miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ungaria

136 articole
Eveniment

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni energia nucleară rusă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că Ungaria va bloca prin veto eventuale sancţiuni UE privind energia nucleară rusă. Anunțul său vine în continuarea declarațiilor oficialilor maghiari care doresc să accelereze lucrările la centrala nucleară Paks 2, construită împreună cu Rosatom. Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă "Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie pus în aplicare", a declarat premierul ungar Viktor Orban, citat de news.ro. "Acest lucru iese din discuţie", a punctat el. Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat, joi, că a purtat o conversație telefonică cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak, în timpul căreia părțile au convenit să accelereze investițiile în construcția centralei nucleare (NPP) Paks-2. "Am convenit că energia nucleară este energia viitorului și este o veste bună pentru noi că guvernul rus acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării Paks. Am convenit că vom accelera investițiile ori de câte ori este posibil", a spus șeful diplomației maghiare. Ungaria, membră a UE, a criticat în repetate rânduri sancţiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească semnificativ Rusia, în timp ce riscă să distrugă economia europeană. Centrala nucleară Paks din Ungaria are patru mici reactoare VVER 440 construite în Rusia, cu o capacitate combinată de aproximativ 2.000 de megawaţi, care au început să funcţioneze între 1982 şi 1987. Centrala generează aproximativ jumătate din energia din Ungaria, iar centrala îşi procură combustibilul nuclear din Rusia. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise În cadrul unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala Paks cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare.

Orban: Ungaria va bloca sancţiuni privind energia nucleară rusă Foto: Kremlin.ru
Ungurii trec granița să ia carburant (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Economie

Ungurii trec granița să ia carburant

Ungurii trec granița să ia carburant. Preţul carburanţilor a explodat în Ungaria, după ce guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preţ în luna decembrie şi a majorat accizele la combustibili, astfel că mulţi automobilişti ungari au început să treacă graniţa în Slovacia sau România pentru a face plinul la preţuri mai mici, transmite Reuters. Ungurii trec granița să ia carburant În timp ce la o benzinărie MOL din oraşul ungar Esztergom litrul de motorină costa zilele trecute 690 de forinţi (1,90 dolari), peste Dunăre, în oraşul slovac Sturovo litrul de motorină costa 1,619 euro, sau 1,76 dolari. Diferenţa de preţ este mai mică la benzină. "Am mers prin Slovacia de sărbători şi când am făcut plinul am constatat cât de ieftin este acolo", spune Tibor Toth, care a traversat podul care face legătura între oraşele Esztergom şi Sturovo pentru a alimenta cu carburant. "Trebuie doar să trecem podul şi am ajuns, aşa că evident vom veni mai des pentru asta", adaugă Tibor Toth. Reales pentru al patrulea mandat consecutiv, în luna aprilie 2022, premierul ungar Viktor Orban se confruntă în prezent cu cele mai dure provocări economice de până acum, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 24% iar economia ungară se îndreaptă spre o stagnare în acest an. La începutul lunii decembrie 2022, guvernul lui Viktor Orban a fost nevoit să elimine măsura de plafonare a preţului de comercializare a carburanţilor, pe fondul unei penurii grave de combustibili. În acelaşi timp, executivul de la Budapesta a majorat accizele pe carburanţi şi a impus noi taxe vizând profiturile realizate de grupul petrolier ungar MOL din rafinarea ţiţeiului rusesc. Cauzele scumpirii excesive Tamas Pletser, analist la Erste Investment susţine că preţurile la carburanţi în Ungaria erau mai mari decât în alte părţi din regiune şi din cauza taxelor mai mari dar şi pentru că plafonarea a distorsionat modul de funcţionare a pieţei carburanţilor, eliminând competiţia. Din cauza preţului redus de comercializare, anul trecut firmele din Ungaria au încetat să mai importe combustibili, ceea ce a agravat deficitul, şi multe benzinării de talie redusă au fost forţate să înceteze activitatea din cauza acumulării pierderilor. Citește și: Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile "Pe ansamblu, au majorat taxele cu aproximativ 70-80 de forinţi pe litru, astfel că preţurile din Ungara le-au depăşit pe cele din ţările vecine", spune Tamas Pletser.

Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro

În 2022, fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut circa 500 de milioane de euro, arată datele portalului bank360.hu. Inflația din Ungaria continuă să fie cea mai ridicată în Europa. După 22,5% în noiembrie, luna trecută a urcat la 24,5%. Creșterea se datorează și eliminării plafonului pentru prețurile la carburanți, dar nu numai. Fondurile de pensii facultative din Ungaria au pierdut „Potrivit datelor de la Banca Centrală a Ungariei, fondurile de pensii facultative au suferit o pierdere de 187,33 miliarde HUF (N.Red: circa 470 de milioane de euro) până la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă un record istoric. De atunci, piața s-a corectat oarecum, dar scăderea este încă uriașă”, scrie bank360.hu. Rezultatele fondurilor de pensii facultative Grafică: bank360.hu În 2022, niciun fond de pensii din Ungaria nu a obținut randamente reale (adică câștigul să depășească inflația) și există, de asemenea, pierderi uriașe. Potrivit calculelor portalului Bank360.hu, se pare că niciun fond de pensii nu a realizat un randament real în 2022. Pierderea poate fi măsurată în sute de miliarde de forinţi, iar pierderea procentuală ar putea fi chiar de până la „două cifre minus”. Citește și: Sistemul medical de stat: o fetiță de doi ani a fost uitată într-o încăpere cu raze ultraviolet, la spitalul Gomoiu. Au urmat dureri cumplite, corneea este arsă Nici anul 2021 nu a fost prea promițător, iar apoi a venit și „gaura neagră” din 2022, când majoritatea celor peste un milion de membri ai fondurilor de pensii facultative au fost dezamăgiți și abia acum se confruntă cu rezultatele. Fondurile mai puțin riscante au avut cele mai bune rezultate, cei care au ales investiții mai riscante au fost victimele obligațiunilor guvernamentale și ale cotărilor la bursă.

Mașinile administrației din Kübekháza se vor aproviziona din România Foto: Facebook Viktor Orban
Economie

Mașinile administrației Kübekháza aproviziona România

Primarul unei localități de graniță din Ungaria, Kübekháza, a anunțat că mașinile administrației se vor aproviziona din România, unde benzina este mai ieftină, scrie index.hu. Presa din Ungaria relatează că șoferii din această țară își fac plinul în România și Croația, unde carburanții sunt mult mai ieftini. Dacă se aprovizionează din România, un șofer maghiar câștigă circa un sfert de euro la litrul de carburant - depinde de tipul acestuia. Mașinile administrației din Kübekháza se vor aproviziona din România „Dacă cineva locuiește în imediata apropiere a graniței și are cu un rezervor gol sau aproape gol și îi face plinul, poate realiza economii de 5-6 mii de forinți”, a spus un șofer maghiar care face naveta. Primarul din Kübekháza a relatat că locuitorii de aici, pe lângă realimentarea cu carburanți, își fac adesea cumpărăturile în România datorită prețurilor mai mici. „Tot ce pot adăuga este că și municipalitatea noastră va alimenta de acolo începând de săptămâna viitoare. Vom alimenta în România”, a spus primarul, citat de index.hu. În Ungaria, după ce guvernul a retras plafoanele de preţ, benzi­na şi motorina s-au scumpit atât de munt încât ungurii se duc acum să-şi facă plinul la maşini în ţarile vecine. Croaţia, de acum ţară membră a zonei euro, este un exemplu, scrie Ziarul Financiar. Maghiarii au acum cei mai scumpi carbu­ranţi din regiune şi de aceea cei care locuiesc aproape de graniţe fug la vecini să-şi umple rezervoarele maşinilor. Se întorc acasă şi cu canistre şi alte recipiente pline cu benzină sau motorină, scrie Daily News Hungary, pre­luând postul public de televiziune din Croaţia. Citește și: În 2022, Maia Sandu a cheltuit pe vizite în străinătate puțin peste 25.000 de euro. Iohannis – 3,32 milioane euro Situaţia aminteşte de cea în care românii şi alţi vecini ai Ungariei fugeau să cum­pere benzină la benzină­riile ungare pentru a pro­fita de preţurile plafonate de acolo. Răspunsul gu­ver­nului maghiar a fost să interzică cetăţenilor străini să cumpere carburanţi la preţuri mici.

Ungaria: jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor
Internațional

Ungaria: peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se găsesc pe piață

În Ungaria, peste jumătate din cetățeni declară că se confruntă sistematic cu lipsa alimentelor, care nu se mai găsesc pe piața oficială, arată un sondaj Publicus Research, publicat ieri de Nepszava. Când a luat măsura plafonării prețurilor la alimente de bază, guvernul Viktor Orban a subliniat că măsura nu are sens dacă va duce la o penurie de produse. Acum, cabinetul de la Budapesta dă vina pe sancțiunile impuse Rusiei pentru lipsa produselor de bază. Jumătate din cetățeni se confruntă cu lipsa alimentelor „Ungurii consideră că forințul depreciat, prețurile mari la energie și politica economică defectuoasă sunt cauza inflației alimentare, care este campioana europeană. Peste trei sferturi dintre cumpărătorii ungari s-au confruntat cu situația în care nu au putut cumpăra produse alimentare în magazine la prețuri plafonate din cauza lipsei acestora: 56% dintre ei întâlnesc în mod regulat acest fenomen, iar în cazul a 22% li s-a întâmplat așa ceva, rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat de Publicus Research la mijlocul lunii decembrie”, scrie această publicație. Nepszava amintește că, la eliminarea plafonării prețurilor la combustibil, la 6 decembrie, șeful de cabinet al premierului Ungariei, Gergely Gulyás, a declarat că o plafonare a prețurilor are sens atâta timp cât nu duce la o lipsă de bunuri. Dacă se ajunge ca produsul să nu poată fi asigurat familiilor, atunci plafonarea își pierde sensul, a explicat demnitarul maghiar. Cu toate acestea, pe rețelele sociale din Ungaria aparv frecvent relatări despre faptul că din magazinele din Ungaria lipsesc zahărul, uleiul sau laptele UHT cu 2,8% grăsime, scrie publicația de la Budapesta. Înghețarea prețurilor la alimente introdusă de la 1 februarie a acestui an a fost extinsă la jumătatea lunii noiembrie - pe lângă zahăr, ulei de gătit de floarea soarelui, făină de grâu BL 55, piept și pulpă de pui, pulpă de porc și lapte UHT de 2,8% grăsime - și la ouă și cartofi. Iar la mijlocul lunii decembrie măsura a fost prelungită până la 30 aprilie a anului viitor. Propaganda guvernului Orban dă vina pe sancțiuni Potrivit sondajului de opinie efectuat de Publicus, cel puțin 63% din opoziție și 67% dintre alegătorii indeciși sunt în mod sistematic în imposibilitatea de a cumpăra un produs la preț plafonat, în timp ce doar 41% dintre alegătorii FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat) se confruntă cu o situație similară. În general, 81% dintre alegătorii partidelor de opoziție, 84% dintre indeciși și 69% dintre simpatizanții partidelor de guvernământ s-au confruntat cu lipsa produselor alimentare la prețuri plafonate. Potrivit propagandei guvernamentale, notează Népszava, doar Bruxelles-ul și sancțiunile „greșite” sunt responsabile pentru creșterea prețurilor la alimente. „Sunteți de acord cu sancțiunile care provoacă creșterea prețurilor la alimente?” - aceasta a fost, de exemplu, acea întrebare falsă la care oamenii au trebuit să răspundă în cadrul consultării naționale, lansată de Guvernul ungar, întrebare care a sugerat imediat și răspunsul. Citește și: VIDEO „Crăciun anti-rusesc fericit!”: propaganda Kremlinului anunță că, anul viitor, europenii care i se opun lui Putin vor mânca rozătoare, de sărbători

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia. Centrala nucleară de la Kozlodui din Bulgaria a semnat în această săptămână un acord cu Westinghouse Electric Sweden pentru aprovizionarea cu combustibil nuclear a Unităţii 5, de 1.000 de megawaţi, de construcţie rusească, acesta fiind un prim pas pentru diversificarea aprovizionării dincolo de Rusia, transmite Reuters, citat de news.ro. Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Kozlodui intenţionează să semneze un acord şi cu compania franceză Framatome, o divizie a grupului EDF, pentru un alt reactor, Unitatea 6. ?? #Bulgaria: Westinghouse Fuel Deal Marks New Era For #Nuclear Sector, Says Energy MinisterSofia hails ‘major step forward’ in moving crucial reactor supplies away from #Russiahttps://t.co/0IZSQm9RoI— NucNet Nuclear News (@NucNetNews) December 23, 2022 "Am făcut, în sfârşit, un pas către diversificarea combustibilului nuclear pentru centrala noastră. În acest fel ne asigurăm securitatea energetică", a declarat joi CEO-ul Kozlodui, Georgi Kirkov. Ministrul bulgar al Energiei, Rossen Hristov, a declarat că în prezent livrările de combustibil nuclear din Rusia sunt neclare, astfel că noul contract pe 10 ani cu Westinghouse a contribuit la asigurarea funcţionării centralei. Noul combustibil va fi folosit de la jumătatea anului 2024, a spus el, în timp ce rezervele actuale de combustibil pot fi folosite până atunci. Centrala produce circa 35% din electricitatea ţării, iar în prezent foloseşte combustibil nuclear furnizat de compania rusă Rosatom. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile În paralel, Ungaria merge mai departe cu proiectul Paks 2, unde se vor construi două noi reactoare, cu tehnologie rusească și prin cooperare cu RosAtom. Contractul a fost acordat fără licitație. We're doing our utmost to guarantee Hungary's energy security!That's why we've signed a megadeal to build an underwater pipeline transporting electricity from AZ to HU via GE & RO.However, HU's energy independence lies in nuclear, thus it can't be guaranteed without Paks II! pic.twitter.com/LWNn6hrZ9k— Balázs Orbán (@BalazsOrban_HU) December 23, 2022 Conform acordului semnat în 2014 între Moscova şi Budapesta, pentru finanţarea proiectului ce va fi realizat de compania rusă Rosatom, Ungaria va primi din partea Rusiei un împrumut în valoare de 10 miliarde de euro, care va fi returnat de statul ungar până în anul 2046, cu o rată anuală a dobânzii cuprinsă între 3,9% şi 4,9%. #Paks II: Hungary's risky bet on Russia's #nuclear power"the Russian war in Ukraine is making the new power station less likely by the day"#Rosatom project - company hijacked #Zaporizhzhia nuclear and blackmails+tortures staff#SanctionRosatomhttps://t.co/5YqggMx8em pic.twitter.com/OMZVWSLJYo— Reinhard Uhrig (@reinharduhrig) December 16, 2022

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria Foto: Facebook
Eveniment

Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria

Ucraina a respins ajutorul financiar bilateral oferit de Ungaria, a declarat, azi, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Regimul Viktor Orban oferea Ucrainei 187 milioane d eeuro, dar bloca ajutorul de 18 miliarde d eeuro oferit de UE. Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria Szijjarto a spus că Ucraina a înştiinţat Ungaria că nu doreşte să negocieze cu aceasta un ajutor financiar care să-i fie oferit de Budapesta în afara pachetului de asistenţă financiară de 18 miliarde de euro propus de Comisia Europeană. Szijjártó szerint az új szankciós csomag rendben van, és azt is bejelentette, hogy az ukránok nemet mondtak a magyar kormány felajánlásárahttps://t.co/EHt5xN7utV pic.twitter.com/gRTUPBX0Yz— hvg.hu (@hvg_hu) December 12, 2022 ''Guvernul (ungar) a alocat pentru Ucraina 187 de milioane de euro în cadrul programului de sprijin de 18 miliarde de euro'', dar ''pentru Kiev cel mai important este ajutorul financiar comun'' şi nu doreşte alte opţiuni, a precizat Szijjarto. El a reiterat că Ungaria se opune ajutorului financiar de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, întrucât acesta presupune din nou emiterea de datorie comună de către blocul comunitar, şi a propus în schimb ca Budapesta să ofere Kievului pe bază bilaterală suma de 187 de milioane de euro ce ar reveni din partea Ungariei în acest plan de asistenţă. Citește și: Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Autocarul avea 20 de pasageri și doi șoferi Dar celelalte 26 de state membre ale UE au ajuns sâmbătă la un acord pentru a debloca acest ajutor de 18 miliarde de euro oferit Ucrainei, în pofida veto-ului ungar. Soluţia găsită este de a atrage această sumă prin emitere de datorie cu garanţii oferite doar de statele membre, nu de bugetul comunitar.

Ministrul ungar al Apărării face reclamă elicopterelor rusești Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul ungar Apărării reclamă elicopterelor rusești

Ministrul ungar al Apărării, Szalay-Bobrovniczky Kristóf, face reclamă, pe Facebook, elicopterelor rusești Mi-24. El și-a schimbat, la 10 decembrie, fotografia de copertă a paginii sale de pe această rețea socială. În imagine ar apare varianta modernizată a Mi-24, Mi-24P-1M. Ungaria deține opt elicopetere Mi-24 V/P. Situația a fost sesizată de mai mulți comentatori de pe Twitter, inclusiv un jurnalist maghiar de investigație, Szabolcs Panyi. Hungarian minister of defence Kristof Szalay-Bobrobniczky, who has been a business associate of Russian rail giant and military supplier Transmashholding until a few months ago, poses with Russian-made Mi24 helicopters on his FB cover photo. Hungary is still a member of NATO.? https://t.co/SvxxQA6ztR— Szabolcs Panyi (@panyiszabolcs) December 11, 2022 Ministrul ungar al Apărării face reclamă elicopterelor rusești În fotografia de copertă, ministrul ungar al Apărării apare înconjurat de elicoptere rusești Mi-24, versiunea modernizată în 2019. Acest model a fost folosit prima oară de forțele armate ale URSS, în 1976. Mai mulți comentatori maghiar consideră că apariția lui Szalay-Bobrovniczky într-o imagine în care este înconjurat de elicoptere rusești este un semnal politic, nu o întâmplare. „Kristóf Szalay-Bobrovniczky este un fost ambasador al Ungariei la Londra și un om de afaceri activ în industria jocurilor de noroc, căi ferate și industria de apărare. În 2019, Szalay-Bobrovniczky, prin Hungarian Rail Investment Assets Management, a cumpărat jumătate din acțiunile Transmashholding Hungary, consorțiul ruso-ungar care a câștigat licitația pentru fabricarea și livrarea a 1.300 de vagoane în valoare de 1 miliard de euro Egiptului. Compania rusă Transmash a păstrat restul de 50% din pachetul de acțiuni. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Acordul a fost susținut de Eximbank din Ungaria și Rusia, iar vagoanele sunt parțial asamblate la fosta unitate de reparații deținută de stat MÁV Dunakeszi, care a fost vândută de guvern în 2020 către Transmashholding Invest din Ungaria”, relata, în iulie 2022, Warsaw Business Journal.

Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi
Eveniment

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi

Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, a anunțat, marți noapte, Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban. „Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi. Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi Oficialul ungar a subliniat că din cauza sancţiunilor de la Bruxelles nu mai poate fi asigurat preţul de 480 de forinţi pe litru pentru cetăţenii maghiari, scrie Hirado. Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări. Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%. Marţi, Mol avertizase că singura soluţie pentru a atenua deficitul sever de combustibili este crearea condiţiilor pentru creşterea importurilor, deoarece grupul nu poate importa şi mai multe produse. Din cauza lucrărilor de mentenanţă, rafinăria Mol de la Szazhalombatta opera la 50-55% din capacitate, ceea ce a afectat toate produsele companiei. Reuters și AP au relatat, la finalul săptămânii trecute, că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. Citește și: Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. În paralel, Ungaria blochează prin vot ajutorul UE către Ucraina „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor.

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Foto: Hungary Postsen
Eveniment

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină: imagini virale pe rețelele sociale arată cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. Luni, mai multe benzinării MOL au rămas fără carburanți, ceea ce a generat, marți, panică și aglomerații la numeroase stații de benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Reuters și AP au relatează de mai multe zile că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor. Aproximativ 500 de benzinării sunt direct afectate de faptul că nu au primit combustibil de la Mol pentru a treia săptămână consecutiv. Pe măsură ce aprovizionarea se restrânge, există tot mai multe blocaje iar accesul la carburant este tot mai dificil. MOL a anunțat, azi, că a repornit rafinăria aflată in revizie, dar problemele legate de aprovizionare nu se vor rezolva prea curând. Compania a apreciat situația drept critică. Drivers in Hungary are increasingly running into gas and diesel shortages at filling stations as a government-imposed price cap squeezes the operators of independent stations and leaves the state energy company struggling to keep up with demand. https://t.co/ySIl4UKrKw— Drogon (@drogon_dracarys) December 2, 2022 Ungaria, veto la pachetul de susținere a Ucrainei Tot azi, Ungaria s-a opus prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană. Din acest motiv, Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev. THIS is the sound of the Hungarian veto against financial aid for Ukraine:"Hungary is not in favor of the amendment of the financial regulation."Orban is going into full escalation. pic.twitter.com/wQX5WWIPko— Daniel Freund (@daniel_freund) December 6, 2022 ”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles. Foto: Kremlin.ru Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele Ungariei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Comisia Europeană a suspendat banii Ungariei

Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele de Reformă și Reziliență ale Ungariei, 7,5 miliarde de euro, întrucât guvernul Viktor Orban nu a progresat suficient în privinţa reformelor şi trebuie să îndeplinească o serie de jaloane esenţiale pentru a putea să aibă acces la aceste resurse, arată news.ro. Agenția France Presse susține că fondurile înghețate ar fi de 13 miliarde de euro. #UPDATE The European Commission on Wednesday recommended 13 billion euros ($13 billion) in EU funds for Hungary be frozen because Budapest is falling short on its commitments to meeting European rule of law.? Hungarian PM Viktor Orban arrives for an EU summit in March 2022 pic.twitter.com/8pVU9cOYUo— AFP News Agency (@AFP) November 30, 2022 Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele Ungariei Comisia Europeană consideră că, „deşi au fost făcuţi paşi, încă există un risc pentru bugetul UE, în contextul în care măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală şi orizontală”, potrivit sursei citate. „Deşi o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfăşurare, Ungaria nu a reuşit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiţionalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, aşa cum se angajase. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorităţii de integritate nou înfiinţate şi la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală”, mai indică sursa menţionată, citată de news.ro. Prin urmare, Comisia Europeană a concluzionat că rămân condiţiile de aplicare a regulamentului şi că vor fi necesari paşi esenţiali suplimentari pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Astfel, Comisia a decis să îşi menţină propunerea iniţială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaţionale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde euro. Totodată, Comisia îşi menţine propunerea de a nu fi încheiat niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public. Nicio plată până când Ungaria nu implementează integral Consiliul UE va avea acum termen până la 19 decembrie pentru a vota pe acest subiect, fiind necesară o majoritate calificată astfel încât suspendarea fondurilor să intre în vigoare. We find that Hungary has not progressed enough in its reforms and must meet essential milestones for its Recovery and Resilience funds.This means that no payment under the RRF is possible until Hungary has fully and correctly implemented 27 super milestones.— European Commission ?? (@EU_Commission) November 30, 2022 „Comisia, după ce s-a asigurat că au fost incluse etape esenţiale privind independenţa judiciară şi protejarea bugetului UE, a decis, de asemenea, să aprobe astăzi Planul de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, cu condiţia implementării integrale şi eficiente a jaloanelor cerute. De fapt, în planul de redresare şi de rezilienţă, şi în vederea soluţionării breşelor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept cu privire la independenţa judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de «super jaloane». Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă până când Ungaria nu implementează integral şi corect aceste 27 de «superjaloane»”, mai arată comunicatul de presă al CE. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev Foto: Twitter
Eveniment

Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev

Președinta Ungariei, Katalin Novak, se află la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Este prima vizită a unui înalt oficial maghiar de la începerea invaziei rusești. Ungaria a anunțat acum câteva zile că va furniza un ajutor financiar de 187 de milioane de euro pentru Ucraina, drept contribuţie a sa la viitorul pachet de sprijin al Uniunii Europene. Arrived upon the invitation of ?? President @ZelenskyyUa to #Kyiv. Where it’s needed, we help! pic.twitter.com/I17yIXuaT3— Katalin Novák (@KatalinNovakMP) November 26, 2022 Președinta Ungariei, Katalin Novak, la Kiev „Ungaria a sprijinit Ucraina la nivel bilateral. Astăzi, am anunțat la Kiev că susținem financiar inițiativa #GrainfromUkraine, pentru că noi, maghiarii, avem o afiliere puternică la viață și supraviețuire, știm perfect importanța de a fi solidari”, a scris Novak, pe Twitter. Ungaria s-a oferit să livreze 10.000 de tone de cereale în valoare de 3,5 milioane de dolari către Africa în actualul program de sprijin şi contribuie de asemenea sub aspect logistic, cu un terminal intermodal la graniţa ungaro-ucraineană care ajută la transportul şi, dacă este necesar, depozitarea bunurilor, a precizat Katalin Novak. Duminică, preşedinta ungară avea programată o vizită în Transcarpatia. Însă fotografiile arată o primire rece din partea lui Zelenski, care a dat mâna cu Novak, în timp ce președintele Ucrainei l-a îmbrățișat pe premierul belgian Alexander de Croo. Foto: Twitter Alexander de Croo Esența programului, intitulat Cereale din Ucraina, GrainFromUkraine, este că țările participante la proiect cumpără produse agricole de la producătorii ucraineni – prioritatea sunt întreprinderile mici și mijlocii – și le transferă în țările aflate în pragul înfometării. Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a fost deja de acord să ofere până la 20 de milioane de dolari prin Programul Alimentar Mondial al ONU. James Cleverly, secretarul de externe britanic, a anunțat și el fonduri suplimentare pentru vizita sa în Ucraina de joi. Și alte țări, printre care Germania sau Suedia și-au anunțat contribuția la acest program. 90 years after the Holodomor, the Kremlin is again using food as a weapon. We stand with Ukraine to guarantee global food security.Under President @ZelenskyyUa's Grain from Ukraine initiative, the @EU_Commission will pay to ship 40,000 tons of Ukrainian grain via two boats. pic.twitter.com/YGMxiIVRND— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 26, 2022 Egiptul și Madagascarul depind fie de Rusia, fie de Ucraina pentru mai mult de 70-80% din grâu, în timp ce Somalia importă mai mult de 90% din necesarul său de grâu. Eritreea importă 100% din cereale din Ucraina și Rusia.

Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei
Eveniment

Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei

Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit, iar Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al acestei țări, a anunțat, pe Twitter, Zoltan Kovacs, secretar de stat pe probleme de comunicare internațională la cabinetul premierului Ungariei. Un alt motiv al convocării Consiliului de Securitate al Ungariei este lovirea Poloniei de către rachete rusești și uciderea a doi civili din această țară. Ar fi fost afectate de oprirea livrărilor prin Drujba și celelalte țări din estul Europei care primesc petrol din Rusia prin această conductă, Cehia și Slovacia. Foto: Twitter Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei „În această seară, la ora 20:00, am convocat o ședință a Consiliului de Securitate din cauza ultimelor evoluții din războiul ruso-ucrainean”, a scris și Viktor Orban, pe Facebook. In response to the stop in oil transfer through the Druzhba pipeline and the missile hitting territory of Poland, @PM_ViktorOrban has convened HU's Defense Council for 8 p.m.— Zoltan Kovacs (@zoltanspox) November 15, 2022 Agenția maghiară de presă Hirado scrie că fluxul de petrol a fost oprit pentru că rachetele rusești ar fi lovit o stație electrică din apropierea graniței cu Belarus, stație care aproviziona cu energie pompele conductei. Compania maghiară MOL susține că, deocamdată, are suficient petrol pentru a aproviziona Ungaria. „Monitorizăm evenimentele și împreună cu partenerii ucraineni examinăm condițiile pentru repornirea conductei”, a anunțat MOL. Tranzitul de petrol prin conducta Drujba a mai fost oprit și la 4 august. Petrolul nu mai ajungea astfel în Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, motivul invocat de către monopolul rus de conducte Transneft fiind faptul că sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei au împiedicat plata taxelor de tranzit către Ucraina.

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia Foto: Peter Szijjártó decorat de Lavrov, în decembrie 2021
Eveniment

Ungaria cere UE să nu sancționeze Rusia

Ungaria cere imperativ ca UE să nu mai sancționeze Rusia. „Uniunea Europeană ar trebui în sfârşit să înceteze să mai pomenească de cel de-al 8-lea pachet de sancţiuni, să termine cu propunerea măsurilor care vor adânci şi agrava şi mai mult criza energetică”, a spus ministrul de Externe Péter Szijjártó. El a reluat și tezele Kremlinului, apreciind că vestul suferă mai mult decât Rusia după ce regimul Putin a fost sancționat. Ungaria cere UE să nu mai sancționeze Rusia Potrivit comunicatului ministerului ungar de Externe, remis după reuniunea informală a Uniunii Europene în domeniul afacerilor externe și citat de hirado.hu, Péter Szijjártó a subliniat că măsurile punitive “au dovedit fără nicio îndoială că sunt mult mai dureroase” pentru Europa decât pentru Rusia, deoarece sancţiunile au dus la o inflaţie galopantă şi la creşterea vertiginoasă a costurilor cu utilităţile pe continent. Potrivit ministrului ungar, în cealaltă parte a lumii s-a conturat deja imaginea că efectele sancţiunilor sunt mai grave decât războiul în sine, deoarece toate provocările cu care se confruntă lumea sunt de fapt cauzate de sancţiuni, nu direct de război, mai scrie agenția Hirado, pe pagina în limba română. “Ne place, nu ne place în Europa, aceasta este mentalitatea care a fost deja formată în marea majoritate a lumii din afara Europei”, a explicat politicianul. Citește și: FOTO Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei. Împreună cu ei: președintele Estoniei și secretarul general al NATO UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. Ungaria a blocat „cu puţin peste 3.000 de euro” active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră