duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: unesco

4 articole
Eveniment

România putea plăti miliarde dolari pierde procesul Roșia Montana

Panică la ministerul de Finanțe: România ar putea plăti între unu și șase miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC). Procesul a fost deschis acum nouă ani la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Potrivit unor surse politice, oficialii statului au început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă. Foto: Scena9 Termenul limită al sentinței: 13 martie Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii. „Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023. Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România. În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie. România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Potrivit unor surse oficiale, suma minimă de plată ar fi de un miliard de dolari, dar s-ar putea ajunge la șase miliarde USD, cu penalități și dobânzi. Pentru comparație, bugetul ministerului Sănătății este de circa 4,2 miliarde USD. Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari. Aceste surse susțin că principaul argument susținut de avocații RMGC a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii. În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs. În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montan. Durata licenței era până în 2019, potrivit unor declarații făcute de Victor Ponta pe vremea când era premier. „Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii”, spune Ponta, în iunie 2013. Ponta: România trebuie să se prezinte la instanțe internaționale „Licenţa de exploatare emisă de către Guvernul României, în 1999 şi transferată în 2000 către Roşia Montană Gold Corporation, sub semnătura miniştrilor aflaţi atunci în cadrul Guvernului, are gradul de secretizare confidenţial şi, în baza deciziilor instanţelor de judecată, s-a respins în mod irevocabil cererea de furnizare a licenţelor miniere, însă eu consider, şi îmi asum acest lucru, consider că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice, fără a încălca caracterul confidenţial şi decizia instanţelor judecătoreşti, şi anume, conform Articolului 4.1, durata licenţei este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Conform Articolului 10, titularul plăteşte către bugetul statului o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere la momentul renegocierii, şi a ajuns la 6% - o redevenţă de 6% se poate face doar prin lege. Şi atunci v-am răspuns la întrebarea tehnică de ce trebuie proiect de lege. În al treilea rând, conform Articolului 18, litigiile rezultate din prezenta licenţă vor fi soluţionate de către Centrul Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena, potrivit regulamentului de arbitraj al acesteia. În mod clar, România a aderat la toate acordurile de protejare a investiţiilor şi, în măsura în care este chemată în baza acestei licenţe, la Camera Economică Federală a Austriei din Viena, sau la alte instanţe internaţionale, trebuie să se prezinte. Şi, în al patrulea rând, Articolul 20, dacă nu există alte specificaţii în prezenta licenţă, informaţiile vor fi menţinute confidenţiale şi nu vor fi divulgate fără consimţământul scris prealabil al celeilalte părţi”, explica Ponta, în septembrie 2013.

România ar putea plăti miliarde de dolari dacă pierde procesul cu Roșia Montana Foto: Economica.net
Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean (sursa: Facebook/UNESCO)
Mediu

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean

Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean. O conferinţă europeană despre poluarea apelor dulci cu microplastice a început luni la Paris cu scopul de a plasa această chestiune urgentă cât mai sus pe ordinea de zi a agendei globale. Râurile, autostrăzi ale microplasticului spre ocean "Ecosistemele de apă dulce sunt poluate pe scară largă de microplastice, făcând din râuri o cale majoră prin care emisiile de microplastice ajung în ocean", au anunţat reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) înainte de începerea conferinţei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rezultatele celor mai recente studii ştiinţifice, recomandările către factorii de decizie politică şi modul în care poate fi crescut gradul de conştientizare în rândul societăţii sunt temele care vor fi discutate pe parcursul celor trei zile ale conferinţei din capitala Franţei. Primul proiect ce vizează cercetările privind microplasticele este coordonat de Universitatea Bayreuth din Germania în colaborare cu UNESCO. Rezultatele conferinţei pariziene vor fi utilizate la Conferinţa ONU pentru Apă 2023, care va avea loc la New York la sfârşitul acestei luni. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Organizatorii conferinţei de la Paris au descris poluarea cu plastic drept una dintre cele mai importante chestiuni sociale şi de mediu din acest secol, alături de schimbările climatice, distrugerea biodiversităţii şi criza materiilor prime. Microplasticele sunt mici particule sintetice provenite fie din producţia unor bunuri pentru uz personal sau industrial, fie din deşeuri din plastic. Poluarea cu microplastice este considerată o ameninţare potenţială pentru ecosisteme şi pentru societatea umană.

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Foto: UNESCO
Eveniment

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO

Este oficial: azi, borșul ucrainean a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO. În nota de pe site-ul UNESCO se arată că actualul conflict din Ucraina pune în pericol această expresie a „ospitaliătții ucrainene”. Un anunț în acest sens a fost făcut de ministrul Culturii din Ucraina Aleksandr Tkacenko. Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO „Victoria în războiul pentru borș este a noastră. Astăzi, 1 iulie, a fost inclus elementul „Cultura culinară a borșului ucrainean” în Lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO”, a scris Tkacenko, pe Telegram. Pe site-ul UNESCO se arată că: „O expresie a ospitalității, borșul ucrainean reunește la masă oameni de toate vârstele, genurile și mediile. Este, de asemenea, folosit în practicile rituale, cum ar fi în regiunea Podillia, unde a treia zi a nunții și-a păstrat numele ritual do nevistky – na borshch, care înseamnă „vizită la noră pentru a mânca borș”. Este lăudat în povești, cântece populare și proverbe și este privit ca un stil de viață și un indicator al identității. Viabilitatea elementului este însă amenințată de diverși factori încă de la începutul conflictului armat din februarie 2022, inclusiv dislocarea purtătorilor din comunitățile lor de origine și din contextele culturale necesare gătirii și consumului borșului în Ucraina. Mai mult decât atât, distrugerea mediului înconjurător și agricultura tradițională a împiedicat comunitățile să acceseze produsele locale, precum legumele, necesare pentru prepararea felului de mâncare. În ciuda acestor dificultăți, comunitățile din Ucraina s-au unit în jurul său”. Nota arată că acesta a fost un caz de „extremă urgență”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune.

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Foto: Twitter UNIAN
Eveniment

Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO

UNESCO ar putea recunoaște borșul ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial care necesită protecție urgentă. O declarație în acest sens a fost făcută de prim-viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Emine Djaparova. Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Oficialul a spus că Ministerul de Externe ucrainean a depus o solicitare pentru recunoașterea borșului ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial încă anul trecut. Inițial s-a planificat ca solicitarea să fie analizată în 2023. Din cauza războiului, cererea a fost inclusă spre luare în considerare într-o altă listă – patrimoniul cultural imaterial UNESCO care necesită protecție urgentă. Cererea va fi analizată la Paris pe 1 iulie, la o reuniune extraordinară a Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO. #Ukraine submits a request to make Ukrainian borscht one of the UNESCO World Heritage site.Ukr chefs define the classic recipe of the national dishIt'll be very difficult to do - every family in every region of the country has its own borsch recipe :)https://t.co/2lMumdPOyV pic.twitter.com/R8xbmnNFP1— Viktoria (@Ukropo4kA) April 8, 2018 „Cred că aceasta va deveni un eveniment cu adevărat istoric pentru Ucraina”, a scris Djaparova, pe Facebook. În decembrie 2020, ambasada Rusiei din SUA a postat un mesaj pe twitter în care menționează că borșul este o mâncare tradițională în numeroase țări, inclusiv in Republica Moldova, fiecare având rețeta proprie Kremlinul merge la război pentru porția sa de borș În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 „Maria Zakharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată”, a scris jurnalistul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră