marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

vârstă

22 articole
Eveniment

Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite

Femeile care au crescut copii sau au lucrat în condiții deosebite se pot pensiona cu luni sau chiar cu mai mulți ani înaintea vârstei standard, fără penalizarea aplicată pensiei anticipate, beneficiind direct de pensie pentru limită de vârstă. Pentru a accesa aceste măsuri, există o condiție esențială: realizarea stagiului complet de cotizare contributiv prevăzut de lege. Cele două reduceri se pot cumula. Există însă o condiție esențială: realizarea stagiului complet de cotizare contributiv prevăzut de lege. De asemenea, numărul copiilor, perioadele de muncă recunoscute și luna nașterii influențează momentul în care poate fi cerută pensia. Primul pas: verificarea vârstei și a stagiului de cotizare Înainte de calcularea reducerilor, trebuie stabilite două repere personale: vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare contributiv. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet Ambele se verifică în anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023, în funcție de luna și anul nașterii. Pentru femei, creșterea este eșalonată. De aceea, calculul nu pornește automat de la 65 de ani și nici condiția de vechime nu este, pentru toate generațiile, de 35 de ani. Stagiul minim de 15 ani nu este suficient pentru reducerile obișnuite acordate pentru copii sau condiții deosebite. Este necesar stagiul complet aplicabil persoanei respective. Practic, trebuie verificate separat două întrebări: „Am împlinit vârsta redusă?” și „Am realizat stagiul complet cerut?”. Pensionarea pe acest temei devine posibilă când răspunsul este afirmativ la ambele. Cu cât se reduce vârsta pentru femeile care au crescut copii Articolul 51 din Legea nr. 360/2023 acordă reduceri femeilor care au realizat stagiul complet contributiv și au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani. Citește și: Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat Pentru un copil, vârsta standard de pensionare se reduce cu șase luni, iar pentru doi copii, cu un an. Femeile care au crescut trei copii beneficiază de o reducere de un an și șase luni, în timp ce pentru patru copii reducerea ajunge la doi ani. În cazul a cinci copii, pensionarea poate avea loc cu doi ani și șase luni mai devreme, iar pentru șase copii, cu trei ani mai devreme. Reducerea maximă este de trei ani și șase luni și se acordă femeilor care au șapte sau mai mulți copii eligibili. Sunt luați în calcul și copiii adoptați, dacă au fost crescuți timp de cel puțin 13 ani. Astfel, numărul relevant poate include atât copii biologici, cât și copii adoptați, cu respectarea condiției corespunzătoare fiecăruia. De exemplu, dacă vârsta standard este de 63 de ani, doi copii eligibili o reduc la 62 de ani. Dacă stagiul complet este realizat abia la 62 de ani și patru luni, pensionarea în aceste condiții devine posibilă atunci, nu de la împlinirea vârstei de 62 de ani. Concediul pentru creșterea copilului contează la stagiul necesar? Reducerea pentru copii și includerea concediului de creștere în stagiul de cotizare sunt două drepturi distincte. Citește și: Stagiul de cotizare în 2026: greșeala banală din cauza căreia mulți români pot pierde bani la pensie Pentru verificarea stagiului complet, contează perioada în care a fost acordat concediul. CNPP explică trei situații. Înainte de 1 aprilie 2001, concediile plătite pentru îngrijirea copilului acordate potrivit actelor normative indicate de instituție constituie vechime în muncă și stagiu contributiv. Între 1 aprilie 2001 și 31 decembrie 2005, concediul pentru creșterea copilului reprezintă perioadă asimilată, care nu intră în stagiul complet contributiv necesar deschiderii dreptului la pensie. Începând cu 1 ianuarie 2006, concediul pentru creșterea copilului prevăzut de lege este perioadă asimilată, dar se include, prin excepție, la verificarea stagiului minim și a celui complet contributiv. Așadar, o perioadă poate fi recunoscută la pensie fără să ajute și la îndeplinirea condiției de stagiu complet pentru pensionarea la vârstă redusă. Condițiile deosebite de muncă: patru luni de reducere pentru fiecare an împlinit Pentru activitatea recunoscută în condiții deosebite, reducerea este de patru luni pentru fiecare an împlinit, până la maximum șapte ani. Citește și: Penalizarea pensiei anticipate poate dispărea mai devreme: când poți primi sute de lei în plus De exemplu, trei ani recunoscuți aduc o reducere de un an. Pentru șase ani, reducerea este de doi ani, iar pentru zece ani ajunge la trei ani și patru luni. Doisprezece ani în condiții deosebite permit reducerea cu patru ani, iar 21 de ani sau mai mult dau dreptul la reducerea maximă de șapte ani. Și aici este obligatorie realizarea stagiului complet contributiv. Acesta poate cuprinde atât muncă în condiții normale, cât și muncă în condiții deosebite; nu trebuie ca întreaga carieră să fi fost desfășurată în condiții deosebite. Contează și fosta grupă a II-a de muncă În principiu, perioadele recunoscute în grupa a II-a înainte de 1 aprilie 2001 sunt valorificate drept stagiu în condiții deosebite pentru reducerea vârstei, cu excepțiile prevăzute de lege. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Calculul ține cont și de procentul de timp lucrat în grupă. De aceea, zece ani calendaristici înscriși în acte nu înseamnă neapărat zece ani valorificabili integral în aceste condiții. Încadrarea trebuie să fie recunoscută legal și dovedită. Pentru vechile grupe, dacă informațiile lipsesc din carnetul de muncă sau sunt incomplete ori incorecte, pot fi necesare adeverințe eliberate de angajator, deținătorul legal al arhivei sau operatorul arhivistic autorizat care poate certifica datele. Reducerile pentru copii și muncă se pot cumula Articolul 54 permite cumularea reducerilor pentru copii cu cele prevăzute la articolul 48 pentru condițiile de muncă. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea În acest mecanism, reducerea totală nu poate depăși 11 ani, iar vârsta rezultată nu poate coborî sub 52 de ani pentru femei. Acestea sunt limitele cumulului reglementat de articolul 54; anumite activități speciale au reguli distincte. Să luăm un exemplu ipotetic: o femeie are vârsta standard de 63 de ani, stagiul complet realizat, doi copii eligibili și 12 ani recunoscuți în condiții deosebite. Pentru copii primește un an de reducere, iar pentru condițiile de muncă, patru ani. Totalul este de cinci ani, astfel că poate solicita pensie pentru limită de vârstă la 58 de ani. Exemplul arată de ce merită verificate toate drepturile împreună: luarea în calcul doar a copiilor ar conduce la o dată de pensionare mult mai târzie. Pensie pentru limită de vârstă, fără penalizare pentru anticipare Pensionarea prin aceste reduceri intră în categoria pensiei pentru limită de vârstă. Nu se aplică diminuarea lunară specifică pensiei anticipate. Totuși, „fără penalizare” nu înseamnă că suma va fi identică celei care s-ar obține după încă mai mulți ani de muncă. Pensia se calculează folosind drepturile acumulate și valorificate la pensionare. De asemenea, reducerea de până la cinci ani aferentă pensiei anticipate nu se adaugă reducerii pentru copii pentru a deschide dreptul la pensie anticipată și mai devreme. Ce acte trebuie pregătite Pe lângă cererea de pensionare, actele de identitate și stare civilă și documentele de vechime, dosarul trebuie să conțină dovezile necesare reducerilor solicitate. Pentru copii sunt necesare certificatele de naștere și, după caz, hotărârea definitivă de încuviințare a adopției, precum și declarația pe propria răspundere privind creșterea copiilor până la vârsta de 16 ani, respectiv a celor adoptați timp de cel puțin 13 ani. Pentru condițiile de muncă se verifică înscrierile din carnetul de muncă, evidențele existente și adeverințele necesare situației concrete. Este utilă solicitarea din timp, la casa teritorială de pensii, a verificării stagiului și a documentelor care mai trebuie aduse. Depunerea cererii la timp poate evita pierderea unor drepturi La prima înscriere la pensie pentru limită de vârstă, cererea depusă în maximum 30 de zile calendaristice de la îndeplinirea condițiilor permite acordarea drepturilor de la acea dată. Dacă termenul este depășit, drepturile se acordă de la înregistrarea cererii. Pentru femeile care primesc deja pensie anticipată, reducerea pentru copii poate grăbi trecerea la pensia pentru limită de vârstă și eliminarea diminuării. Documentele privind copiii trebuie însă să existe în dosar: CNPP precizează că, dacă sunt depuse după îndeplinirea condițiilor, trecerea pe acest temei se face de la data depunerii lor.

Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite
Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite
Eveniment

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite

Femeile care au născut și crescut copii pot ieși mai devreme la pensie, potrivit noii Legi a pensiilor. Reducerea pornește de la șase luni pentru un copil și poate ajunge la trei ani și jumătate pentru șapte sau mai mulți copii. Facilitatea nu se acordă însă automat: condiția esențială este ca mama să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege. Regulile sunt prevăzute de Legea nr. 360/2023, aflată integral în vigoare din septembrie 2024, iar în 2026 devin cu atât mai importante cu cât atât vârsta standard de pensionare a femeilor, cât și stagiul complet de cotizare continuă să crească treptat, conform calendarului din lege. Nu orice mamă poate ieși mai devreme la pensie Faptul că o femeie a născut unul sau mai mulți copii nu este suficient pentru a beneficia automat de reducerea vârstei de pensionare. Citește și: Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile Articolul 51 din Legea nr. 360/2023 stabilește două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Femeia trebuie, în primul rând, să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru generația sa. În al doilea rând, trebuie să fi născut și crescut copiii până la vârsta de 16 ani sau, în cazul adopției, să îi fi crescut timp de cel puțin 13 ani. Reducerea se aplică la pensia pentru limită de vârstă. Stagiul complet de cotizare contributiv va ajunge, potrivit legii, la 35 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, însă pentru femei atingerea acestui prag se face treptat, conform anexei nr. 5. Așadar, în 2026 nu există o singură valoare a stagiului complet valabilă pentru toate femeile: aceasta trebuie verificată în funcție de anul și luna nașterii. Regula care poate face diferența: stagiul complet Este probabil cea mai importantă condiție pentru o femeie care vrea să afle dacă poate ieși mai devreme la pensie datorită copiilor. Dacă stagiul complet de cotizare contributiv aferent datei sale de naștere nu este realizat, simplul fapt că a crescut unul sau mai mulți copii nu îi permite să folosească reducerea prevăzută la art. 51. Trebuie făcută însă diferența între stagiul de cotizare, în sens larg, și stagiul contributiv. Anii de facultate la zi, de exemplu, sunt perioade asimilate și nu devin pur și simplu ani contributivi pentru îndeplinirea acestei condiții. Există însă o excepție importantă pentru mame. CNPP precizează că perioada în care o persoană a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006, deși este perioadă asimilată, se ia în calcul, prin excepție, la stabilirea stagiului minim și a stagiului complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie. Cu alte cuvinte, o mamă nu trebuie să considere automat că anii de concediu pentru creșterea copilului de după 2006 îi lipsesc din stagiul necesar pentru această facilitate. Cu cât se reduce vârsta de pensionare Reducerea este stabilită clar de lege și crește cu șase luni pentru fiecare copil, până la maximum trei ani și șase luni. Grila este următoarea: pentru un copil – 6 luni; pentru doi copii – 1 an; pentru trei copii – 1 an și 6 luni; pentru patru copii – 2 ani; pentru cinci copii – 2 ani și 6 luni; pentru șase copii – 3 ani; pentru șapte sau mai mulți copii – 3 ani și 6 luni. Reducerea se aplică vârstei standard de pensionare corespunzătoare fiecărei femei, stabilită după luna și anul nașterii. Prin urmare, calculul nu începe de la aceeași vârstă pentru toate femeile aflate aproape de pensionare în 2026. Mai întâi se stabilește, din anexa nr. 5 la lege, vârsta standard care îi revine persoanei respective, iar din aceasta se scade reducerea acordată pentru copii. Un exemplu simplu: doi copii înseamnă un an mai devreme Dacă o femeie are, potrivit eșalonării prevăzute de lege, o vârstă standard de pensionare de 62 de ani și câteva luni și îndeplinește stagiul complet contributiv cerut, existența a doi copii crescuți până la 16 ani îi reduce vârsta standard cu un an. În cazul a trei copii, reducerea ar fi de un an și șase luni, iar pentru cinci copii, de doi ani și șase luni. Important este că vorbim despre reducerea vârstei pentru pensia pentru limită de vârstă, nu despre o pensie anticipată cu penalizare. Copiii adoptați sunt luați în calcul Legea nu rezervă această facilitate exclusiv mamelor biologice. Reducerea se aplică și femeilor care au adoptat copii, cu condiția ca aceștia să fi fost crescuți de femeia respectivă pentru cel puțin 13 ani. De asemenea, numărul total de copii pentru care se acordă reducerea poate include atât copii biologici, cât și copii adoptați. În cazul copiilor biologici, condiția este ca mama să îi fi născut și crescut până la vârsta de 16 ani. Reducerea pentru copii poate fi cumulată cu cea pentru grupele de muncă O femeie care a lucrat în condiții deosebite sau speciale nu pierde reducerea acordată pentru copii. Legea permite cumularea reducerii prevăzute pentru mame cu reducerile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă, precum și cu alte reduceri prevăzute prin acte normative speciale. Există însă două limite importante. Reducerea totală a vârstei standard de pensionare nu poate depăși 11 ani. În plus, după aplicarea cumulată a reducerilor, vârsta de pensionare nu poate coborî sub 52 de ani. Astfel, o femeie care beneficiază atât de reducerea pentru copii, cât și de o reducere pentru condițiile în care a lucrat trebuie să verifice ambele plafoane înainte de a calcula data la care poate cere pensia. Ce acte trebuie pentru reducerea acordată mamelor CNPP precizează că, pe lângă documentele obișnuite necesare pentru pensionarea la limită de vârstă, femeia trebuie să dovedească îndeplinirea condițiilor referitoare la copii. Pentru copiii biologici sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor, în copie, precum și declarația pe propria răspundere privind creșterea acestora până la vârsta de 16 ani. În cazul copiilor adoptați trebuie prezentat certificatul de naștere și/sau hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost încuviințată adopția, precum și declarația pe propria răspundere că aceștia au fost crescuți timp de cel puțin 13 ani. CNPP arată că declarația este cuprinsă în modelul cererii prevăzut de normele de aplicare. La acestea se adaugă documentele obișnuite pentru stabilirea pensiei: acte de identitate și stare civilă, carnetul de muncă și, după caz, adeverințe privind vechimea, veniturile sau condițiile de muncă. Atenție la data depunerii documentelor Un detaliu important îi privește pe cei care se află deja în plată cu pensie anticipată sau pensie de invaliditate și ajung să îndeplinească între timp condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă cu reducerea acordată mamelor. CNPP precizează că trecerea se face din oficiu, dar momentul de la care operează poate depinde de data la care au fost depuse actele referitoare la copii. Dacă documentele au fost depuse înainte de îndeplinirea cumulativă a condițiilor, trecerea se face de la data la care acestea sunt îndeplinite. Dacă actele sunt aduse ulterior, trecerea se realizează de la data depunerii lor. Prin urmare, pentru persoanele aflate deja într-o altă categorie de pensie, depunerea din timp a documentelor poate conta. Cum aflați concret când puteți ieși la pensie Pentru calcul sunt necesare trei informații. Mai întâi, femeia trebuie să verifice vârsta standard de pensionare corespunzătoare lunii și anului nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Apoi trebuie verificat stagiul complet de cotizare contributiv aferent aceleiași date de naștere și dacă acesta este efectiv realizat. Abia după îndeplinirea acestei condiții se scade din vârsta standard reducerea pentru copii: șase luni pentru unul, un an pentru doi, un an și jumătate pentru trei și așa mai departe. Regula poate fi rezumată simplu: copiii reduc vârsta de pensionare, dar nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare cerut de lege.

S-au prins și americanii: 61% consideră că Trump devine imprevizibil odată cu vârsta
Internațional

S-au prins și americanii: 61% consideră că Trump devine imprevizibil odată cu vârsta

Un nou sondaj Reuters/Ipsos arată că percepția publică asupra președintelui Donald Trump este influențată tot mai mult de factorul vârstă. Șase din zece americani cred că liderul de la Casa Albă devine mai imprevizibil pe măsură ce înaintează în vârstă, concluzie publicată cu o zi înaintea discursului anual privind Starea Națiunii. 61% dintre americani îl consideră pe Trump imprevizibil Potrivit cercetării, 61% dintre respondenți spun că l-ar descrie pe Donald Trump ca devenind imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Percepția diferă în funcție de afilierea politică: 89% dintre democrați împărtășesc această opinie; 30% dintre republicani sunt de acord; 64% dintre independenți au aceeași percepție. Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial în legătură cu rezultatele sondajului. Popularitatea lui Trump rămâne relativ stabilă Deși percepțiile privind vârsta și stilul de conducere se schimbă, nivelul de aprobare al președintelui a rămas aproape constant. Aproximativ 40% dintre participanți au declarat că aprobă activitatea lui Trump, ușor peste nivelul din perioada anterioară. După un debut de mandat cu o popularitate de aproximativ 47%, ratingul său s-a stabilizat în ultimele luni în jurul valorii actuale. Americanii consideră că liderii politici sunt prea bătrâni Sondajul evidențiază o preocupare mai amplă privind vârsta clasei politice din SUA. Aproximativ 79% dintre respondenți sunt de acord că oficialii aleși la Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Vârsta medie este ridicată: aproximativ 64 de ani în Senat; circa 58 de ani în Camera Reprezentanților. În rândul democraților, tendința de a susține lideri mai tineri este mai accentuată, peste jumătate considerând că liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, este prea în vârstă pentru funcții guvernamentale. Trump, cel mai în vârstă președinte la învestire Donald Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, la vârsta de 78 de ani, devenind cel mai în vârstă președinte american la momentul învestirii. Având în vedere că va împlini 80 de ani, este posibil să depășească recordul deținut anterior de Joe Biden, care și-a încheiat mandatul la 82 de ani. De la revenirea în funcție, Trump a promovat politici într-un ritm intens, inclusiv tarife comerciale extinse și măsuri stricte privind imigrația. Stilul combativ și deciziile controversate influențează percepția Președintele american a adoptat frecvent un ton dur în declarațiile publice, criticând instituții precum Curtea Supremă și adversarii politici. Deciziile privind tarifele comerciale și reacțiile la opoziția politică au contribuit la percepția de leadership imprevizibil. În campania electorală din 2024, tema vârstei liderilor politici a jucat un rol important, Trump beneficiind atunci de criticile legate de starea cognitivă a lui Joe Biden. Scade percepția privind acuitatea mintală Sondajul arată o diminuare a procentului americanilor care îl consideră pe Trump „ager mintal și capabil să facă față provocărilor”. Doar 45% împărtășesc această opinie, în scădere față de 54% într-un sondaj realizat în 2023. Diferențele politice rămân puternice: 81% dintre republicani îl consideră în continuare perspicace; doar 19% dintre democrați împărtășesc această opinie; 36% dintre independenți îl percep drept capabil, procent în scădere semnificativă. Detaliile sondajului Cercetarea a fost realizată online pe un eșantion reprezentativ de 4.638 de adulți americani. Marja de eroare este de aproximativ două puncte procentuale. Rezultatele confirmă o tendință tot mai vizibilă în spațiul politic american: dezbaterea privind vârsta liderilor devine un factor central în evaluarea performanței și a capacității de guvernare.

Suedia vrea să bage la închisoare minori de la 13 ani. Țara, terorizată de bande cu arme
Internațional

Suedia vrea să bage la închisoare minori de la 13 ani. Țara, terorizată de bande cu arme

Guvernul suedez a anunțat luni că va prezenta un proiect de lege care prevede reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni grave. Inițiativa ar deschide calea pentru pedepse cu închisoarea în anumite cazuri și marchează o schimbare majoră în politica penală a statului nordic. Măsura vizează doar infracțiunile grave Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a precizat că nu este vorba despre o reducere generală a vârstei răspunderii penale, ci despre o aplicare strict limitată la cele mai grave infracțiuni. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Printre acestea se numără omorul, tentativa de omor, atacurile cu explozibil în circumstanțe agravante, infracțiunile legate de arme de foc și violul, toate în forme agravante. Creșterea violenței și rolul bandelor criminale Suedia se confruntă de peste un deceniu cu o recrudescență a violenței asociate criminalității organizate, alimentată de conflicte între bande rivale și de lupta pentru controlul pieței drogurilor. Autoritățile avertizează că rețelele infracționale recrutează tot mai frecvent minori sub 15 ani pentru comiterea de atacuri armate sau atentate cu explozibil, mizând pe faptul că aceștia nu riscă pedepse cu închisoarea. Opoziție puternică din partea instituțiilor Proiectul de lege a stârnit reacții critice din partea mai multor instituții și organizații. Poliția, procurorii și reprezentanți ai sistemului penitenciar s-au declarat împotriva reducerii vârstei răspunderii penale, avertizând că măsura ar putea duce la implicarea unor copii și mai tineri în rețelele criminale. Alți critici au subliniat că sistemul penitenciar suedez nu este pregătit să gestioneze deținuți atât de tineri și că inițiativa riscă să încalce drepturile copilului. De la 14 la 13 ani: evoluția proiectului O anchetă guvernamentală lansată în ianuarie 2025 propunea inițial reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Ulterior, în septembrie, guvernul a decis să meargă mai departe și să propună pragul de 13 ani, trimițând proiectul spre consultare către 126 de autorități și organizații. Majoritatea entităților consultate au criticat sau respins ferm propunerea. „Suntem într-o situație de urgență”, spune ministrul Justiției În pofida opoziției, Gunnar Strömmer a apărat proiectul, afirmând că Suedia se află într-o situație de urgență și că măsurile adoptate trebuie să reflecte gravitatea contextului actual. Potrivit ministrului, reducerea vârstei răspunderii penale ar urma să fie aplicată temporar, pentru o perioadă inițială de cinci ani. Când ar putea intra în vigoare noua lege Proiectul de lege va fi transmis mai întâi Consiliului Legislativ suedez, organismul care analizează legalitatea inițiativelor guvernamentale. Ministrul Justiției speră ca legea să fie adoptată și să intre în vigoare în cursul acestei veri.

Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani
Eveniment

Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că reprezentanții Ministerului Apărării și ai Ministerului Afacerilor Interne vor elabora, până la finalul săptămânii viitoare, un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și apărare. Măsura, legată de reducerea cheltuielilor bugetare Inițiativa apare în contextul în care Guvernul urmărește reducerea cu 10% a fondului de salarii al instituțiilor publice. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Potrivit ministrului, în cazul MApN și MAI, această reducere nu poate fi realizată nici prin tăieri salariale, nici prin diminuarea numărului de angajați. Războiul din Ucraina exclude reducerile de personal Radu Miruță a explicat, într-o intervenție la Antena 3, că situația de securitate regională face imposibilă reducerea efectivelor militare sau a personalului din structurile de ordine publică. România are aproximativ 600 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război, motiv pentru care, potrivit ministrului, armata trebuie consolidată, nu diminuată. Compromisul coaliției: fără tăieri, dar cu pensionare mai târzie Ministrul Apărării a precizat că soluția acceptată în coaliția de guvernare este creșterea vârstei de pensionare, ca formă de contribuție la efortul de reducere a cheltuielilor. „Nu tăiem din salarii și nu reducem numărul de angajați, dar creștem vârsta de pensionare. Acesta este compromisul”, a declarat Miruță. Vârsta actuală de pensionare este 48 de ani În prezent, personalul din aceste structuri se poate pensiona la vârsta de 48 de ani. Noua vârstă de pensionare urmează să fie stabilită în urma unor simulări financiare. Ministrul a precizat că sunt analizate mai multe scenarii, care ar putea presupune creșterea pragului la 55, 60 sau o altă vârstă, fără a ajunge neapărat la 65 de ani. Proiectul de lege, pe masa Guvernului săptămâna viitoare Potrivit lui Radu Miruță, proiectul de lege comun al MApN și MAI urmează să fie prezentat Guvernului până la finalul săptămânii viitoare, după finalizarea simulărilor privind impactul bugetar. În ceea ce privește domeniul sănătății, ministrul a precizat că sunt așteptate propuneri care să reducă cheltuielile printr-o alocare diferențiată a fondurilor. Printre criteriile avute în vedere se numără rangul spitalelor și volumul de activitate, în special în cazul gărzilor medicale, care diferă semnificativ de la un spital la altul. Educația, exceptată de la noi reduceri Pentru sectorul Educației, Guvernul va ține cont de reducerile realizate anul trecut, estimate la 4–5%. Astfel, nu se va aplica o reducere suplimentară de 10% peste cea deja efectuată. Guvernul exclude introducerea unor taxe noi Radu Miruță a mai declarat că în cadrul Guvernului nu au existat discuții privind introducerea unor noi taxe. Executivul își propune să transmită populației un semnal clar că ajustările bugetare încep din interiorul aparatului de stat. „Concentrarea Guvernului este să arătăm că tăiem și de la noi. Începem anul cu această dovadă”, a conchis ministrul.

PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani - sondaj INSCOP. Social-democrații au succes la cei peste 60 de ani
Politică

PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani - sondaj INSCOP. Social-democrații au succes la cei peste 60 de ani

PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani: în categoria de vârstă 18-29 de ani, doar 9% dintre cetățenii români ar vota cu formațiunea lui Grindeanu, iar în categoria de vârstă 30-44 de ani - 8%, arată un sondaj INSCOP.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu În schimb, în categoria peste 60 de ani, PSD strânge 38% din voturi, fiind pe locul I din punct de veder al intenției de vot. AUR ar fi votat de 28% din cei peste 60 de ani, PNL - 15%, iar USR - 7%. PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani AUR este pe locul I la toate categoriile de vârstă între 18 și 60 de ani. Cel mai mare succes este la cei între 30 și 44 de ani, unde 50% ar vota cu formațiunea lui George Simion. Acest partid are cel mai mic scor la alegătorii tineri, între 18 și 29 de ani, 34%. Pe locul II este SENS, cu 16%, și USR, cu 14% - la această grupă de vârstă. SENS nu trece de 1% la nici o altă categorie de vârstă.  USR are cel mai bun scor la cei între 30 si 44 de ani, 18%. La toate categoriile de vârstă, scorul electoral al PNL este între 11 și 15%.  Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a V-a, realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, prima poziție în topul opțiunilor de vot - pe toate categoriile de vârstă! - este ocupată de AUR, cu 38% dintre opțiuni. Formațiunea condusă de George Simion este urmată de PSD, cu 19,5% și PNL cu 14,6%. Intenția de vot pentru USR este de 12,3%.  Datele au fost culese în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8 %, la un grad de încredere de 95%.

Limită de vârstă pentru Facebook, Instagram și TikTok în UE, propune Ursula von der Leyen
Eveniment

Limită de vârstă pentru Facebook, Instagram și TikTok în UE, propune Ursula von der Leyen

Restricții de vârstă pentru rețele sociale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat miercuri în favoarea introducerii unei limite de vârstă pentru accesul la rețelele sociale în Uniunea Europeană. Restricții de vârstă pentru rețele sociale Declarația a fost făcută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Von der Leyen a anunțat că va înființa un grup de experți până la sfârșitul anului, care va oferi recomandări privind cea mai bună cale de acțiune. Aceasta a comparat posibilele reglementări pentru rețelele sociale cu restricțiile deja existente pentru tutun și alcool. Paralele cu tutunul și alcoolul „Așa cum, pe vremea mea, societatea îi învăța pe copii că nu pot fuma, bea sau viziona conținut pentru adulți până la o anumită vârstă, cred că a venit timpul să facem același lucru și pentru rețelele de socializare”, a spus președinta Comisiei Europene. Von der Leyen a subliniat temerile părinților care încearcă să își protejeze copiii de pericolele mediului digital. Printre riscurile enumerate se află hărțuirea online, accesul la conținut pentru adulți, promovarea autovătămării, algoritmi care exploatează vulnerabilitățile copiilor pentru a genera dependență. „Părinții se tem că, atunci când copiii primesc un telefon, un simplu scroll îi poate expune la o gamă largă de pericole”, a adăugat ea. Modelul australian: rețelele sociale, doar de la 16 ani Von der Leyen a menționat Australia ca posibil exemplu de urmat. În această țară, utilizatorii vor avea voie să acceseze platforme precum TikTok, X (fost Twitter), Facebook sau Instagram doar de la vârsta de 16 ani. Aplicație europeană pentru verificarea vârstei Comisia Europeană lucrează la dezvoltarea unei aplicații dedicate verificării vârstei, menită să blocheze accesul minorilor la conținut inadecvat. Potrivit unui sondaj realizat în Germania, 70% dintre respondenți s-au declarat favorabili introducerii unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale precum Facebook, Instagram sau TikTok.

Nu va crește vârsta standard de pensionare, dă asigurări Guvernul
Eveniment

Nu va crește vârsta standard de pensionare, dă asigurări Guvernul

Vârsta standard de pensionare nu crește. Guvernul nu are în vedere și nu discută în acest moment creșterea vârstei standard de pensionare, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Vârsta standard de pensionare nu crește Oficialul a subliniat că afirmațiile premierului Ilie Bolojan de la TVR vizau exclusiv categoriile cu statut special, unde există excepții de la regula generală. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Luni, premierul Ilie Bolojan a declarat că România are nevoie de o pondere mai mare a populației active cu vârste între 50 și 65 de ani. În opinia sa, acest lucru ar presupune creșterea vârstei de pensionare, pentru ca mai mulți oameni să rămână implicați în economia reală. Riscul de nesustenabilitate a sistemului de pensii Șeful Guvernului a avertizat că, fără ajustări, sistemul de pensii va deveni nesustenabil în următorii cinci-zece ani. Argumentul său: generațiile numeroase de 400.000 – 500.000 de persoane vor intra la pensie în viitorul apropiat, în timp ce în locul lor vin generații mult mai mici, de aproximativ 200.000 de oameni pe an. Soluții pentru echilibrul pe termen lung Bolojan a insistat asupra faptului că problema nu poate fi amânată și că trebuie luate măsuri care să protejeze viitorul generațiilor tinere. „Nu putem amaneta viitorul mutând împrumuturi în timp sau evitând deciziile necesare”, a subliniat premierul, explicând că doar prin reașezarea structurii sistemului de pensii se poate evita o criză.

Magistrații se vor pensiona la 65 de ani și nu vor avea pensii mai mari de 70% din salariu
Eveniment

Magistrații se vor pensiona la 65 de ani și nu vor avea pensii mai mari de 70% din salariu

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește. Guvernul a adoptat vineri un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani. Vârsta de pensionare pentru magistrați crește Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește să rezolve probleme legate de eficiență și echitate, respectând totodată independența Justiției. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Potrivit proiectului, creșterea vârstei de pensionare se va realiza etapizat, pe parcursul a zece ani. Premierul a subliniat că pensionarea la 48 de ani, în plină maturitate profesională, „nu mai poate continua”, iar magistrații pot contribui activ încă mulți ani la serviciile publice. Pensia magistraților, plafonată la 70% din ultimul salariu O altă prevedere importantă din pachetul legislativ vizează pensiile magistraților. Acestea nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu, spre deosebire de situația actuală, în care pot ajunge la echivalentul integral al acestuia. Guvernul critică vechiul sistem de pensii speciale Premierul a arătat că actualul sistem era „anormal” și unic în raport cu alte țări europene. În prezent, pensia unui procuror sau judecător poate ajunge până la 6.000 de euro. Noua formulă este considerată de Executiv „mult mai echitabilă”, chiar dacă rămâne cea mai ridicată din sectorul public.

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Bolojan continuă să-i chinuie pe magistrați: azi i-a chemat la Guvern să le spună despre creșterea vârstei de pensionare
Eveniment

Bolojan continuă să-i chinuie pe magistrați: azi i-a chemat la Guvern să le spună despre creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații. Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, o întâlnire de lucru la Palatul Victoria cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi. Tema principală a discuției a fost reforma pensiilor din sistemul judiciar, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice. Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații Șeful Guvernului a subliniat importanța justiției pentru sănătatea unui stat democratic și a arătat că proiectul de lege privind pensiile magistraților respectă normele europene. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În același timp, acesta ține cont de principiile de echitate socială, normalitate și eficiență, dar și de constrângerile bugetare actuale. „Reforma are în vedere reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea sustenabilității sistemului de justiție”, a declarat premierul, citat într-un comunicat al Guvernului. Creșterea vârstei de pensionare, măsură centrală Una dintre principalele modificări propuse este majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați. Potrivit premierului, această măsură va contribui la creșterea calității serviciului public și la stabilitatea sistemului. Pentru a evita dezechilibrele privind resursa umană, noua lege va include perioade tranzitorii. Modificarea modului de calcul al pensiilor Un alt element cheie al reformei vizează modul de calcul al pensiilor magistraților. Noua formulă este gândită în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și are ca scop o mai bună echilibrare a sistemului. Salarizare predictibilă și condiții de muncă Pe lângă reforma pensiilor, la întâlnire s-au discutat și aspecte privind salarizarea predictibilă în sistemul judiciar, condițiile de muncă pentru magistrați și volumul ridicat al activității. La întrevedere au fost prezenți, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat Roxana Simona Momeu și directorul Alina Rădoi din partea Ministerului Justiției. Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai: Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţiei Procurorilor din România, Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România.

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani pentru a putea susține pensiile, afirmă un economist german
Eveniment

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani pentru a putea susține pensiile, afirmă un economist german

Germania, pensionare la 69 de ani. Germania trebuie să crească vârsta de pensionare dincolo de pragul deja stabilit pentru 2031, dacă vrea să mențină sustenabilitatea sistemului public de pensii și să susțină creșterea economică. Aceasta este opinia economistului Martin Werding, membru al Consiliului experților economici, care oferă consultanță guvernului german. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Rheinische Post. Germania, pensionare la 69 de ani Werding susține că, deși ideea prelungirii vieții profesionale este impopulară, realitatea demografică nu poate fi ignorată. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Dacă în anii 1960 germanii primeau pensie timp de circa 10 ani, acum durata medie s-a dublat, ajungând la 20 de ani. În acest context, cu tot mai mulți pensionari și tot mai puțini copii care să contribuie la sistem, actualul model este nesustenabil. Propunerea: două treimi din viața suplimentară, muncite Economistul propune o formulă simplă: la fiecare 10 ani în care crește speranța de viață, două treimi din acest timp să fie adăugate perioadei de activitate profesională, iar o treime să rămână pentru pensie. Conform acestui model, vârsta standard de pensionare ar urma să crească cu șase luni la fiecare deceniu, ajungând la 68 de ani în 2050 și 69 de ani în 2070. Ministrul Muncii respinge ideea: „O dezbatere falsă” Ministrul muncii din Germania, Bärbel Bas, membră a Partidului Social-Democrat (SPD), a criticat propunerea, numind-o o „dezbatere falsă”. Ea a subliniat că mulți cetățeni nu reușesc deja să ajungă la vârsta legală de pensionare din cauza problemelor de sănătate. În opinia sa, impunerea unei vârste mai mari de pensionare ar însemna, pentru acești oameni, o reducere reală a pensiei. Bas s-a pronunțat împotriva eliminării posibilității de pensionare anticipată pentru cei care au muncit timp de 45 de ani, susținând că aceștia trebuie să aibă dreptul de a se retrage în mod demn. Reduceri mai drastice pentru pensionarea anticipată? În completarea propunerii sale, Werding a cerut și o reevaluare a penalizărilor aplicate pensionării anticipate. El consideră că actuala reducere de 3,6% pe an este prea permisivă și a sugerat ca scăderea pensiei să se situeze între 5% și 7% pentru fiecare an de pensionare în avans.

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani
Justiție

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani

CSM îl ceartă pe premierul Ilie Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său de președinte interimar aveau 48 de ani. Media celor pensionați între 12 februarie 2025 – 26 mai 2025 a fost de 52 de ani și trei luni, afirmă CSM. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Însă această medie este mult ridicată de o judecătoare pensionată la 67 de ani.  CSM îl ceartă pe Bolojan „În perioada 12 februarie 2025 – 26 mai 2025, au fost înaintate pentru emiterea decretelor de pensionare 35 de hotărâri ale Secției pentru judecători. Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare în perioada indicată a fost de aproximativ 52 de ani şi 3 luni, contrar informaţiilor eronate transmise în spaţiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai 5 judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informaţiei potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deşi Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societăţii şi antagonizarea acesteia în continuare faţă de corpul judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM. „„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan, la 11 iulie. 

Bolojan nu mai tolerează ca magistrații să se pensioneze la 48 de ani: Nu mai putem continua așa, suntem singura țară din Europa
Eveniment

Bolojan nu mai tolerează ca magistrații să se pensioneze la 48 de ani: Nu mai putem continua așa, suntem singura țară din Europa

Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri. Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu Pro TV în care a promis tăieri drastice de privilegii în sistemul bugetar. Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri Într-un interviu acordat Pro TV, premierul a subliniat necesitatea corectării inechităților din sistem, vizând în special pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială. Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani. Aceasta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie. În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri.”

Viața bate filmul: o columbiancă acuzată de trafic de droguri scapă de închisoare întrucât în timpul procesului s-a aflat că era minoră
Eveniment

Viața bate filmul: o columbiancă acuzată de trafic de droguri scapă de închisoare întrucât în timpul procesului s-a aflat că era minoră

Traficantă de droguri scapă de închisoare. Dosarul unei tinere columbience condamnate la cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri va fi rejudecat, după ce s-a descoperit că era minoră la momentul faptei. Traficantă de droguri scapă de închisoare Manuela Meesters, crescută ca un copil găsit, primise o vârstă estimativă atribuită „din oficiu”, fără documente care să-i confirme identitatea reală. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Informația privind vârsta sa reală a ieșit la iveală abia în timpul apelului, schimbând complet perspectiva juridică a cazului. Fiind minoră, procesul se va relua în condițiile prevăzute de lege pentru inculpații sub 18 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră