sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ursula

8 articole
Internațional

Ucraina, tot mai aproape de UE

Ucraina, tot mai aproape de UE. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat duminică încrederea că Ucrainei i se va acorda statutul de candidat oficial la aderare, informează dpa. "Cred cu tărie că vom obţine o decizie pozitivă, că vom obţine sprijin, că de acum cursul a fost stabilit", a declarat duminică seară von der Leyen pentru postul public german ARD. Ucraina, tot mai aproape de UE "Desigur, aceasta este şi o decizie istorică pe care Consiliul European trebuie să o ia acum, dar pregătirile sunt bune", a spus ea, adăugând că este încrezătoare în perspectivele existente. Declaraţiile preşedintei Comisie Europene survin după ce vineri instituţia pe care o conduce s-a declarat în favoarea desemnării oficiale a Ucrainei şi a Republicii Moldovei drept ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Cele 27 de state membre ale UE urmează să discute recomandarea Comisiei la un summit care va avea loc la Bruxelles, joi şi vineri. De asemenea, pe ordinea de zi se va afla şi cererea Georgiei de aderare la UE, care, în opinia Comisiei, ar trebui să fie supusă îndeplinirii unor condiţii diferite. Statele membre nu au adoptat până acum o linie comună cu privire la aderarea Ucrainei şi a R. Moldova. Guvernul Austriei a susţinut să i se acorde statutul de candidat Bosniei şi Herţegovina, în timp ce România a făcut lobby pentru Georgia, potrivit Agerpres. Von der Leyen a subliniat că decizia Comisiei de a sprijini statutul de ţară candidată în cazul Ucrainei a fost luată pe baza datelor, faptelor şi a pregătirilor pe care Kievul le-a făcut în ultimii opt ani."Ucraina a făcut paşi uriaşi înainte în ultimii câţiva ani", a spus von der Leyen, adăugând că doreşte să vadă, în continuare, progrese similare din partea Kievului.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Internațional

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul. Președintele francez Emmanuel Macron nu are planuri ferme de a face o vizită de război în Ucraina, a declarat luni Palatul Elysee. "Președintele a spus că va vizita Ucraina la momentul potrivit. Sunt studiate mai multe opțiuni, nimic nu este stabilit în acest stadiu", a declarat Elysee. Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul Spre deosebire de mai mulți lideri europeni, Macron nu a vizitat Ucraina de când a început invazia rusă, la 24 februarie. Președintele francez, care prezidează în prezent Consiliul Uniunii Europene, a declarat în repetate rânduri că se va deplasa în Ucraina atunci când va fi "util". Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Macron a vizitat Kievul la 8 februarie, în cadrul eforturilor de detensionare a tensiunilor din jurul Ucrainei. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întors sâmbătă la Kiev pentru a se întâlni cu Zelenski și a discuta despre progresele Ucrainei în ceea ce privește aderarea la UE, potrivit CNN. "După cum știți, Comisia pregătește în prezent recomandările așa-numitului aviz pentru statele membre ale UE", a declarat ea la Kiev. "Am lucrat zi și noapte la această evaluare și îți promit în aprilie, dragă Volodimir, că vom lucra neobosit la ea. Așadar, discuțiile de astăzi ne vor permite să finalizăm evaluarea noastră până la sfârșitul săptămânii viitoare."

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Șefa CE despre aderarea Ucrainei

Șefa CE, despre aderarea Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, după întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, că este nevoie ca Ucraina să își consolideze legislația anticorupție. După întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Comisiei Europene a spus: "Mai trebuie să fie implementate reforme, pentru a consolida statul de drept, pentru a lupta împotriva corupției, de exemplu, sau pentru a moderniza administrația, ceea ce va ajuta și la atragerea investitorilor". Șefa CE, despre aderarea Ucrainei "Ucraina este în război. Deci, concentrarea voastră și sprijinul nostru este să depășiți acest război atroce și oribil. Dar vrem să privim mai departe. Și, odată cu reconstrucția, vrem să vedem ce trebuie făcut în continuare", i-a transmis ea președintelui ucrainean. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Ursula von der Leyen, a apreciat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei "decizii istorice" cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării ţării la UE. "Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect"⁣, le-a declarat Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev. Potrivit şefei executivului comunitar, provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată "ce reflectă amploarea acestei decizii istorice", potrivit The Guardian. "Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect", a adăugat preşedinta Comisiei Europene.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen, tare pe poziții

Ursula von der Leyen, tare pe poziții. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a susţinut marţi decizia de a aproba planurile de cheltuieli de miliarde de euro ale Poloniei din fondurile de relansare după epidemia de COVID-19, în ciuda reformelor din justiţia poloneză, transmit dpa şi Reuters. "Ştiu că unii dintre dumneavoastră sunt sceptici, dar permiteţi-mi să vă asigur că nu va fi plătit nimic până la realizarea acestor reforme", a spus ea într-un discurs în faţa europarlamentarilor, la Strasbourg. Ursula von der Leyen, tare pe poziții "Reformele cerute de Comisie nu vor readuce justiţia poloneză la conformitate cu statul de drept", a replicat social-democrata germană Katarina Barley. Eurodeputatul german Damian Boeselager, din grupul Verzilor, a apreciat că aprobarea Comisiei Europene constituie "o greşeală uriaşă". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Un grup de europarlamentari liberali anunţase luni că pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Ursula von der Leyen dacă se vor face plăţi către Polonia înainte de alinierea legislaţiei acestei ţări cu cea europeană. Von der Leyen a aprobat săptămâna trecută planul guvernului de la Varşovia pentru cheltuieli în valoare de 35,4 miliarde de euro din fondul de relansare al UE, provocând astfel contestaţii. Comisia intenţionează acum să facă plăţile în tranşe, după ce Polonia a desfiinţat Camera Disciplinară - o instanţă autorizată să sancţioneze magistraţii, considerată ilegală de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) chiar fără reexaminarea completă a deciziilor deja luate de organul respectiv. CJUE a ordonat desfiinţarea Camerei pe motiv că nu a reuşit să împiedice amestecul politic în activitatea judecătorească, sancţionând mai mulţi judecători care criticaseră guvernul, potrivit Agerpres. Parlamentul polonez a adoptat în mai o lege pentru înlocuirea Camerei Disciplinare cu o nouă entitate; noua reglementare nu a intrat încă în vigoare. CE pune condiții Poloniei pentru deblocarea fondurilor Comisia a pus Poloniei şi o altă condiţie pentru plăţi: modificarea regimului disciplinar pentru magistraţi, în general, inclusiv garanţii că judecătorii care solicită clarificări din partea CJUE nu vor fi sancţionaţi. De asemenea, CE a cerut revizuirea dosarelor judecătorilor deja sancţionaţi de Cameră. Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, nu a validat deocamdată decizia Comisiei, care a fost luată după presiunile mai multor ţări în favoarea recompensării Poloniei pentru primirea de refugiaţi din Ucraina. Fondurile destinate Poloniei fuseseră blocate de mai mult de un an, pe motiv că acţiunile puterii de la Varşovia au afectat democraţia. În ciuda asigurărilor primite de la preşedinta CE, mulţi europarlamentari nu au părut convinşi şi au criticat anunţul de săptămâna trecută al acesteia privind deblocarea celor aproape 36 de miliarde de euro, fără ca instanţele poloneze să îşi fi redobândit independenţa. Poziţia anunţată de Ursula von der Leyen a reprezentat - potrivit Reuters - un succes pentru formaţiunea de guvernământ din Polonia, partidul Lege şi Justiţie (PiS), care s-a confruntat tot mai puternic cu Bruxellesul după ce a ajuns la putere în 2015. Socialista spaniolă Iratxe Garcia Perez a comentat că "solidaritatea (cu Ucraina - n. red.) nu trebuie folosită ca monedă de schimb".

Polonia rămâne fără PNRR (Twitter/UrsulavonderLeyen)
Internațional

Polonia, rămâne fără PNRR

Polonia, rămâne fără PNRR. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen de a declarat că Polonia nu va primi bani din planul de relansare economică post-COVID, în sumă totală de 35,4 miliarde de euro, până nu efectuează reforme în justiţie. Aprobarea de către UE, miercuri, a PNRR-ului polonez, a fost "importantă", dar nu este vorba decât despre "o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate", a declarat ea. Polonia, rămâne fără PNRR "Aprobarea acestui plan este legată de angajamentele clare ale Poloniei în materie de independenţă a puterii judiciare", a subliniat ea. Şefa executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi "suprimată şi înlocuită" de un tribunal independent, regimul disciplinar "trebuie reformat" şi infracţiunile disciplinare controversate "trebuie să fie eliminate". Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În plus, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră, a precizat ea, potrivit Agerpres. Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul CE, notează AFP. Bruxellesul era sub presiune să-şi dea acordul, în contextul nevoilor Poloniei, care găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni în UE (circa 3,5 milioane) şi serveşte drept centru logistic pentru armele trimise în Ucraina de ţările UE şi SUA. UE speră de asemenea şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război (sursa: europa.eu)
Internațional

Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război

Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a declarat că războiul din Ucraina pune sub semnul întrebării ordinea internațională, în cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Mondial, reunit la Davos, potrivit The Guardian. Ea a afirmat că, deși scopul Forumului de la Davos este să discute despre cum se poate construi o lume mai bună, acum discuțiile sunt concentrate asupra invadării Ucrainei de către o Rusie a lui Vladimir Putin care practică un război ce „vine din alt secol”. Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război „Nu este vorba doar de supraviețuirea Ucrainei sau de securitatea europeană. Este vorba despre punerea sub semnul întrebării a întregii ordini internaționale”, a spus von der Leyen. „Ucraina trebuie să câștige acest război. Iar agresiunea lui Putin trebuie să fie un eșec strategic”, a subliniat ea. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Von der Leyen afirmă că Ucraina are nevoie acum de sprijin bugetar direct, motiv pentru care CE a propus un pachet de asistență financiară de 10 miliarde de dolari, cel mai mare pachet de asistență financiară acordat vreodată unei țări terțe. Iar Von der Leyen spune că și activele rusești înghețate în străinătate ar putea fi folosite pentru a finanța reconstrucția Ucrainei: „Nu ar trebui să lăsăm nimic neatins, inclusiv posibila folosire a activelor rusești pe care le-am înghețat”

Rusia amenință securitatea mondială (sursa: Twitter/Ursulavon der Leyen)
Internațional

Rusia amenință securitatea mondială

Rusia amenință securitatea mondială. Rusia este "ameninţarea cea mai directă" la adresa ordinii mondiale din cauza invaziei lansate împotriva Ucrainei, a declarat joi, la Tokyo, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP. Rusia "este astăzi ameninţarea cea mai directă la adresa ordinii mondiale, cu războiul barbar împotriva Ucrainei şi pactul său îngrijorător cu China", a declarat Von der Leyen, după întrevederea sa cu premierul nipon Fumio Kishida, alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Rusia amenință securitatea mondială Cei doi responsabili europeni se aflau joi la Tokyo pentru un ciclu anual de discuţii Japonia-UE, care de această dată are loc în plin conflict ruso-ucrainean şi într-un context de îngrijorări crescânde în Asia în ceea ce priveşte ambiţiile militare ale Chinei. "Invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei. Aceasta nu trebuie tolerat", a declarat Kishida, al cărui guvern s-a asociat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, inclusiv de ordin financiar şi energetic. Citește și: Perversa mașinărie de propagandă a lui Putin a inventat o nouă temă: „Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina”. Holodomor e foametea criminală provocată de Stalin Von der Leyen a mai declarat că UE şi Japonia îşi vor întări cooperarea, în mod concret prin lansarea unui parteneriat digital, o premieră pentru Europa, parteneriat ce se va concentra pe competitivitatea şi securitatea din acest domeniu, potrivit Agerpres. Ea a adăugat că cele două părţi vor face eforturi pentru "a-şi diversifica şi întări" lanţurile de aprovizionare. "Este important, pentru că există materiale şi tehnologii care au devenit esenţiale pentru economia noastră şi viaţa noastră de zi cu zi, precum semi-conductorii de exemplu. Noi trebuie să putem conta pe lanţuri de aprovizionare demne de încredere", a subliniat preşedinta Comisiei Europene. Poziţia tot mai puternică a Chinei în Asia s-a aflat de asemenea pe ordinea de zi, UE căutând să joace un rol mai important în faţa Beijingului. "Cooperarea noastră în Ucraina este esenţială în Europa, însă ea este de asemenea importantă în regiunea Indo-Pacific şi noi dorim de asemenea să ne aprofundăm consultările asupra unei Chine care se afirmă tot mai mult", a declarat la rândul său Charles Michel. "Credem că Beijingul trebuie să se afirme pentru a apăra sistemul multilateral de care ea a beneficiat pentru a-şi dezvolta ţara", a adăugat el.

UE vrea să dea lovitura de grație Rusiei(sursa: globeecho.com)
Internațional

Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev

Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plecat vineri dimineaţă cu trenul din Polonia spre Kiev, capitala Ucrainei, unde se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski, relatează Agerpres. Ea este însoţită de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev Ursula von der Leyen, fost ministru german al Apărării, a plecat din micul oraş polonez Przemysl, situat la doar 13 kilometri de graniţa cu Ucraina. Spaţiul aerian al Ucrainei este închis din cauza războiului. Ea este primul lider occidental care vizitează Ucraina de când au fost expuse în ultimele zile atrocităţile din oraşul Bucea din apropierea Kievului. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate La mijlocul lunii martie, premierii Poloniei, Sloveniei şi Cehiei au călătorit la Kiev cu trenul. Săptămâna trecută, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vizitat la rândul său capitala Ucrainei. Ca reacţie la uciderea a sute de civili la Bucea, Ursula von der Leyen a propus marţi un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Reprezentanţii celor 27 de state din UE şi-au dat acordul joi pentru noile sancţiuni, care, potrivit unor surse ale DPA, includ interdicţia importului de cărbune, lemn şi vodcă. Oficialii UE spun că o interdicţie totală de combustibili fosili ar putea fi următoarea măsură dacă Rusia îşi continuă războiul împotriva Ucrainei. Pentru ca noile sancţiuni să intre în vigoare, ele trebuie publicate în Jurnalul Oficial al UE, o formalitate care va fi îndeplinită vineri. Potrivit unor surse, au existat neînţelegeri între statele membre ale UE dacă embargoul asupra cărbunelui să intre în vigoare în trei sau patru luni. În cele din urmă, la solicitarea unor ţări precum Germania, statele membre au decis să fie patru luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră