Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității și taxa de solidaritate, despre care spune că esteb doar un alt nume al impozitului progresiv, care „există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”. Născut în 1958, Lazea este economist șef al BNR din 2001. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Într-un articol pe blogul BNR el afirmă că „fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană”. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, apără creșterea fiscalității El face o comparație cu Polonia, unde TVA-ul este de 23%, față de 19% în România. Lazea afirmă că taxa de solidaritate „nu este altceva decât impozitul progresiv, cu un alt nume”. „Dacă pentru urechile românilor taxa de solidaritate sună mai bine decât impozitul progresiv, este în regulă. Să ne amintim că, într-o formă sau alta, el există în cele mai liberale economii, inclusiv în Mare Britanie din 1842 și în SUA din 1862”, scrie Lazea. „În căutarea de noi surse de venituri la buget, responsabilii politici au propus impozite nestandard precum taxa de solidaritate sau taxa pe tranzacții financiar-bancare, acestea alăturându-se altor găselnițe deja în vigoare, precum taxa pe stâlp. Astfel de invenții, cu randament incert, nu fac decât să enerveze sectoarele și grupurile sociale cărora li se aplică. Un alt aspect demn de menționat este că, pe lângă faptul că se inventează noi impozite, modificările fiscale sunt foarte dese. Astfel, conform studiului «Modificările noului Cod fiscal: inventar și impact (2015-2023)», elaborat de The Tax Institute, în perioada menționată au fost introduse în fiscalitate 554 de modificări prin 107 acte normative (Legi, OG, OUG). Mult mai simplu ar fi de replicat sistemul fiscal din alte state în tranziție, care au înregistrat succese în stabilizarea macroeconomică. Un astfel de stat ar fi Polonia, care nu este foarte diferită de România în ceea ce privește tabloul macroeconomic”, arată el. Lazea afirmă că cetățenii polonezi „sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate”. „Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, crede el.
