vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vârstă

17 articole
Politică

PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani - sondaj INSCOP

PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani: în categoria de vârstă 18-29 de ani, doar 9% dintre cetățenii români ar vota cu formațiunea lui Grindeanu, iar în categoria de vârstă 30-44 de ani - 8%, arată un sondaj INSCOP.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu În schimb, în categoria peste 60 de ani, PSD strânge 38% din voturi, fiind pe locul I din punct de veder al intenției de vot. AUR ar fi votat de 28% din cei peste 60 de ani, PNL - 15%, iar USR - 7%. PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani AUR este pe locul I la toate categoriile de vârstă între 18 și 60 de ani. Cel mai mare succes este la cei între 30 și 44 de ani, unde 50% ar vota cu formațiunea lui George Simion. Acest partid are cel mai mic scor la alegătorii tineri, între 18 și 29 de ani, 34%. Pe locul II este SENS, cu 16%, și USR, cu 14% - la această grupă de vârstă. SENS nu trece de 1% la nici o altă categorie de vârstă.  USR are cel mai bun scor la cei între 30 si 44 de ani, 18%. La toate categoriile de vârstă, scorul electoral al PNL este între 11 și 15%.  Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a V-a, realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, prima poziție în topul opțiunilor de vot - pe toate categoriile de vârstă! - este ocupată de AUR, cu 38% dintre opțiuni. Formațiunea condusă de George Simion este urmată de PSD, cu 19,5% și PNL cu 14,6%. Intenția de vot pentru USR este de 12,3%.  Datele au fost culese în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8 %, la un grad de încredere de 95%.

PSD, dezastru în rândul alegătorilor până în 44 de ani Foto: Inquam/Octav Ganea
Restricții de vârstă pentru rețele sociale (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

Limită de vârstă pentru Facebook, Instagram și TikTok în UE, propune Ursula von der Leyen

Restricții de vârstă pentru rețele sociale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat miercuri în favoarea introducerii unei limite de vârstă pentru accesul la rețelele sociale în Uniunea Europeană. Restricții de vârstă pentru rețele sociale Declarația a fost făcută în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Citește și: Misterioasa bugetară cu Mercedes și vilă în Voluntari plasată în conducerea a trei companii de stat Von der Leyen a anunțat că va înființa un grup de experți până la sfârșitul anului, care va oferi recomandări privind cea mai bună cale de acțiune. Aceasta a comparat posibilele reglementări pentru rețelele sociale cu restricțiile deja existente pentru tutun și alcool. Paralele cu tutunul și alcoolul „Așa cum, pe vremea mea, societatea îi învăța pe copii că nu pot fuma, bea sau viziona conținut pentru adulți până la o anumită vârstă, cred că a venit timpul să facem același lucru și pentru rețelele de socializare”, a spus președinta Comisiei Europene. Von der Leyen a subliniat temerile părinților care încearcă să își protejeze copiii de pericolele mediului digital. Printre riscurile enumerate se află hărțuirea online, accesul la conținut pentru adulți, promovarea autovătămării, algoritmi care exploatează vulnerabilitățile copiilor pentru a genera dependență. „Părinții se tem că, atunci când copiii primesc un telefon, un simplu scroll îi poate expune la o gamă largă de pericole”, a adăugat ea. Modelul australian: rețelele sociale, doar de la 16 ani Von der Leyen a menționat Australia ca posibil exemplu de urmat. În această țară, utilizatorii vor avea voie să acceseze platforme precum TikTok, X (fost Twitter), Facebook sau Instagram doar de la vârsta de 16 ani. Aplicație europeană pentru verificarea vârstei Comisia Europeană lucrează la dezvoltarea unei aplicații dedicate verificării vârstei, menită să blocheze accesul minorilor la conținut inadecvat. Potrivit unui sondaj realizat în Germania, 70% dintre respondenți s-au declarat favorabili introducerii unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale precum Facebook, Instagram sau TikTok.

Vârsta standard de pensionare nu crește (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Nu va crește vârsta standard de pensionare, dă asigurări Guvernul

Vârsta standard de pensionare nu crește. Guvernul nu are în vedere și nu discută în acest moment creșterea vârstei standard de pensionare, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Vârsta standard de pensionare nu crește Oficialul a subliniat că afirmațiile premierului Ilie Bolojan de la TVR vizau exclusiv categoriile cu statut special, unde există excepții de la regula generală. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Luni, premierul Ilie Bolojan a declarat că România are nevoie de o pondere mai mare a populației active cu vârste între 50 și 65 de ani. În opinia sa, acest lucru ar presupune creșterea vârstei de pensionare, pentru ca mai mulți oameni să rămână implicați în economia reală. Riscul de nesustenabilitate a sistemului de pensii Șeful Guvernului a avertizat că, fără ajustări, sistemul de pensii va deveni nesustenabil în următorii cinci-zece ani. Argumentul său: generațiile numeroase de 400.000 – 500.000 de persoane vor intra la pensie în viitorul apropiat, în timp ce în locul lor vin generații mult mai mici, de aproximativ 200.000 de oameni pe an. Soluții pentru echilibrul pe termen lung Bolojan a insistat asupra faptului că problema nu poate fi amânată și că trebuie luate măsuri care să protejeze viitorul generațiilor tinere. „Nu putem amaneta viitorul mutând împrumuturi în timp sau evitând deciziile necesare”, a subliniat premierul, explicând că doar prin reașezarea structurii sistemului de pensii se poate evita o criză.

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Magistrații se vor pensiona la 65 de ani și nu vor avea pensii mai mari de 70% din salariu

Vârsta de pensionare pentru magistrați crește. Guvernul a adoptat vineri un proiect de lege prin care vârsta de pensionare pentru judecători și procurori va fi majorată treptat până la 65 de ani. Vârsta de pensionare pentru magistrați crește Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura urmărește să rezolve probleme legate de eficiență și echitate, respectând totodată independența Justiției. Citește și: Înalta Curte de Casație: este neconstituțional ca magistrații să fie pensionați înainte de 70 de ani - 2 aprilie 1931 Potrivit proiectului, creșterea vârstei de pensionare se va realiza etapizat, pe parcursul a zece ani. Premierul a subliniat că pensionarea la 48 de ani, în plină maturitate profesională, „nu mai poate continua”, iar magistrații pot contribui activ încă mulți ani la serviciile publice. Pensia magistraților, plafonată la 70% din ultimul salariu O altă prevedere importantă din pachetul legislativ vizează pensiile magistraților. Acestea nu vor mai putea depăși 70% din ultimul salariu, spre deosebire de situația actuală, în care pot ajunge la echivalentul integral al acestuia. Guvernul critică vechiul sistem de pensii speciale Premierul a arătat că actualul sistem era „anormal” și unic în raport cu alte țări europene. În prezent, pensia unui procuror sau judecător poate ajunge până la 6.000 de euro. Noua formulă este considerată de Executiv „mult mai echitabilă”, chiar dacă rămâne cea mai ridicată din sectorul public.

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Proiectul lui Crin Antonescu de a crește vârsta de pensionare a magistraților, respins în Parlament

Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților). Plenul Senatului a respins miercuri propunerea legislativă de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Proiectul a întrunit 74 de voturi pentru respingere, patru contra și șapte abțineri. Crin, proiect electoral respins (pensionarea magistraților) Inițiativa legislativă fusese adoptată anterior de Camera Deputaților și prevedea reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, precum și accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, cu șase luni pe an, până la 65 de ani. Citește și: Șeful DNA explică cum scapă marii evazioniști: ANAF nu face sesizări, dosarele, mutate la tribunale Proiectul a fost inițiat de Crin Antonescu și ulterior preluat în Parlament de mai mulți lideri politici: senatorul PNL Cătălin Predoiu, deputatul PSD Marcel Ciolacu, liderul UDMR Kelemen Hunor și reprezentantul minorităților Varujan Pambuccian. Senatoarea SOS România Nadia Cerva a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, însă plenul a respins propunerea. Critici privind schimbarea de poziție Nadia Cerva a acuzat coaliția de guvernare de inconsecvență: „Aceiași oameni și aceleași partide au susținut proiectul în Camera Deputaților, spunând că este vital. Acum, în Senat, votează respingerea, fără o motivare clară. Știm ce urmează: o Ordonanță de la Guvern”, a declarat aceasta. Argumentele opoziției și ale USR Senatorul USR Ștefan Pălărie a explicat că votul negativ nu vizează reforma pensiilor speciale în sine, ci respingerea unui proiect considerat „electoralist” și lipsit de consultări. Potrivit acestuia, CSM a avizat negativ inițiativa, iar Consiliul Legislativ a avertizat asupra lipsei măsurilor tranzitorii, ceea ce ar fi putut bloca sistemul judiciar. Reacția altor senatori Senatorul neafiliat Gheorghe Vela a susținut respingerea, acuzând o parte dintre judecători și membri ai CSM că urmăresc doar „salarii mari și pensionare timpurie”, fără să contribuie la îmbunătățirea justiției. „Trebuie să vină o zi a scadenței pentru aceste pensii nesimțite”, a spus Vela. De cealaltă parte, senatorul PNL Daniel Fenechiu a afirmat că strategia coaliției este transparentă și că măsurile vor fi incluse într-un nou proiect al Guvernului, construit după consultări cu magistrații. Atacuri politice și acuzații de electoralism Senatoarea Nadia Cerva a acuzat Guvernul și coaliția că blochează dezbaterea parlamentară pentru a înlocui proiectul cu o inițiativă venită pe cale guvernamentală, „fără consultări reale”. La rândul său, senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a declarat că proiectul a fost „strict electoral”, amintind că a fost folosit în campania prezidențială ca mesaj împotriva pensiilor speciale. AUR a anunțat retragerea de la vot. Alte decizii în plenul Senatului Tot miercuri, Senatul a luat act de mai multe informări privind proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, printre care: OUG nr. 40/2025 privind gospodărirea integrată a zonei costiere; OUG nr. 41/2025 referitoare la gestionarea investițiilor finanțate prin PNRR și din fonduri publice naționale.

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan îi chinuie pe magistrați: i-a chemat să le spună despre creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații. Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, o întâlnire de lucru la Palatul Victoria cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi. Tema principală a discuției a fost reforma pensiilor din sistemul judiciar, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice. Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații Șeful Guvernului a subliniat importanța justiției pentru sănătatea unui stat democratic și a arătat că proiectul de lege privind pensiile magistraților respectă normele europene. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În același timp, acesta ține cont de principiile de echitate socială, normalitate și eficiență, dar și de constrângerile bugetare actuale. „Reforma are în vedere reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea sustenabilității sistemului de justiție”, a declarat premierul, citat într-un comunicat al Guvernului. Creșterea vârstei de pensionare, măsură centrală Una dintre principalele modificări propuse este majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați. Potrivit premierului, această măsură va contribui la creșterea calității serviciului public și la stabilitatea sistemului. Pentru a evita dezechilibrele privind resursa umană, noua lege va include perioade tranzitorii. Modificarea modului de calcul al pensiilor Un alt element cheie al reformei vizează modul de calcul al pensiilor magistraților. Noua formulă este gândită în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și are ca scop o mai bună echilibrare a sistemului. Salarizare predictibilă și condiții de muncă Pe lângă reforma pensiilor, la întâlnire s-au discutat și aspecte privind salarizarea predictibilă în sistemul judiciar, condițiile de muncă pentru magistrați și volumul ridicat al activității. La întrevedere au fost prezenți, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat Roxana Simona Momeu și directorul Alina Rădoi din partea Ministerului Justiției. Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai: Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţiei Procurorilor din România, Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România.

Germania, pensionare la 69 de ani (sursa: sachverstaendigenrat-wirtschaft.de/)
Eveniment

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani, afirmă un economist german

Germania, pensionare la 69 de ani. Germania trebuie să crească vârsta de pensionare dincolo de pragul deja stabilit pentru 2031, dacă vrea să mențină sustenabilitatea sistemului public de pensii și să susțină creșterea economică. Aceasta este opinia economistului Martin Werding, membru al Consiliului experților economici, care oferă consultanță guvernului german. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Rheinische Post. Germania, pensionare la 69 de ani Werding susține că, deși ideea prelungirii vieții profesionale este impopulară, realitatea demografică nu poate fi ignorată. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Dacă în anii 1960 germanii primeau pensie timp de circa 10 ani, acum durata medie s-a dublat, ajungând la 20 de ani. În acest context, cu tot mai mulți pensionari și tot mai puțini copii care să contribuie la sistem, actualul model este nesustenabil. Propunerea: două treimi din viața suplimentară, muncite Economistul propune o formulă simplă: la fiecare 10 ani în care crește speranța de viață, două treimi din acest timp să fie adăugate perioadei de activitate profesională, iar o treime să rămână pentru pensie. Conform acestui model, vârsta standard de pensionare ar urma să crească cu șase luni la fiecare deceniu, ajungând la 68 de ani în 2050 și 69 de ani în 2070. Ministrul Muncii respinge ideea: „O dezbatere falsă” Ministrul muncii din Germania, Bärbel Bas, membră a Partidului Social-Democrat (SPD), a criticat propunerea, numind-o o „dezbatere falsă”. Ea a subliniat că mulți cetățeni nu reușesc deja să ajungă la vârsta legală de pensionare din cauza problemelor de sănătate. În opinia sa, impunerea unei vârste mai mari de pensionare ar însemna, pentru acești oameni, o reducere reală a pensiei. Bas s-a pronunțat împotriva eliminării posibilității de pensionare anticipată pentru cei care au muncit timp de 45 de ani, susținând că aceștia trebuie să aibă dreptul de a se retrage în mod demn. Reduceri mai drastice pentru pensionarea anticipată? În completarea propunerii sale, Werding a cerut și o reevaluare a penalizărilor aplicate pensionării anticipate. El consideră că actuala reducere de 3,6% pe an este prea permisivă și a sugerat ca scăderea pensiei să se situeze între 5% și 7% pentru fiecare an de pensionare în avans.

CSM îl ceartă pe Bolojan fiindcă critică vârsta de pensionare a magistraților Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

CSM îl ceartă pe Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său aveau 48 de ani

CSM îl ceartă pe premierul Ilie Bolojan: „numai” cinci judecători pensionați în mandatul său de președinte interimar aveau 48 de ani. Media celor pensionați între 12 februarie 2025 – 26 mai 2025 a fost de 52 de ani și trei luni, afirmă CSM. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Însă această medie este mult ridicată de o judecătoare pensionată la 67 de ani.  CSM îl ceartă pe Bolojan „În perioada 12 februarie 2025 – 26 mai 2025, au fost înaintate pentru emiterea decretelor de pensionare 35 de hotărâri ale Secției pentru judecători. Potrivit datelor statistice, rezultă că vârsta medie de pensionare în perioada indicată a fost de aproximativ 52 de ani şi 3 luni, contrar informaţiilor eronate transmise în spaţiul public. Statistic rezultă că, din totalul judecătorilor pensionați în această perioadă, numai 5 judecători aveau vârsta de 48 de ani, peste 85% având o vârstă mai înaintată, cea mai mare fiind de peste 67 de ani. Prezentarea în continuare a informaţiei potrivit căreia, ca regulă, judecătorii se pensionează la 48 de ani, deşi Consiliul a precizat public de mai multe ori că aceasta nu este reală, are ca scop dezinformarea societăţii şi antagonizarea acesteia în continuare faţă de corpul judecătorilor”, se arată în comunicatul CSM. „„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”, a spus Bolojan, la 11 iulie. 

Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Bolojan nu mai tolerează ca magistrații să se pensioneze la 48 de ani: Nu mai putem continua așa

Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri. Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu Pro TV în care a promis tăieri drastice de privilegii în sistemul bugetar. Ilie Bolojan critică pensiile magistraților tineri Într-un interviu acordat Pro TV, premierul a subliniat necesitatea corectării inechităților din sistem, vizând în special pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar „Vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială. Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani. Aceasta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie. În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri.”

Traficantă de droguri scapă de închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Viața bate filmul: o columbiancă acuzată de trafic de droguri scapă de închisoare pentru că e minoră

Traficantă de droguri scapă de închisoare. Dosarul unei tinere columbience condamnate la cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri va fi rejudecat, după ce s-a descoperit că era minoră la momentul faptei. Traficantă de droguri scapă de închisoare Manuela Meesters, crescută ca un copil găsit, primise o vârstă estimativă atribuită „din oficiu”, fără documente care să-i confirme identitatea reală. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Informația privind vârsta sa reală a ieșit la iveală abia în timpul apelului, schimbând complet perspectiva juridică a cazului. Fiind minoră, procesul se va relua în condițiile prevăzute de lege pentru inculpații sub 18 ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Vârstă maximă permisă pentru a conduce? (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Un bărbat de 80 de ani a murit la volan. Ar trebui impusă o vârsta maximă permisă pentru a conduce?

Vârstă maximă permisă pentru a conduce? Un bărbat de 80 de ani a fost găsit inconștient în autoturismul său, pe o stradă din Iași, la începutul acestei săptămâni. Vârstă maximă permisă pentru a conduce? Echipajele de intervenție au intervenit prompt, aplicând manevre de resuscitare cardio-pulmonară, însă, din păcate, fără succes. Bărbatul a fost declarat decedat la fața locului. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Decesul a generat un val de reacții în spațiul public. Unii susțin că persoanele în vârstă nu ar mai trebui să conducă, în timp ce specialiștii din domeniul medical atrag atenția că, în România, nu există o limită de vârstă legală pentru șoferi. Atât timp cât un conducător auto este apt din punct de vedere medical și îndeplinește condițiile impuse de lege, acesta are dreptul să conducă indiferent de vârstă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sunt consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani și dealeri care au doar 12 ani, spune președintele CNSAS, Valeria Herdea Foto: News.ro
Eveniment

Consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani

Sunt consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani și dealeri care au doar 12 ani, spune președintele CNAS, medicul Valeria Herdea. Ea a apreciat că că modelul vedetelor, modelul de la marile festivaluri nu sunt de bun augur în această privinţă. Citește și: RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Herdea a fost întrebată cât de grav este flagelul drogurilor în România şi până la ce vârstă a coborât consumul de droguri. Consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani “Conform datelor Agenţiei Naţionale Antidrog, unde există o echipă de lucru interministerială, pot să vă spun că cel puţin acum trei luni coborâseră până la 9-10 ani. Există dealeri de 12 ani, există din păcate, după cum bine ştiţi, bomboane cu diverse preparate şi, din păcate, sunt accesibile mai ales acolo unde există, să zicem, aglomeraţii nesupravegheate de adulţi. Mai e ceva, modelul adulţilor, modelul vedetelor, modelul de bonton de la marile festivaluri, nu sunt tocmai de bun augur”, a afirmat Valeria Herdea într-o conferință de presă, citată de news.ro. Ea a mai fost întrebată dacă există în ţara noastră centre de dezintoxicare specializate pe diverse probleme, de la droguri la jocuri de noroc. ”Noi avem un program naţional curativ care are prevederi pe partea de toxicodependenţă. Ceea ce vă pot spune este că, din păcate nefiind mapată exact situaţia şi neştiind exact la acest moment, şi absolut onest pentru că nu noi facem asta, noi încercăm să ajutăm şi să sprijinim, neştiind exact dimensiunea acestui fenomen la acest moment, cred că serviciile sunt total insuficiente. Avem nevoie de personal pregătit, avem nevoie de posibilitate de intervenţii şi de alocare de fonduri”, a mai declarat Valeria Herdea.

Anticoncepționalele pot provoca accident vascular, infarct (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Anticoncepționalele pot provoca accident vascular, infarct

Anticoncepționalele pot provoca accident vascular, infarct. De la controlul nașterilor la gestionarea durerilor menstruale și chiar până la tratarea acneei, anticoncepționalele au multiple beneficii, dar și anumite riscuri și considerații importante. Anticoncepționalele pot provoca accident vascular, infarct Astfel, anticoncepționalele, cunoscute și sub denumirea de contraceptive, sau pilule contraceptive, sunt medicamente concepute să prevină sarcina prin inhibarea ovulației, sau prin îngreunarea deplasării spermatozoizilor către ovul. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD Există două tipuri principale de anticoncepționale: cele care conțin hormoni și cele fără hormoni. Cele mai comune sunt anticoncepționalele orale, care conțin combinații de estrogen și progesteron. Dar există și alte forme, cum ar fi implanturile, injecțiile, plasturele transdermic sau dispozitivele intrauterine. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Studenți fericiți la 55 de ani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Studenți fericiți la 55 de ani

Studenți fericiți la 55 de ani. "România Educată" este situată la coada clasamentului la testele PISA și are cifre mari de abandon şcolar. Studenți fericiți la 55 de ani Sporadice veşti despre concursuri internaţionale câştigate de doi – trei olimpici români sau despre o mică fracţiune de “decarişti” ne fac să uităm pentru câteva zile de miile de elevi şi studenţi care nu reuşesc să-şi finalizeze studiile. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Dar există și o categorie aparte de studenţi: candidaţii admişi la studii de licenţă sau de masterat care au vârste de peste 50 de ani şi care învaţă cu o plăcere molipsitoare. Iaşiul, unul dintre cele mai importante centre universitare din România, nu duce lipsă de astfel de studenţi. Care sunt motivaţiile lor şi cum este să fii student după 50 de ani? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrații se pot pensiona de tineri (sursa: gov.ro)
Justiție

Magistrații se pot pensiona de tineri

Magistrații se pot pensiona de tineri. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că coaliția de guvernare își asumă amendamente la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, după discuțiile ministrului Muncii la Bruxelles. Amendamente asumate de coaliție "Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public. Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Magistrații se pot pensiona de tineri Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești (dar nu și pentru magistrați - n.r.) vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi. Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice. Pensiile nu vor mai depăși venitul Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate. Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni. Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari. Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice. Recalcularea pensiilor magistraților Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri. Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii.", arată premierul Ciucă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră