luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: vânzare

56 articole
Justiție

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic. Vânzarea maşinii s-a transformat într-un coşmar pentru o ieşeancă. Pe numele său au început să vină procese-verbale de amendă pentru diverse contravenţii comise de noul proprietar. Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic Deşi se făcuse transferul fiscal, acesta neglijase obligaţia legală de a şi înmatricula autovehiculul pe numele său, iar în scriptele oficiale proprietar continua să fie femeia. Aceasta s-a trezit luptând cu morile de vânt şi cu un sistem legal anchilozat. A contestat amenzile în instanţă. Citește și: STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși L-a dat în judecată pe noul proprietar pentru a-l obliga să-şi înmatriculeze maşina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Investigații

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele"

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele". Loteria Română a aruncat pe fereastră acest pot enorm pentru că nu a exploatat 6.260 de "păcănele" pe care le-a ținut ascunse în depozit în ultimii zece ani. Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române și "afiliat" PSD, vrea să le scoată acum de la naftalină și să le vândă la licitație pentru suma de 4,3 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În cazul în care ar fi închiriat fiecare aparat cu doar 100 de euro pe lună, Loteria Română ar fi încasat mai mult cu 3,2 milioane de euro mai mult în fiecare an, adică 75 de milioane de euro în ultimii zece ani. Dacă le-ar fi folosit în propriile agenții, Loteria ar fi încasat peste 1.300 de euro lunar din fiecare aparat, adică aproximativ 100 de milioane de euro anual din toate 6.260. "Păcănelele", luate și ascunse în depozit Loteria Română s-a pricopsit la finalul anului 2013 cu nu mai puțin de 6.260 de terminale video-loterie de pe urma contractului păgubos cu grupul grecesc INTRALOT. În loc să le exploateze în regie proprie sau măcar să le închirieze, oficialii Loteriei au decis să le ascundă într-un depozit. Și nu pare să fi fost o decizie întâmplătoare. Pentru că, la scurt timp, a fost încheiat un parteneriat pe o perioadă de 15 ani cu grupul austriac Novomatic. Conform înțelegerii, veniturile din video-loterie urma să fie împărțite în mod egal între Loteria Română și Novomatic. În plus, Loteriei Române i se garanta un venit minim de 75 de milioane de euro anual în cazul în care compania de stat instala 10.000 de terminale în agențiile loto din întreaga țară. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care au fost instalate în jur de 6.000 de terminale. Ceea ce înseamnă că bonusul de 75 de milioane de euro nu a fost încasat. Totuși, de pe urma exploatării celor 6.000 de terminale de la austrieci, Loteria raportează venituri anuale de aproximativ 100 de milioane de euro. Bani din care, evident, Loteria Română plătește și cheltuieli (chiria pentru spațiile folosite în cazul în care sunt închiriate, angajați, utilitățile și licențele). Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" În tot acest timp, cele 6.260 de terminale moștenite de la INTRALOT au zăcut nefolosite într-un depozit. Dacă le-ar fi exploatat direct, Loteria Română ar fi putut să raporteze în plus venituri anuale de încă 100 de milioane de euro. Adică un miliard de euro în ultimii zece ani. Dar putea să le și închirieze. De exemplu, un terminal se închiriază pe piața jocurilor de noroc cu sume care variază între 180 și 300 de euro pe lună. În cazul în care Loteria Română ar fi optat pentru această varianta, ar fi putut câștiga anual minimum 7,5 milioane de euro dacă închiria fiecare terminal cu doar 100 de euro lunar. Cumulat, în ultimii zece ani, Loteria Română putea câștiga astfel minim 75 de milioane de euro. Cu o sumă de 200 de euro lunar pentru închiriere, suma ar fi ajuns la 150 de milioane de euro. Dar compania statului nu a luat nici măcar un leu pe "păcănelele" achiziționate în 2013. Se scot la vânzare cu 4,3 milioane de euro Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române, care susține că este "afiliat" Partidului Social Democrat, formațiune politică condusă de Marcel Ciolacu, a decis să scoată la licitație publică cu strigare cele 6.260 de "păcănele". Citește și: NATO, nivel superior de alertă pentru aparatele sale de poliție aeriană după ce un Su-35 rusesc aproape a doborât un avion polonez neînarmat în apropiere de spațiul aerian al României Primul lot este compus din 1.037 de terminale, marca Novomatic, care a fost evaluat la 4,076 milioane lei. Adică 3.930 lei pentru fiecare bucată. Cel de-al doilea lot este format din 3.728 terminale, marca Unidesa, a cărui valoare a fost calculată la 11,638 milioane lei. Costul unui singur terminal Unidesa a fost estimat la 3.121 lei. Ultimul lot este format din 1.495 terminale Williams, cu o valoare de 5,68 milioane lei. Adică în jur de 3.800 lei pe fiecare bucată. În total 21,3 milioane lei, echivalentul a 4,3 milioane euro. Întrebat de către Defapt.ro ce nu au fost folosite aceste terminale în ultimii zece ani, directorul Ionuț Valeriu Andrei a declarat că nu poate răspunde pentru că trebuie să verifice în istoric.

Mai multe bijuterii, dar mai ieftine (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mai multe bijuterii, dar mai ieftine

Mai multe bijuterii, dar mai ieftine. Pandemia şi conflictul armat din Ucraina au afectat veniturile românilor și i-au făcut să fie mai prudenţi cu cheltuielile. Mai multe bijuterii, dar mai ieftine Totuși, rămân totuşi atenţi cu persoanele iubite şi le oferă bijuterii drept cadou, de Sfântul Valentin, 8 Martie, de Paşte sau de Crăciun. Volumul tranzacţiilor a crescut, însă valoarea bijuteriilor cumpărate în ultimii doi ani a scăzut, observă Aurel Mânzăţeanu, fondatorul companiei Coriolan Aur Smarald Iaşi. Citește și: Cutremurul din Turcia a ucis zeci de mii într-o clipă, supraviețuitorii se sting încet în frig și lipsuri, abandonați de autoritățile de la Ankara. Seismul zguduie tronul lui Erdoğan Compania este lider pe piaţa producătorilor români de bijuterii din aur. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CET Iași, vândut pentru datorii enorme (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

CET Iași, vândut pentru datorii enorme

CET Iași, vândut pentru datorii enorme. Primăria rămâne cu rețeaua de distribuție a agentului termic, dar fără centralele care să le alimenteze. CET Iași, vândut pentru datorii enorme Prin decizia Curții de Apel, situația apartamentelor branșate la sistemul centralizat rămâne în aer. Primăria trebuie fie să suporte datoriile CET, echivalente cu veniturile proprii pe un an de zile, fie să accepte desființarea termocentralelor. Citește și: Vești proaste pentru aderarea la Schengen: Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine, analizând datele Frontex În această ultimă variantă, caloriferele din 23.000 de locuințe se vor răci. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sistemul de termoficare primește un ajutor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Sistemul de termoficare primește un ajutor

Sistemul de termoficare primește un ajutor. Primăria Iași a început să-și reducă din pierderile cauzate de gestionarea sistemului. Sistemul de termoficare primește un ajutor De câteva zile, municipalitatea produce și vinde energie electrică la o capacitate de zece ori mai mare față de luna noiembrie. În cifre absolute, ziua de marți a însemnat încasări de peste 1,5 milioane lei din vânzarea de energie electrică. Citește și: A fi sau a nu fi în Schengen? Austria nu cedează, în ciuda asigurărilor Comisiei Europene că Bucureștiul îndeplinește condițiile, și refuză accesul României în clubul liberei circulații Creșterea capacității de producție a fost posibilă odată cu pornirea CET Holboca. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vânzarea cățelușilor poate aduce dosar penal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vânzarea cățelușilor poate aduce dosar penal

Vânzarea cățelușilor poate aduce dosar penal. Un vasluian care vindea căţei în piaţa din cartierul Dacia din Iași este cercetat penal. Vânzarea cățelușilor poate aduce dosar penal Acesta a fost depistat de către poliţişti cu "marfa" la vânzare. Vasluianul nu avea voie să vândă câinii deoarece vârsta lor era prea fragedă. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii, vrea să transforme „operațiunea militară specială” în război cu toate forțele. Soluția: alipirea prin referendum a Donbas la Rusia Vârsta minimă la care puii pot fi despărțiți de mamă este de opt săptămâni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare

Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare, după ce singurul festival important din Moldova nu a avut succes financiar. Faliment: brand-ul AfterHills, scos la vânzare Brandul sub care s-a organizat la Iași, timp de trei ani, cel mai mare festival de muzică din regiunea Moldovei, are un preț de pornire de 400.000 de lei (fără TVA). Marți, 20 septembrie, marca ce a reunit pe dealurile Dobrovățului sute de mii de spectatori și artiști, a fost oferită pentru a treia oară spre vânzare. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii, vrea să transforme „operațiunea militară specială” în război cu toate forțele. Soluția: alipirea prin referendum a Donbas la Rusia La licitațiile precedente nu s-a înscris niciun posibil cumpărător. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Case până la trei milioane euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Case până la trei milioane euro

Case până la trei milioane euro. Conac în satul Vişan, cu piscină exterioară şi cu foişor de vară care comunică în subteran cu crama de la subsolul clădirii principale? Case până la trei milioane euro Sau vilă în Sărărie, cu şemineu în fiecare dormitor, cu beci şi cramă, cu piscină interioară şi saună? O clădire-monument, în care trebuie investit serios, dar care vine la pachet cu o suprafaţă generoasă de teren, într-o zonă care devine noul El Dorado al Iaşiului? Citește și: VIDEO Panică la propaganda Kremlinului, după victoriile Kievului: comentatori triști, nervoși și șocați. Noi amenințări cu arma nucleară Sau o vilă cu 15 camere, fiecare dotată cu propria baie, în Copou, în apropierea a mai multor unităţi medicale importante ale Iaşiului? Continuarea, în Ziarul de Iași.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții

Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții. Multe persoane au cumpărat case cu defecte de construcţie. Cum își mint dezvoltatorii imobiliari clienții Defecte pe care aveau să le descopere mai târziu, după ce au dat banii, şi nu se mai putea face nimic. Multe case din jurul Iaşiului au fost construite fără talpa de fundare, fără izolaţie a podelei, fără tencuială internă şi externă completă, cu probleme ale acoperişului şi altele. Citește și: Putin, afectat psihic masiv de atacurile asupra aerodromului militar din Crimeea, caută un responsabil pe care să dea vina. Flota rusă din Marea Neagră, obligată la manevre defensive Motivele ţin de dorinţa dezvoltatorului sau a constructorului să facă economie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră