sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vânătoare

9 articole
Eveniment

Victor Roman, implicat într-un accident mortal

Victor Roman, implicat într-un accident mortal. Procurorii din Vrancea au deschis o anchetă după ce un bărbat de 40 de ani, care aduna lemne uscate din pădure, a fost împușcat mortal, vineri seara, în timpul unei partide de vânătoare de mistreți. Cercetările se desfășoară in rem, sub acuzațiile de ucidere din culpă, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și uz de armă fără drept. Ex-deputatul PSD, Victor Roman, este implicat. Victor Roman, implicat într-un accident mortal „Infracțiunile sunt de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192, alin. 2 din Codul penal, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, faptă prevăzută de art. 342, alin. 1 Cod penal, și uzul de armă fără drept, faptă prevăzută de art. 342, alin. 1 Cod penal, precum și de art. 42, alin. 1, lit. b din Legea 407/2006. Citește și: EXCLUSIV Anca Alexandrescu, foame de bani: propagandista lui Călin Georgescu a ajuns, de la peste 10.000 de euro lunar, bani parțial publici, la doar vreo 2.000 de euro lunar, din propria firmă La acest moment procesual s-a început urmărirea in rem, cu privire la faptă,” a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Panciu, procurorul Andrei Bîrsan. Potrivit unor surse apropiate anchetei, apelul la 112 a fost făcut de un fost deputat PSD de Vrancea. Deși acesta a recunoscut implicarea în incident, până în prezent nu au fost dispuse măsuri preventive împotriva sa. Cercetările poliției: împușcare accidentală Polițiștii au stabilit că bărbatul decedat era localnic din comuna Răcoasa și se afla în pădure pentru a aduna lemne uscate. Incidentul a avut loc în timpul unei partide de vânătoare autorizate. „La data de 27 decembrie, ora 17:17, Dispeceratul IPJ Vrancea a fost sesizat prin SNUAU 112 de către un bărbat cu privire la faptul că, în timp ce se afla la o partidă de vânătoare de mistreți, pentru care exista autorizație, în comuna Răcoasa, sat Verdea, a împușcat mortal, din greșeală, cu o armă de vânătoare, un bărbat. Din primele cercetări efectuate s-a stabilit că bărbatul decedat, de 40 de ani, din comuna Răcoasa, se afla în fondul forestier la adunat de lemne uscate,” a precizat IPJ Vrancea. Circumstanțele accidentului Ancheta continuă pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului și responsabilitatea persoanelor implicate. Autoritățile vor analiza toate probele, inclusiv mărturiile și expertiza balistică, pentru a decide dacă se impun măsuri suplimentare. Incidentul subliniază importanța respectării stricte a regulilor privind utilizarea armelor de vânătoare și desfășurarea partidelor de vânătoare. Autoritățile vor continua să monitorizeze astfel de activități pentru a preveni accidentele și a spori siguranța publică.

Victor Roman, implicat într-un accident mortal (sursa: PSD Vrancea)
Și-a ciuruit cumătrul când vânau vulpi (sursa: ziîruldeiasi.ro)
Eveniment

Și-a ciuruit cumătrul când vânau vulpi

Și-a ciuruit cumătrul când vânau vulpi. Dumitru Lamban era la vânătoare împreună cu Valentin Terciu, având autorizație pentru vânat vulpi. Cei doi erau neînsoțiți. Și-a ciuruit cumătrul când vânau vulpi Aproximativ la ora 20.00, cu o oră înainte de finalul legal al partidei, Terciu, folosind o carabină Blaser de calibru mic, l-a împușcat accidental în piept pe Lamban în timpul unei reîncărcări grăbite a armei. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Glonțul a intrat în piept și a ieșit prin spate, lăsând două orificii de 10 mm fiecare. Terciu a sunat imediat la 112. Apoi l-a transportat pe Lamban cu mașina pentru a întâlni ambulanța. Medicii nu au reușit să-l salveze, declarând decesul oficial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor (sursa: Inquam Photos/Cătălin Urdoi)
Mediu

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor, după ce "extragerea" animalelor pentru trofee a fost sistată în România. Cum au scăpat de împușcare 552 de urși Deși legislația UE interzice vânarea urșilor, oferă posibilitatea obținerii unor derogări, în situațiile în care animalele amenință siguranța oamenilor. Citește și: Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane – sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici În baza acestor derogări, Ministerul Mediului a emis în 2016 un ordin care prevedea aproape 1.700 de "intervenții" pentru urși, lupi și pisici sălbatice. Intervențiile presupuneau recoltarea (adică împușcarea) sau capturarea animalelor "în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic". Din cei 552 de urși incluși în acest ordin, 492 erau repartizați gestionarilor de fonduri cinegetice și60 erau la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului. Însă autoritățile publice puteau ceda această cotă gestionarilor de fonduri cinegetice. Mai mult, ordinul aproba "comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate", dând astfel undă liberă vânătorilor de trofee. Serviciul de Urgență pentru Animalele Sălbatice, pe hârtie Ordinul fusese emis pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători. În urma presiunii publice iscate de WWF, Cristiana Pașca Palmer, pe atunci ministrul Mediului, a suspendat ordinul, menționând necesitatea unor studii relevante. În paralel, Palmer anunța înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animalele Sălbatice (SUAS), pentru cazurile în care omul sau bunurile acestuia sunt ameninţate de urs, lup sau alte carnivore. "Vom folosi dispeceratul 112 pentru a activa echipele de intervenţie, iar acestea vor interveni cu tranchilizante, arma urmând să fie ultima opţiune", a declarat la vremea respectivă Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului. SUAS nu a fost niciodată înființat. Însă, din 2017, ordinele emise prevedeau că acele cote de intervenții vor rămâne la Ministerul Mediului și vor fi folosite sub stricta supraveghere a autorității de mediu, doar pentru cazurile în care sunt raportate conflicte între populație și carnivorele mari. Nu pentru vânătoare sportivă. Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor Odată cu anularea ordinului din 2016, multe dintre fondurile de vânătoare au sistat alimentarea punctelor de hrană pentru urși. Asociațiile de vânători luau în concesiune fondurile de vânătoare pentru perioade de circa zece ani, fiind cele care asigurau hrana animalelor. Sumele plătite ministerului se stabileau în funcție de cât de ofertant era locul pentru vânătoare. Vânătorii erau cei care asigurau hrana animalelor și administrau relația cu ciobanii păgubiți în urma atacurilor urșilor. În 2020, Direcția Silvică Argeș (DSA), care avea în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, a fost amendată pe motiv că nu a asigurat hrana animalelor în pădure. Ministrul Mediului spune că nu avem resurse de hrană Directorul DSA, Armand Chiriloiu, a declarat că Direcția punea hrană urșilor doar când era permis vânatul și comercializarea trofeelor: "Atunci câștigam 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! (…) Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu avem obligaţia să facem.". În 2021, primarul Brașovului, Allen Coliban, a convocat o întâlnire cu gestionarii fondurilor de vânătoare, solicitând reluarea alimentării punctelor de hrană. În 2023, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că fondurile cinegetice nu pot hrăni "ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE". La înfometarea sistematică cauzată de autorități s-au adăugat defrișările masive, care au limitat habitatul urșilor și febra comerțului cu fructe de pădure și ciuperci, exportate în străinătate, care a exploatat haotic resursele pădurilor din România. În lipsa hranei, urșii au început să coboare spre așezările umane. Atacurile, creștere de 30 de ori În 2017, la un an după interzicerea vânătorii de urși pentru trofee, reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud raportau că numărul urşilor crescuse în județ cu peste 50 de exemplare faţă de 2016. În același an, în Harghita, s-au înregistrat 73 de cazuri de pagube provocate în urma atacurilor urşilor, un număr aproape dublu faţă de 2016. A crescut și numărul apelurilor de urgență care semnalau prezența urșilor în apropierea habitatelor. Dacă, în 2016, STS raportase 231 de astfel de apeluri, în 2020 înregistrase 1.757. În 2021, numărul acestora ajunsese la 6.269. În același an, Guvernul adoptase Ordonanța 81, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată și graduală a autorităților asupra urșilor aflați în intravilan. Metodele specificate: alungare, tranchilizare şi relocare, eliminare prin eutanasiere sau împuşcare. În 2022, Klaus Iohannis a promulgat și un amendament depus de UDMR: intervenţia imediată împotriva urşilor periculoşi se putea face și în exteriorul localităţilor. Peste 20 de apeluri la 112 zilnic Ministrul Mediului de la acea dată, Tanczos Barna, afirma că soluţia pe termen lung rămâne însă "gestionarea corectă a populaţiei de urs". Barna afirma că Ministerul Mediului derula un proiect de zece milioane de euro pentru estimarea populaţiei de urs brun, proiect care urmărea scăderea numărului conflictelor om-urs, prin conservarea habitatului natural al ursului. La începutul anului 2023, Tánczos Barna afirma că pe teritoriul României există un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun. Ministrul amintea și că, urmare a Ordonanței 81, nici 5% din intervenții nu fuseseră de recoltare (împușcare), peste 80% din intervenții fiind prin alungare. În plus, ministrul spunea că apelurile la 112 scăzuseră față de anii precedenți până la 3.473 (dar numai până în luna aprilie a lui 2023). La finalul anului 2023, însă, STS raporta cea mai mare cifră înregistrată din 2016: peste 7.500 de apeluri care anunțau prezența sau atacurile urșilor.

Judecătorii au respins cererea lui Omar Hayssam de eliberare
Politică

Judecătorii au respins cererea lui Omar Hayssam de eliberare

Judecătorii de la Tribunalul Dâmbovița au respins definitiv cererea lui Omar Hayssam de eliberare din închisoare. Acesta execută la Penitenciarul Mărgineni o pedeapsă de 24 ani de închisoare. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Sirianul primise o decizie nefavorabilă şi la Judecătoria Moreni în luna noiembrie, pe care a contestat-o la Tribunalul Dâmboviţa, fără succes însă. Decizia tribunalului este definitivă. Judecătorii au respins cererea lui Omar Hayssam de eliberare Potrivit hotărârii magistraţilor, Hayssam poate face o nouă cerere de eliberare în luna octombrie. Omar Hayssam are mai multe condamnări la activ: 24 de ani în dosarul "Manhattan", în care a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni economice; 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor în Irak; 16 ani de închisoare în dosarul "Volvo Truck", trei ani de închisoare în dosarul "Foresta Nehoiu", precum şi doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei. În anul 2006, Omar Hayssam a fost eliberat condiţionat, după ce i-a convins pe judecători că este grav bolnav, susţinând că are cancer în faza terminală. El a reuşit să fugă din România, fiind adus în ţară abia în anul 2013. În 2015, presa a publicat o fotografie în care Marcel Ciolacu apărea alături de Omar Hayssam, la o vânătoare. Evenimentul ar fi avut loc în 2002, în Munții Buzăului. Vânătoarea ar fi fost organizată de prefectul PSD al județului Buzău, Ion Vasile. Ciolacu, care era mâna dreaptă a lui Ion Vasile și apare în fotografie alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş.

Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat
Eveniment

Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat

Prietenul și colegul de vânătoare a premierului Marcel Ciolacu, teroristul Omar Hayssam, cere să fie eliberat din închisoare, anunță Digi 24. El a executat zece ani de închisoare, din cei 24 de ani la care a fost condamnat. Ciolacu a participat și la partide de pescuit alături de un alt penal, Liviu Dragnea. Însă, din mesajul postat de Dragnea pe Facebook, se poate înțelege că Cioacu era doar vâslaș al bărcii în care pescuia liderul de atunci al PSD și Sorin Grindeanu, la acel moment premier. Citește și: VIDEO Clip viral cu Maia Sandu: președintele Moldovei își plimbă câinele, adoptat, prin curtea Administrației Prezidențiale. Instituția, deschisă, așa că oricine poate intra în curte Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat În 2015, presa a publicat o fotografie în care Marcel Ciolacu apărea alături de Omar Hayssam, la o vânătoare. Evenimentul ar fi avut loc în 2002, în Munții Buzăului. Vânătoarea ar fi fost organizată de prefectul PSD al județului Buzău, Ion Vasile. Ciolacu, care era mâna dreaptă a lui Ion Vasile și apare în fotografie alături de Omar Hayssam şi de şeful Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş. Tot în 2015, existau informații potrivit cărora Ciolacu apărea pe o listă de datornici a lui Hayssam. La începutul anilor 2000, Hayssam l-ar fi împrumutat cu 200 de milioane de lei vechi, scria Hotnews. Potrivit Digi 24, cererea de eliberare a lui Omar Hayssam se va judeca azi la Judecătoria Moreni. „Potrivit avocatului său, Omar Hayssam este bolnav, nu se poate deplasa și va fi audiat prin videoconferință direct din spatele gratiilor. A executat până acum doar zece ani din pedeapsa pe care a primit-o. Este condamnat în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak, dar și în alte patru dosare. A primit în total 65 de ani de închisoare, însă după contopirea pedepselor s-au redus acești ani la 24 de ani, dar nici această pedeapsă nu-i convine, iar acum cere să fie eliberat. Invocă și faptul că are o vârstă înaintată, a depășit deja 60 de ani, prin urmare, spune că merită o pedeapsă mai blândă”, relatează Digi 24. Citeste și: Sondajele CURS, institut controlat de soțul unei deputate PSD, arată că părerea bună a bucureștenilor în Nicușor Dan a crescut cu peste 50% într-un an Omar Hayssam a fost condamnat în dosarul „Manhattan“, în dosarul pentru răpirea jurnaliștilor în Irak, dosarul „Volvo Truck“ și în dosarul „Foresta Nehoiu“.

România vrea derogare pentru vânarea urșilor (sursa: Facebook/Greenpeace Romania)
Mediu

România vrea derogare pentru vânarea urșilor

România vrea derogare pentru vânarea urșilor. Autorităţile trebuie să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea biodiversităţii, în loc să satisfacă solicitările vânătorilor, care pretind "cote preventive" de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate, susţin activiştii organizaţiei de mediu Greenpeace, într-un comunicat de presă transmis marţi. România vrea derogare pentru vânarea urșilor "În conformitate cu Directiva Europeană privind Habitatele şi alte patru Convenţii Internaţionale, urşii sunt incluşi în Anexa II ca specie strict protejată. Asta înseamnă că statele-membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a menţine sau restabili populaţiile de urşi în arealul lor natural. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În loc să protejeze urşii, eforturile de lobby ale industriei vânătorii încearcă să impună pentru a reintroduce practicile comerciale ale vânătorii la trofeu şi ale turismului de tip safari, înlocuind gestionarea durabilă a interacţiunilor dintre om şi urs cu o strategie crudă şi ineficientă: uciderea aleatorie a urşilor. Ministerul Mediului din România încă nu a realizat un recensământ oficial al populaţiei de urşi din ţară şi nu face mare lucru pentru a preveni tăierile ilegale şi nesustenabile de păduri care distrug habitatele vieţii sălbatice. Urşii sunt, astfel, împinşi mai aproape de comunităţile umane, unde găsesc adesea hrană uşor accesibilă la puncte de hrănire amplasate în scopuri turistice şi, în multe alte cazuri, din pricina gestionării deficitare a deşeurilor. În loc să implementeze ca o măsură ineficientă, barbară şi dăunătoare, autorităţile ar trebui să se concentreze pe soluţii dovedite, cum ar fi gardurile electrice şi o mai bună gestionare a deşeurilor şi, mult mai important, să abordeze cauzele principală: defrişările, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea pădurilor", precizează sursa citată. Expediție în cinci țări În acest context, reprezentanţii Greenpeace solicită parlamentarilor europeni să acţioneze pentru protejarea biodiversităţii, "nu în beneficiul industriei vânătorii". "Greenpeace cere autorităţilor să efectueze o analiză cuprinzătoare a situaţiei şi să implementeze soluţii pe termen lung care să prioritizeze conservarea, în loc să satisfacă cererile vânătorilor, care pretind de împuşcare a urşilor de trei ori mai mari şi derogări de la Directiva Europeană pentru Habitate. Citește și: Activiștii de mediu ar putea fi primiți chiar pe covorul roșu de la Cannes anul acesta Membrii Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European vin în România pentru a evalua cota triplă de ucidere a urşilor propusă de Ministerul Mediului din România, autorităţile locale şi asociaţiile de vânători", se menţionează în comunicat. Activişti Greenpeace, experţi şi iubitori ai naturii pornesc într-o expediţie de 40 de zile prin cinci ţări carpatice: România, Ucraina, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Caravana acestora, denumită "Mobile Rescue Station", are ca obiectiv crearea unei alianţe a celor care apără Carpaţii şi de a atrage atenţia asupra lipsei de protecţie strictă a ultimelor păduri virgine şi seculare ale Europei.

Ministrul Mediului jură că nu vânează (sursa: Facebook/Tánczos Barna)
Mediu

Ministrul Mediului jură că nu vânează

Ministrul Mediului jură că nu vânează. Numărul de intervenţii la specia de urs brun în România a fost, în 2021, de 560, din care 84% a însemnat alungare şi doar 4,5% eliminarea exemplarelor periculoase, deci Ordonanţa 81 nu a fost un măcel, a declarat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate (VIDEO), ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos. Câți urși au fost "eliminați" "În 2021 am aprobat Ordonanţa 81 care se referă strict la intervenţie imediată. Nu are rol preventiv, pentru că nu poate să aibă. Intervine doar în momentul în care ursul e călare pe porc, deci este în grajd, este în coteţul de găini, în livadă, în curte, în şură. Când deschide vânătorul uşa, iese ursul, că s-au întâmplat şi asemenea situaţii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ordonanţa 81 nu a fost un măcel. Deci, în 2021, Ordonanţa de urgenţă 81 a însemnat 560 de intervenţii, din care groso modo 84% sunt alungări, undeva la 11% sunt relocări şi doar restul de 4,4% sunt eliminări de exemplare periculoase, adică recoltarea exemplarului periculos în situaţii de forţă majoră. Anul trecut am venit cu acea cotă de prevenţie care este prevăzută de lege. Legea spune foarte clar că Ministerul Mediului trebuie să emită an de an o cotă de prevenţie pentru a reduce numărul de conflicte om-urs, pentru a reduce numărul de pagube, pentru a reduce numărul de atacuri care se soldează din păcate, cu decesul concetăţenilor noştri. Pentru cota de anul trecut am mers pe o cotă minimă de 140 de exemplare. Pentru a nu perturba sistemul, am lăsat ca această cotă să fie doar la îndemâna acelor asociaţii de vânătoare în contract direct cu UAT-urile", a menţionat Tanczos. Ministrul Mediului jură că nu vânează Ministrul Mediului a ţinut să precizeze faptul că nu practică vânătoarea, dar şi că România nu este singura ţară din Uniunea Europeană care intervine preventiv în populaţia de urs. "Nu sunt vânător. Înainte să-mi pună cineva această întrebare, să ştiţi că n-am fost, nu sunt şi nu voi fi. Sigur pentru viitor, la bătrâneţe nu ştiu să garantez ce mă apucă peste 20-30 de ani, dar n-am intenţia să vânez urşi. Am primit astăzi nişte mesaje şi era bine să clarific acest aspect. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Nu suntem singura ţară care intervine preventiv în populaţia de urs brun prin această metodă. Finlanda, Slovenia, Slovacia, Croaţia... toate ţările europene care au o populaţie de urs au şi cote de prevenţie. Nu ne comparăm la procent cu aceste state-membre, pentru că noi suntem undeva la sub 6%, iar ei sunt peste 12% - 16%. În acelaşi timp, este un adevăr faptul că ei deja implementează ceea ce noi încercăm acum pentru prima dată: să zonăm teritoriul României, să vedem care sunt zonele cele mai critice din punct de vedere populaţie, număr de exemplare, număr de conflicte", a afirmat oficialul.

Gard electric pentru vânătoare lângă București (sursa: Agent Green)
Eveniment

Gard electric pentru vânătoare lângă București

Gard electric pentru vânătoare lângă București. Vânătoarea la țarc practicată în pădurea de agrement Brănești de lângă București: Agent Green l-a surprins la partidă pe Cezar Răduță (fost director al Direcției Silvice Ilfov și directorul general adjunct al Romsilva) purtând armă de vânătoare, deși acesta a fost trimis în judecată de DNA și Poliția i-a retras în consecință dreptul de deținere și utilizare. Gard electric pentru vânătoare lângă București "Legislația spune că fiecare cetățean trebuie să se bucure de 300 mp de pădure de agrement. În București, în loc ca autoritățile să facă ceva să se ofere cetățenilor aceste păduri, le împrejumuiesc cu garduri scumpe pentru a ucide de plăcere animale sălbatice fără scăpare", a explicat atenția Dan-Cătălin Turiga, inginer silvic și investigator Agent Green. Investigatorii Agent Green au observat îndeaproape prima partidă de vânătoare organizată luna aceasta imediat după instalarea noului gard Romsilva în zona Pasărea din pădurea Brănești. A participat și Cezar Răduță, trimis în judecată de DNA în noiembrie 2021 pentru luare de mită și abuz în serviciu. În pădurea împrejmuită se aflau și gonaci plătiți la negru de către organizator. Echipajul Agent Green a solicitat prezența poliției care nu a putut face față situației, atât Cezar Răduță cât și gonacii fugind pe diferite căi, cei mai mulți chiar pe lângă polițiști. Citește și: Spionaj electronic masiv la COP27: sute de ofițeri egipteni au supravegheat reuniunea. Britanicii au venit cu telefoane „burner”. Delegația germană s-ar fi plâns de spionajul agresiv "Stângăciile polițiștilor implicați nu fac cinste Poliției Române și cam dau aripi celor certați cu legea. Din fericire, cei mai mulți participanții la vânătoare au fost filmați. Sperăm că există superiori la IGPR interesați să repare rușinea de la Brănești, la fel cum sperăm că Ministerul Mediului va dispune demontarea gardului și deschiderea pădurii pentru cetățeni", a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Politician împușcat din greșeală Foto: Parcul Văcărești
Eveniment

Politician împușcat din greșeală

Un politician local, consilier PRO România, în vârstă de 36 de ani din Timiș, a murit sâmbătă, după ce a fost împușcat din greșeală în piept, în timpul unei partide de vânătoare. Acesta se afla la o vânătoare alături de nașul său și de mai mulți prieteni. Partida de vânătoare era una organizată, cu toate avizele necesare. Politician împușcat din greșeală La un moment dat, victima și nașul său s-au îndepărtat din grupul din care făceau parte. La un moment dat, nașul victimei, tot un bărbat de 36 de ani l-a confundat cu un fazan și a tras un foc de armă. Nașul face parte din PSD. Consilierul local s-a prăbușit la pământ, iar nașul a sunat imediat la 112. Totul s-a întâmplat sâmbătă, în jurul orei 10:00. ”Astăzi, polițiștii Secției 8 Rurale Deta au fost sesizați cu privire la faptul că pe fondul de vânătoare din Deta a fost organizată o partidă de vânătoare în urma căreia, un bărbat, de 36 de ani, a fost împușcat accidental de un alt bărbat, de aceeași vârstă. În urma incidentului, bărbatul a decedat. Polițiștii efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă” a transmis Poliția Timiș. Citește și: Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia La faţa locului au fost trimise mai multe echipaje de poliţie şi o ambulanţă, medicii făcând eforturi să îl resusciteze pe bărbat. În ciuda eforturilor de resuscitare, tânărul de 35 de ani nu a mai putut fi salvat, fiind declarat decesul. Nașul victimei a fost audiat. Pe numele său a fost deschis dosar penal pentru omor din culpă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră