sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vameși

8 articole
Investigații

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. Bucura, unul din marii evazioniști din România, era informat ilegal de Paul Petrof, șeful Regionalei Vamale București, despre anchetele Direcției de Investigare a Criminalității Economice care vizau firmele sale. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Mai mult, vameșii i-au cerut evazionistului să contribuie la plata hainelor de lux comandate de șeful lor, Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române și actual secretar general adjunct la ANAF. Vameșii corupți de la Regionala Vamală București au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, dar evazionistul Cătălin Bucura nu a fost pus sub acuzare. Direcția Națională Anticorupție a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că afaceristul Cătălin Bucura nu are nici o calitate în dosarul de corupție. Megadosarul "Murfatlar" Pe 17 octombrie 2016, procurorii DNA au făcut percheziții în 28 de locuri din mai multe județe. La finalul perchezițiilor, au decis reținerea pentru 24 de ore a afaceriștilor Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea și Constantin Cîrciumaru, toți asociați la mai multe firme care produceau și vindeau băuturi alcoolice. Cei patru afaceriști au fost acuzați atunci de DNA că au produs un prejudiciu statului român de aproape 132 de milioane de euro în dosarul Murfatlar. "Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos", potrivit unui comunicat de presă al DNA. Protecție din Finanțe și ANAF Practic, evazioniștii erau protejați la cel mai înalt nivel de șefii din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Vamă. Printre angajații statului care protejau afacerile celor patru evazioniști se aflau Cristian George Toma, directorul de atunci al Direcției politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din Ministerul Finanțelor, Irina Tănase, șefa Direcției Autorizări din cadrul Autorității Vamale Române, și Ioana Toma, șefa Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF. O zi mai târziu, pe 18 octombrie 2016, au fost puși sub control judiciar alți cinci șefi din Ministerul Finanțelor și ANAF: Ciprian Badea, Daniel Diaconescu, Ana Jarda, Mariana Vizoli, Monica Negruțiu. Opt ani fără nici o consecință De atunci au trecut aproape opt ani, timp în care evazionistul Cătălin Bucura a beneficiat în continuare de protecția șefilor din Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Un raport de audit al Curții de Conturi arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă până decembrie 2023 de Ionuț Mișa, proteja firmele la care era asociat sau administrator evazionistul Cătălin Bucura. O altă anchetă a procurorilor DNA care a dus la arestarea preventivă a cinci vameși corupți în frunte cu Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, arată că evazionistul Cătălin Bucura era protejat în continuare de angajații Autorității Vamale Române. Primea de la vameși date confidențiale din dosare De exemplu, la data de 10 ianuarie 2024, evazionistul Cătălin Bucura se afla în biroul vameșului șef Paul Petrof. Tot în birou se afla și vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. Cei doi vameși l-au informat pe Cătălin Bucura că Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române îl are din nou în vizor. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Vameșii "îi prezintă numitului BUCURA CĂTĂLIN conținutului ordonanței nr. 262/P/2023 din data de 15.12.2023 emise de I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, în care sunt solicitate înscrisuri în legătură cu unele societăți care aparțin sau în care este implicat BUCURA CĂTĂLIN, pentru îngreunarea cercetărilor penale în dosarul susmenționat și pentru obținerea de foloase necuvenite pentru altul", se menționează în referatul DNA. Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA DeFapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice ce calitate are evazionistul Cătălin Bucura în dosarul care a dus la arestarea preventivă a vameșilor, în contextul în care omul de afaceri a fost informat ilegal despre investigațiile aflate în curs. În plus, Bucura a contribuit cu 5.000 de lei pentru achitare hainelor de lux comandate de Ion Cupă, fostul șef al Autorității Vamale Române. Răspunsul sec al DNA, potrivit căruia afaceristul nu are nici o calitate în dosarul care a dus la arestarea celor cinci vameși, arată că Bucura a colaborat cu procurorii.

Afaceristul Cătălin Bucura, protejat de DNA. În imagine, șeful DNA prezintă raportul anual de activitate pe 2023 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Filosofia vameșilor români: liber la furat (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Filosofia vameșilor români: liber la furat

Filosofia vameșilor români: liber la furat. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu subalternii săi corupți au contestat decizia Tribunalului București în baza căreia au fost arestați preventiv pentru 30 de zile la cererea procurorilor DNA. Judecătorii de la Curtea de Apel București le-au respins cererea vameșilor de a fi cercetați în stare de libertate. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Stenogramele din dosarul procurorilor DNA arată că Paul Petrof i-a cerut afaceristului italian Gianluca Carpineta să dea o șpagă de 50.000 de euro mascată sub forma unui avans pentru achiziționarea unui apartament. Mai mult, vameșii arestați preventiv se lăudau că "s-a dat liber la furat" și la Autoritatea Vamală Română și la Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Adică să se colecteze ilegal cât mai mulți bani de la afaceriștii din România. Filosofia vameșilor români: liber la furat La data 1 august 2023, vameșii Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu discutau despre ordinele ilegale primite sau pe care urma să le primească de vameșii de la Autoritatea Vamală și inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală de la vârful Agenției Naționale de Administrare Fiscală și de la cei mai influenți funcționari din Ministerul Finanțelor. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori CERNAT ALEXANDRU: Da! Băi, tocmai! TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă! CERNAT ALEXANDRU: Încă nu... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: E liber la furat pentru colectare! CERNAT ALEXANDRU: ... (neinteligibil)... Nu s-au aranjat unii de la noi, încă se bat! Ar fi bine să rămână așa și să se dea liber! Că nu-i mai... Nu mai schimbă nimeni nimic... Ia gândește-te... O dată ce începi să... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Dariusică, noi care zburăm la un nivel jos... Nu cred că... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine, Fane, da’ uite... Uite, nu stă de tine, da’ stă dă "ochi de gheață" și o belești aiurea, ai înțeles?! (...) TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Până-ți demonstrezi tu așa... Te ține-n judecată ani de zile... Șpăgi și favorizarea infractorilor Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au anunțat pe 14 februarie 2024 că Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu vameșii Nicolae Ștefan Teianu, Alexandru Cernat, Marian Vladimir Vulcan și Răzvan Cosmin Stamatescu au fost prezentați judecătorilor de la Tribunalul București pentru a fi arestați preventiv pentru 30 de zile. Paul Petrof, vameșul șef, a fost acuzat de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; luare de mită. Vameșii Teianu, Cernat și Vulcan au fost acuzați de luare de mită în formă continuată. Cel din urmă, Răzvan Cosmin Stamatescu, este acuzat de procurorii DNA de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; trafic de influență în formă continuată. Cei cinci vameși au încercat să scape de mandatele de arestare preventivă pentru 30 zile. În acest sens, au depus contestații la Curtea de Apel București, dar judecătorii le-au respins definitiv doleanța.

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută

Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută. Răzvan Cosmin Stamatescu, unul din cei șase vameși de la Autoritatea Vamală Română arestați preventiv pentru corupție pe o perioadă 30 de zile la cererea procurilor DNA, colecta șpăgile încasate de subordonații săi, inspectori vamali, de la chinezii din Dragonul Roșu. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori Pe lângă ce aduna de la subordonații săi, vameșul Stamatescu a mai primit de la un afacerist turc câte 1.000 de euro pentru fiecare din cele 25 de tiruri încărcate cu gaz freon care au intrat ilegal în țară. Însă percepea o taxă de zece ori mai mare pentru fiecare TIR care intra în țară cu haine și parfumuri contrafăcute. Mai mult, pe evazioniștii protejați la cel mai înalt nivel de funcționarii din ANAF și Ministerul Finanțelor, cum este cazul afaceristului Cătălin Bucura, îi informa direct despre anchetele procurorilor aflate în derulare. Structura piramidală a șpăgii din Vamă Autoritatea Vamală Română, una din instituțiile Ministerului de Finanțe, funcționa ca o structură de tip mafiot în care vameșii aveau roluri bine determinate în colectarea șpăgilor de la agenții economici. Asta rezultă din referatul DNA de arestare în cazul a șase vameși corupți de la Direcția Regională Vamală București. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Primul palier era format din inspectorii vamali care percepeau taxa de protecție de la afaceriștii străini, în special importatori de mărfuri din China, Turcia și Polonia. Apoi, o parte din bani colectați erau predați șefului lor, vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu. La rândul lui, acesta îi redistribuia către șefii din Autoritatea Vamală, respectiv din Ministerul Finanțelor. Rolul lui Răzvan Cosmin Stamatescu Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu este unul dintre funcționarii publici corupți care a condus una dintre cele mai importante structuri ale Autorității Vamale Române. Datele publice arată că, cel puțin din 2010 până în prezent, a coordonat echipele mobile de inspectori vamali din cadrul Direcției Regionale Vamale București. Din această postură, conform atribuțiilor de serviciu, putea să verifice de la TIR-urile care intrau și ieșeau din țară până la marile depozite de mărfuri și produse petroliere din sud-estul României. Vameșii șpăgari încasau pentru marfă contrafăcută Inspectorii vamali Marius Marin, Alexandru Cernat, Nicolae Ștefan Teianu, Demetrius Gheorghe și Marian Vladimir Vulcan luau șpăgi uriașe de la afaceriștii chinezi din complexurile comerciale din București și Ilfov pentru a închide ochii la evaziunea fiscală și comerțul cu produse contrafăcute. De exemplu, în vara anului trecut, vameșii Marius Marin și Nicolae Teianu au fost în control în Complexul Dragonul Roșu la o firmă a chinezului Jincheng Zhu. Au încasat pe persoană fizică o șpagă de 35.000 lei și 51 de baxuri de ghete contrafăcute Nike. De la un alt afacerist chinez, Zhenling Zhang, din Complexul Orient, vameșii Marius Marin și Alexandru Cernat au primit o șpagă de 17.600 lei. Cei doi au fost în control și la un afacerist turc care vindea parfumuri în Complexul Moroeni City. Au primit o mită de 11.500 de dolari și 1.000 de parfumuri. Vameșii Marius Marin și Demetrius Gheorghe s-au dus în control la complexul Casa de Vis. Acolo, de la unul dintre patronii chinezi, Yuerong Fan, au cerut o taxă de protecție de doar 1.000 de lei. Acestea sunt doar câteva din șpăgile primite de inspectorii vamali. Însă fenomenul corupției printre vameși este mult mai extins. Un tir cu freon, 5.000 de euro șpagă Vameșul Demetrius Gheorghe le-a spus anchetatorilor că unul dintre destinatarii sumelor colectate de inspectorii vamali este Răzvan Cosmin Stamatescu, șef birou la Regionala Vamală București. Pe restul nu i-a deconspirat încă. Anchetatorii au descoperit că aceasta nu era singura sursă de bani obținuți ilegal de vameșul Stănescu. De exemplu, vameșul Dragoș Ionuț Vișan, șeful Biroului vamal Ploiești, încasa de la turcul Ertugul Sonmez câte 4.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon introduse ilegal în România prin intermediul firmei sale, Diesel Tehnic. De ce ilegal? Pentru că firma turcului nu deținea autorizațiile de mediu necesare pentru transportul și comercializarea gazului freon. Intermediarul acestei afaceri a fost vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu care la rândul lui a primit câte 1.000 de dolari pentru fiecare din cele 25 de tiruri cu gaz freon. Tirul de haine contrafăcute, 10.000 de euro Dar turcul Ertugul Sonmez voia să aducă ilegal în România și haine și parfumuri contrafăcute. În acest sens, a organizat o întâlnire în vama Giurgiu cu vameșul Demetrius Gheorghe și "fratele său" Liviu Berhardt. Cei trei s-au arătat dispuși să faciliteze trecerea frontierei cu mărfurile contrafăcute în schimbul sumei de 10.000 de euro pentru fiecare tir. Tot angajații statului i-au spus turcului să acopere marfa contrafăcută cu cereale sau nisip. Adică să folosească celebra metodă "capac". Pe lângă bani, turcul Sonmez i-a făcut cadou vameșului Stamatescu patru perechi de blugi Jacob. O astfel de pereche de blugi originală, nu contrafăcută, costă cel puțin 300 de euro. Acum turcul Ertugul Sonmez este unul dintre principalii denunțători. Stamatescu și Petrof scurgeau date din dosare penale Vameșul Răzvan Cosmin Stamatescu împreună cu șeful său, Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, erau conectați și la marile rețele de evazioniști. Anchetatorii susțin, de exemplu, că cei doi vameși nu au nici o reținere "să abuzeze în interes personal" de funcțiile pe care le dețin. "Astfel, se constată cinismul cu care recurge la mijloace de obținere de câștiguri bănești facile și dezinvoltura cu care îi arată lui Bucura Cătălin ordonanța emisă în dosarul 262/P/2022 când acesta tocmai a fost trimis în judecată (în decembrie 2023) pentru comiterea unei infracțiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 51 milioane de lei. De asemenea trebuie punctată funcția de conducere ce potențează atât responsabilitatea inculpatului față de funcția publică dar și gravitatea corupției", susțin anchetatorii. Cazul Bucura Cătălin Bucura, liderul unei grupări de evazioniști, a fost unul dintre personajele reținute de DNA în dosarul Murflatar. Conform ordonanței, în perioada 2010 - 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de aproape 600 de milioane lei bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. DeFapt.ro a mai dezvăluit că cei doi vameși, Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu, i-au cerut evazionistului Cătălin Bucura să contribuie cu 5.000 lei pentru plata hainelor achiziționate de Ion Cupă, fostul șef al Vămilor, actual secretar general adjunct al ANAF.

În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer și ei acest privilegiu Foto: Autoritatea Vamala
Eveniment

În limitarea pensiilor speciale, vameșii cer privilegiu

În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer ca și această categorie profesională să beneficieze de acest privilegiu. Deputații au primit de pe o adresă de email care pare a fi asociată Vămii, @customs.ro, o petiție a Asociației Naționale Profesionale a Lucrătorilor Vamali. Petiția este semnată de Elena Spătaru, care, potrivit unor date publice, ar lucra la Vama Otopeni. Inițiatorii așteaptă acum ca unul sau mai mulți deputați să-și asume acest amendament. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer și ei acest privilegiu La petiție este atașată o propunere de amendament la proiectul de lege privind pensiile speciale, în care se cere ca și vameșii să beneficieze, după cel puțin 20 de ani de activitate în cadrul Autorității Vamale Române și 35 de ani de cotizare la sistemul de pensii, de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimile 12 luni înainte de data pensionării. În plus, funcţionarii publici cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române care au un stagiu de cotizare de 35 ani şi cel puţin 30 de ani de activitate în cadrul Autorităţii Vamale Române, „pot solicita pensionarea şi înaintea de împlinirea vârstei standard dar nu mai devreme de 60 de ani”. Pensia specială ar fi anulată dacă beneficiarul ar fi condamnat „în legătura cu activitatea sa ca funcţionar public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române”. Document Asociatie Vamesi Vameșii spun că o duc greu „Spre deosebire de colegii din ţările membre sau de alte categorii cu statut special din sistemul naţional de aplicare a legii, funcţionarul public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române nu beneficiază de nici un fel de drept special privind salarizarea, nu au grupă de muncă pentru condiţii grele (controale în ger, arşiţă sau medii agresive), nu beneficiază de pensionare anticipată si nici de pensie de serviciu. Acest lucru constituie o vulnerabilitate în activitatea acestei instituţii investită cu aplicarea legii, cu aceleaşi motivaţii exprimate în justificarea drepturilor speciale la categoriile de personal menţionate în prezentul proiect de lege. Imaginea care poate defini activitatea personalului vamal este cea din frontieră unde funcţionarul vamal care face controlul marfurilor lucrează alături şi în aceleaşi condiţii cu poliţistul de frontieră care face controlul de identificare a persoanei, activităţi care implică răspunderi deosebite privind securitatea naţională”, se arată în motivarea propunerii.

Vameșii șpăgari din Albița au scăpat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Vameșii șpăgari din Albița au scăpat

Vameșii șpăgari din Albița au scăpat. Din dosarul vameşilor şpăgari de la Albiţa s-a ales praful. Justiţia ieşeană a stabilit reţeta şvaiţerului reprezentat de frontiera estică a Uniunii Europene. Vameșii șpăgari din Albița au scăpat Astfel, peste Prut se poate trece fără multe comentarii, câtă vreme se dă „dreptul”. La rându-le, vameşii sunt asiguraţi dacă respectă un mic îndrumar. Trebuie să lucreze în echipe de câte doi, pentru a nu putea fi acuzaţi de asociere în vederea comiterii de infracţiuni. Şpăgile trebuie să fie mici şi dese, astfel încât procurorii să nu le poată imputa sume prea mari. Citește și: Presiune din ce în ce mai mare pe Germania să livreze temutele tancuri Leopard Ucrainei. Cancelarul Scholz încă ezită, șefa CE insistă, Kievul își numără civilii morți Dacă sunt „bine integraţi social” şi sunt prietenoşi cu colegii, pot fi siguri că pedeapsa va fi una cu suspendare. Rămân fără un loc bănos la vamă, dar în libertate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste

Vameşii reținuți de DNA, averi modeste. Lucrătorii ieşeni din vamă reţinuţi joi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată că au averi relativ modeste. Vameşii reținuți de DNA, averi modeste Cel puţin dacă ne uităm peste documentele oficiale în care se poate vedea agoniseala lor de până acum. Dănuţ Bolohan, şeful Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, şi inspectorii vamali Simona Andreica, Cristian Timofte şi Cristinel-Leonard Tîrnovanu ar fi favorizat, în schimbul primirii unor sume de bani, o serie de firme care importă produse textile să eludeze plata taxelor vamale. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri În afară de Tîrnovanu, care a fost pus sub control judiciar pentru dare de mită, toţi au fost ieri reţinuţi de DNA pentru 24 de ore. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DNA s-a năpustit peste vameși Foto: captură Digi 24
Eveniment

DNA s-a năpustit peste vameși

Cu două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși: un comunicat al parchetului anticorupție anunță peste 160 de percheziţii, în Bucureşti şi şapte judeţe, într-un dosar de corupţie şi infracţiuni la regimul vamal, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 58 de milioane de lei. Președintele autorității vamale este Bogdan Mihei, susținut de PSD, care a reușit să scoată vămile din subordinea ANAF. Bogdan Mihei a fost șeful Vămii Otopeni în trecut și e considerat un apropiat al lui Bogdan Stan, fostul şef al ANAF şi actual consilier la Curtea de Conturi promovat de Liviu Dragnea. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze DNA s-a năpustit peste vameși Potrivit unui comunicat transmis de DNA, percheziţiile au loc în 162 de locaţii. Dintre acestea - o instituţie publică, iar restul, domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale situate în judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Ialomiţa, Arad, Sibiu şi municipiul Bucureşti. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni la regimul vamal (cu un prejudiciu estimat la acest moment de aproximativ 58 de milioane de lei) şi evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie - prezent", arată anchetatorii. Kovesi: „Nu este credibil să spui zero infracțiuni vamale” Acum o lună, într-un interviu pentru G4Media, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, sesiza faptul că instituția pe care o conduce n-a fost sesizată cu vreo anchetă privind contrabanda, deși România „este graniță externă”. „În primele 8 luni de activitate am primit 0 cazuri pe ceea ce înseamnă fraudă cu TVA și contrabandă. Și România este frontieră externă. Nu spun că numai în România s-a întâmplat asta. Sunt și alte state membre ale Uniunii Europene care sunt frontieră externă și care nu ne-au sesizat pentru astfel de infracțiuni. Da, asta nu este o scuză. Adică avem în Estonia a fost zero, în Cipru au fost zero sesizări, dar nu este normal”, a spus Kovesi. Într-un alt interviu, pentru spotmedia, ea spunea: „România este frontieră externă, nu este credibil să spui zero fraudă cu TVA, zero infracțiuni vamale, zero infracțiuni de contrabandă. Nu este doar cazul României. În Grecia, Cipru, Estonia n-am avut astfel de infracțiuni. Nivelul de detecție este cumva scăzut în toate statele membre și trebuie găsite soluții”

Refugiații, șpagă să intre în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Refugiații, șpagă să intre în România

Refugiații, șpagă să intre în România. Camionagii ieşeni care au tranzitat zilele acestea Ucraina sunt oripilaţi de poliţiştii de frontieră ucraineni: aceştia cer şpagă tuturor celor care vor să iasă din ţara lovită de război. Refugiații, șpagă să intre în România Transportatorii ieşeni au povestit că cei de la frontiera ucraineană cer mamelor cu copii chiar şi 350 de euro, altfel nu ies din ţară. Pentru cei care au copii de 18 ani, şpaga este şi de 2.000 de euro numai pentru tânăr. Citește și: VIDEO Harkov, atacat sălbatic de forțele ruse. Foarte multe victime civile: zeci de morți și sute de răniți. Imagini înfiorătoare De asemenea, transportatorii spun că numeroşi cetăţeni din Republica Moldova părăsesc ţara de teamă că ruşii vor ocupa ţara în scurt timp. Ce spun şoferii ieşeni îţi face părul măciucă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră