniţi este de 675, dintre care 31 copii. Bilanț parțial al masacrului rus în Ucraina Printre persoanele ucise în Ucraina se numără 71 de bărbați, 40 de femei, 7 băieți, 3 fete. Genul a 9 copii și 201 adulți nu a fost deocamdată indicat. Printre cei 675 de răniți sunt 51 de bărbați, 40 de femei, 9 fete, 2 băieți, iar genul a 20 de copii și 553 de adulți nu este cunoscut. Regiunile Donețk și Lugansk: 440 victime, dintre care77 de morți și 363 de răniți. Înaltul Comisar pentru Refugiaţi al ONU, Michelle Bachelet, a atras totuşi atenţia vineri că numărul morţilor şi răniţilor este probabil mai mare, deoarece este nevoie de câteva zile pentru a verifica un caz. Citește și: Liderii de la Tiraspol îl atrag pe Putin în Transnistria: cer să le fie recunoscută independența, resping aderarea Moldovei la UE UNHCR contabilizează cazurile pe măsură ce sunt confirmate. Putin: folosesc populația ca scut uman „Operațiunea militară specială se derulează strict potrivit calendarului, potrivit planului”, a spus Putin la televiziunea națională, în a opta zi de invazie în Ucraina și după o reuniune a consiliului de securitate a Federației Ruse. „Toate sarcinile sunt îndeplinite cu succes”, a spus el. Putin a folosit aceeași retorică prin care și-a justificat invazia, spunând că „neonaziștii din Ucraina își folosesc propria populație ca scut uman”. De asemenea, el a afirmat că există „dovezi obiective” că au amplasat echipamente grele în apropierea clădirilor rezidențiale. El a adăugat că în Ucraina ar fi mercenari străini.

Bilantul invaziei rusesti in Ucraina. 198 de oameni au fost omorâți. În imagine, ucraineni adăpostindu-se în metroul de la Kiev. Sursă: Twitter Emilio Morenatti / AP
Internațional

Bilanțul invaziei rusești în Ucraina

Bilanțul invaziei rusești în Ucraina: 198 de ucraineni au murit începând de joi dimineață, când Rusia a invadat Ucraina, a anunțat ministrul Sănătății. Bilanțul invaziei rusești în Ucraina: 198 de ucraineni morți și peste 1.000 de răniți 198 de ucraineni au fost omorâți de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, a anunțat ministrul Sănătății, Viktor Liașko, pe contul său de Facebook. Alți 1.115 ucraineni au fost răniți, între care și 33 de copii. Citește și: Harta actualizată a invaziei rusești în Ucraina. Circa 100 de blindate se îndreaptă spre Kiev. Ucraina anunță moartea a 3.500 de soldați ruși People rest in the Kyiv subway, using it as a bomb shelter Feb. 24, 2022. Russia has launched a full-scale invasion of Ukraine, unleashing airstrikes and sending troops and tanks from multiple directions in a move that could rewrite the world's geopolitical landscape. pic.twitter.com/IFR5VPajLF— Emilio Morenatti (@EmilioMorenatti) February 24, 2022 Ucraina anunță că 3.500 de soldați ruși au fost omorâți Circa 3.500 de soldaţi ruşi au fost ucişi şi alţi 200 au fost capturaţi, a anunţat sâmbătă dimineaţa Ministerul Apărării al Ucrainei. De asemenea, 14 avioane militare, 8 elicoptere, 102 tancuri şi mai mult de 530 de alte vehicule militare au fost distruse. Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereshchuk, a făcut sâmbătă un apel la Crucea Roșie Internațională, să ridice și să repatrieze trupurile militarilor ruși uciși. For more details about Russia's losses so far check our story:https://t.co/mHWzSLEt1L pic.twitter.com/GDOscuxYIY— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) February 26, 2022

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră