duminică 08 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

umf

11 articole
Politică

Reacție dură a unui medic la promovarea lui Ciolacu Jr. în umefistan: „Baronii și-au scos odraslele la catedră”

Un medic român aflat în Franța, Ciprian Maxim, critică dur faptul că Filip Andrei Ciolacu, fiul lui Marcel Ciolacu, a devenit asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Carol Davila” din București.  Citește și: Ciucu: „USR este un partid de agitați”. Mureșan: Vor încerca să divizeze PNL-ul și USR-ul Filip Ciolacu a obținut postul în timp ce se află în anul al doilea de rezidențiat, a arătat o investigație Snoop.ro. Alți medici rezidenți citați în anchetă au subliniat că este extrem de neobișnuit și dificil ca un rezident în anul doi să ajungă asistent universitar, majoritatea accesând aceste posturi mult mai târziu în carieră. La examenul de rezidențiat din noiembrie 2024, acesta a obținut un punctaj considerat modest, motiv pentru care fusese repartizat inițial în afara Bucureștiului. Ulterior, transferul (detașarea) sa la București, la Institutul „Matei Balș”, a fost aprobat de Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății.  „Alții ajung să beneficieze de trasee profesionale facilitate de apropierea de puterea politică” Acum, Ciprian Maxim scrie, pe Facebook, scrie  despre aceste fapte: „Baronii și-au scos odraslele la catedră”. „Baronii și-au scos odraslele la catedră Se miră unii cum a ajuns fiul lui Marcel Ciolacu asistent universitar, de parcă ar fi câștigat un post la Sorbona, iar noi ar trebui să leșinăm colectiv de admirație. Numai că tocmai asemenea trasee profesionale, în care apropierea de puterea politică ridică suspiciuni privind avantajele obținute, au contribuit la compromiterea prestigiului unor poziții universitare care, în mod normal, ar trebui să reprezinte o realizare profesională respectabilă.   Băiatul a obținut 579 de puncte la rezidențiat, insuficiente pentru a prinde Microbiologie în București, a fost repartizat la Târgu Mureș, după care a ajuns prin detașare în Capitală, cu aprobarea lui Alexandru Rafila, ministru al Sănătății în guvernul condus de tatăl său. Ulterior, doctorat și post de asistent universitar la UMF „Carol Davila”, în urma unui concurs la care a fost singurul candidat pentru postul respectiv.   Frumos, elegant, fără prea multe bătăi de cap. Un traseu profesional pe care mulți rezidenți cu punctaje mai mari, dar fără părinți influenți, nici nu îndrăznesc să și-l imagineze. Unii se luptă luni întregi pentru aprobarea unui transfer sau a unei detașări, în timp ce alții par să găsească toate ușile deschise. Iar coincidența dintre numele de familie, funcțiile politice și rapiditatea ascensiunii academice merită examinată până la ultimul document.   Cunosc oameni pentru care am tot respectul, care au muncit extraordinar, au făcut sacrificii imense și au dedicat ani întregi studiului și cercetării pentru a ajunge doctoranzi sau asistenți universitari. Oameni foarte bine pregătiți, care și-au câștigat locul prin competență și care merită să fie susținuți și promovați.   Iar când vezi cum alții ajung să beneficieze de trasee profesionale facilitate de apropierea de puterea politică, înțelegi de ce prestigiul acestor funcții s-a depreciat atât de mult. O întreagă categorie de profesioniști onești ajunge să suporte consecințele unui sistem în care relațiile pot cântări mai mult decât meritele.   Au reușit să transforme, în percepția publică, doctoratul și funcția de asistent universitar în ceva aproape derizoriu. Nu pentru că ar fi lipsite de valoare, ci pentru că accesul la ele a ajuns, în prea multe situații, să ridice suspiciuni de favoritism. Iar cei care au muncit cinstit pentru asemenea poziții ajung să fie puși în aceeași categorie cu beneficiarii unor relații politice, deși între parcursurile lor profesionale pot exista diferențe uriașe.   Dar priviți cât de relaxați au devenit oamenii ăștia. Baronii PSD de altădată măcar încercau să păstreze aparențele. Își ascundeau privilegiile, își mascau relațiile și aveau grijă ca aranjamentele de familie să nu fie chiar atât de vizibile. Astăzi, asemenea preocupări par să fi dispărut complet”, a scris Maxim. 

Reacție dură a unui medic la promovarea lui Ciolacu Jr. în umefistan: „Baronii și-au scos odraslele la catedră”
Cazul medicului rezident Chele, care a sesizat neregulile din marile spitale și apoi a fost expulzat de sistem, devine viral
Eveniment

Cazul medicului rezident Chele, care a sesizat neregulile din marile spitale și apoi a fost expulzat de sistem, devine viral

Cazul medicului rezident Dimitrie Chele, care a făcut sesizări scrise legate de neregulile din câteva mari spitale bucureștene și apoi nu a mai fost primit în sistem, devine viral: mai mulți medici au comentat pe rețelele sociale, iar rectorul UMF „Carol Davila”, Viorel Jinga, a afirmat că „niciun student, medic rezident sau cadru didactic nu trebuie să fie dezavantajat academic pentru că a semnalat, cu bună-credință, o problemă legată de pregătirea medicală sau de siguranța pacientului”. Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Medicul Ciprian Maxim a relatat acum câteva zile cum l-a pedepsit ceea ce el numește „Republica UMF București” pe un medic rezident, Dimitrie Chele, pentru că a îndrăznit să facă plângeri scrise despre dezastrele din spitale. „La mine în baronat nu ai ce cauta dacă in loc să pupi ghiulul te apuci de imbecilitati” Însă medicul Ciprian Maxim, care a prezentat pe Facebook cazul lui Chele, a arătat că Colegiul Medicilor, CMR, nu a l-a apărat pe rezident, deși acesta cotizează, lunar, la acest colegiu: „Dacă medicul este lovit cu pumnul, CMR a construit o ușă. Dacă medicul spune că, după ce a sesizat o problemă privind siguranța pacientului, a început să fie lovit în carieră, trebuie mai întâi să afle singur dacă problema lui este rezidențiat, dreptul muncii, conflict profesional, avertizare în interes public sau disciplină, iar abia după aceea să ghicească instituția la care trebuie să bată”, arată Maxim. „Ce mesaj mai amplu poate fi pentru un cârâitor decât acesta: la mine în baronat nu ai ce cauta dacă in loc să pupi ghiulul te apuci de imbecilitati gen să stai tu, o nematodă de rezident, să numeri viermii din pacienți. Si să îti pese mai mult de ei decât de confortul meritat al unui lord local. Cred că povestea asta nu este despre acel rezident plin de curaj, ci despre generațiile de rezidenți aservite câte unui "Nu" sau "Da" arbitrar al unor iresponsabili (că responsabilii corectează deficiențele care li se semnalează, nu pedepsesc pe cei care au curaj sa le sesizeze)”, scrie medicul Constantin Cucu.    Însă, la postarea sa, comentează un medic anestezist din Câmpina: „Nu am putut. Colegii erau primii care se desolidarizau. Si mai mult: ma turnau”.    „Este îngrijorător pentru noi ca societate, că a rămas singur în acest demers, fără nimeni dintre colegi sau alte cadre medicale”, scrie Doina Grigoraș, mama medicului Mihai Grigoraș, specialistul în oncologie și hematologie pediatrică din Tulcea care a ajuns să lucreze în construcții.    „Când cineva semnalează o problemă într-un spital universitar, prima noastră preocupare nu ar trebui să fie persoana care a vorbit, ci problema semnalată.   Există? Cât este de gravă? Ce au constatat instituțiile care au făcut controalele? Ce s-a remediat și ce mai trebuie remediat?”, a anunțat rectorul UMF, Viorel Jinga.   „Rezidentul stie foarte bine ca atunci cand a indraznit sa vorbeasca si-a netezit aripile! Intr-o tara democratica semnalarea problemelor reale ar trebui salutata, nu pedepsita!”, a comentat Dana Fotea.    Medicul Ciprian Maxim mai arată că sesizările lui Chelea în legătură cu situația de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București par a fi confirmate.    „În iulie, când medicul rezident Dimitrie Chele a început să sesizeze autoritățile despre condițiile în care funcționează Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București, conducerea nu s-a grăbit să spună că va verifica fiecare lucru reclamat și va publica rezultatele. A vorbit despre informații „eronate și denigratoare”, despre conflictul rezidentului cu Institutul, despre plecarea lui și despre faptul că „nu învață neurologie în lift”. Era mult mai comod să discuți despre omul care ridicase capacul decât despre ceea ce putea fi sub el.   Numai că după rezident au venit instituțiile statului. Direcția de Sănătate Publică București a sancționat Institutul pe 24 iulie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a aplicat o altă sancțiune pe 10 august, iar pe 13 august Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a suspendat acreditarea Institutului prin Ordinul nr. 117, pe baza informațiilor rezultate din controalele Direcției de Sănătate Publică, a neconformităților constatate, a măsurilor dispuse și a sancțiunilor aplicate”, a relatat Maxim.         

Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF, explicată de un medic
Politică

Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF, explicată de un medic

Medicul Ciprian Maxim scrie, pe Facebook, că sinuciderea, ieri, a unui rezident de la Spitalul Universitar de Urgență București și informația că un specialist în oncologie și hematologie pediatrică lucrează în construcții sunt „două capete ale aceluiași mecanism”.  Citește și: Cine este clientul UDMR din CCR care s-a aliat cu judecătorii PSD și l-a lovit pe Dominic Fritz: a predat la SRI și la institutul PSD, plătit „Universitățile produc medici, spitalele nu produc posturi, iar după examenul de specialist ușa nu se deschide. Nu ești respins. Pur și simplu nu intri în calcul”, explică Maxim.  „Ceea ce poate fi spus fără speculație este că moartea lui se produce în același mediu pe care rezidenții îl descriu de ani de zile: epuizare, ierarhie care umilește, incertitudine, sentimentul că oricum nu poți schimba nimic”, explică el. „Trei-patru mii de oameni intrați anual în rezidențiat, un sistem care nu poate absorbi decât în jur de 1.500” „De la Floreasca la Universitar, de la Uber la șantier. Republica UMF nu s-a oprit Astăzi, 19 august, sistemul a livrat, în aceeași zi, două versiuni ale aceleiași verdict. Un medic rezident de 28 de ani a murit la Spitalul Universitar de Urgență București, după un act suicidar confirmat de spital. În același interval, țara a aflat că Mihai Grigoraș, specialist în oncologie și hematologie pediatrică, lucrează de aproape un an ca muncitor necalificat în construcții, la Tulcea, pentru că diploma lui nu se potrivește cu organigrama unui spital care nu are compartiment de oncologie pediatrică, iar titlul nu este recunoscut ca Pediatrie. Unul nu a mai ajuns la capătul formării. Celălalt a ajuns, a luat examenul, a primit o specialitate pe care Ministerul o declară deficitară, dar a fost lăsat în afara sistemului.   Nu sunt două știri. Sunt două capete ale aceluiași mecanism.   Pe 9 martie am scris despre un tânăr medic specialist în chirurgie toracică care conducea Uber la patru dimineața, în drum spre aeroport. Șase ani de facultate, șase de rezidențiat, mâini învățate să țină un bisturiu, nu un volan. Rămânea în țară pentru că mama lui făcea chimioterapie aici. Atunci am numit lucrul ăsta Republica UMF: universitățile produc medici, spitalele nu produc posturi, iar după examenul de specialist ușa nu se deschide. Nu ești respins. Pur și simplu nu intri în calcul.   Pe 7 iunie, după moartea rezidentului de la Floreasca — Alexandru Neacșu, 32 de ani, soție, doi copii mici, aproape specialist, aproape angajat la Giurgiu — am scris că presiunea nu începe după diplomă. Începe în rezidențiat: gărzi lungi neplătite, abuzuri, teamă, umilință publică, neajutorare învățată. Lista medicilor morți în gardă sau imediat după nu era o statistică abstractă. Era un semnal pe care sistemul l-a tratat, din nou, ca pe o știre de o zi.   Între martie și iunie, seria a documentat restul arhitecturii: concursuri în care regulile nu mai convin decât celor adaptați la rețea; spitale publice transformate în fiefuri academice; cumetrii care urcă pe scara universitară în timp ce rezidenții așteaptă un post; un rezident mutat pentru că „punea prea multe întrebări”; o rezidentă mamă, cu doi copii și mama bolnavă de cancer, deblocată la transfer abia după ce cazul a devenit public.   Premierul a recunoscut, încă din decembrie, decalajul: trei-patru mii de oameni intrați anual în rezidențiat, un sistem care nu poate absorbi decât în jur de 1.500. Diagnosticul a fost spus. Tratamentul, nu.   Astăzi se vede de ce.   Cazul de la Universitar este etapa din timpul formării. Medicul era în stagiu. Circumstanțele sunt la autorități. Din respect pentru familie, detaliile personale nu trebuie transformate în spectacol. Ceea ce poate fi spus fără speculație este că moartea lui se produce în același mediu pe care rezidenții îl descriu de ani de zile: epuizare, ierarhie care umilește, incertitudine, sentimentul că oricum nu poți schimba nimic.   Două luni după Floreasca, sistemul nu a scurtat gărzile în mod real, nu a creat mecanisme de sesizare care să nu se întoarcă împotriva celui care vorbește și nu a oferit o perspectivă de post care să facă rezistența să aibă sens.   Cazul de la Tulcea este etapa de după diplomă. Grigoraș nu este „fără drept de liberă practică”. Are o specialitate recunoscută, cu examen, comisie și servicii decontate. Curriculumul lui include trei ani de trunchi pediatric și o examinare teoretică, clinică și practică în Pediatrie. Ministerul a introdus specialitatea în 2016, a pus-o în 2025 pe lista deficitare și a scos, în noiembrie, doar 18 locuri în toată țara. Apoi același minister lasă o contradicție în actele administrative: absolventul ar putea acorda „îngrijiri pediatrice”, dar nu ar avea competența de a practica Pediatria generală. Medicul format pentru această realitate stă pe un șantier.   Aici se închide cercul Republicii UMF. Statul decide câte locuri scoate la facultate. Statul decide câte locuri scoate la rezidențiat. Statul scrie curriculumul, pune temele de examen, declară specialitatea deficitară și aprobă organigramele spitalelor. Când cele patru nu se întâlnesc, vina cade pe medicul tânăr: de ce nu se duce în provincie, de ce nu așteaptă, de ce nu tace, de ce nu îndură. Nu se pune întrebarea inversă: de ce un sistem care pretinde deficit produce oameni pe care apoi nu îi poate folosi.   Nu e vorba să-l transformăm automat pe Grigoraș în pediatru generalist și nici să forțăm Tulcea să deschidă un compartiment indiferent de numărul de cazuri. Este vorba ca Ministerul să spună, până la fișa postului și până la gardă, ce poate face un specialist pe care el însuși l-a format și l-a examinat. Este vorba ca posturile să urmeze, măcar în parte, numărul de oameni scoși pe bandă. Este vorba ca rezidențiatul să nu mai fie un exercițiu de supraviețuire ierarhică.   În martie, povestea reală începea într-un Uber, la ora patru. În iunie, într-o toaletă de spital, în timpul gărzii. Astăzi începe din nou la etajul unui pavilion universitar și, în același timp, pe un șantier din Tulcea. Același stat care vorbește despre lipsa medicilor își lasă specialiștii în construcții și își lasă rezidenții fără o ieșire care să nu fie fie emigrarea, fie tăcerea, fie gestul extrem.   Republica UMF nu este o figură de stil. Este un regim de producție: diploma se eliberează, locul de muncă nu. Până când Ministerul nu spune ce drepturi profesionale dobândește, concret, medicul pe care îl formează și unde poate lucra cu ele, vom continua să îngropăm oameni și să reciclam știri. Tragediile nu se opresc de la sine. Se opresc când sistemul recunoaște că generația care trebuie să țină sănătatea publică mâine merită mai mult decât supraviețuire — și mai mult decât un volan, un ciocan sau o condoleanță instituțională”, a scris Maxim.   „Un paradox as vrea sa subliniz: in timp ce rezidentii fac cate 15 garzi, sefii de sectie fac 1 garda.. poate. De ce se permite unui sef de sectie sau unui medic primar, sau unui medic cu grad universitar sa faca 1 garda?? De cand decide sistemul sau isi acorda privilegii medicii cu experienta sub forma executarii a cat mai putine garzi? Cine le da dreptul asta? Cu cat esti mai experimentat, muncesti mai putin?”, comentează Peniu Sanda, la postarea sa.    „Sunt în aceeași situație- specialist în pneumologie pediatrică, am vrut să mă angajez însă Ministerul mi-a explicat frumos ca nu valorez mai mult decât un medic rezident pediatru de an IV. Nu inteleg de ce au fost create aceste specialități”, relatează Diana Dediu.     

Rogobete, atac la UMF-uri: „Producem de trei ori mai mulţi rezidenţi decât putem include în sistem”
Eveniment

Rogobete, atac la UMF-uri: „Producem de trei ori mai mulţi rezidenţi decât putem include în sistem”

Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, atac la UMF-uri: „Noi producem, cu ghilimelele de rigoare, de trei ori mai mulţi rezidenţi decât putem include în sistem, pentru că cifrele de şcolarizare au scăpat de sub control în ultimii cinci ani de zile”.  Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic El a făcut aceste afirmații la Antena 3.  Rogobete a atacat și mitul numărului mic de medici din România, arătând că acesta este fals, adevărata problemă fiind  o distribuție inegală a acestora. Demnitarul a arătat că media de medici la 100.000 de locuitori este cu doar 0,4% sub media Uniunii Europene. Rogobete, atac la UMF-uri: „Producem de trei ori mai mulţi rezidenţi decât putem include în sistem” „Cifrele de școlarizare au scăpat de sub control, în ultimii cinci ani. Aici cred că trebuie o discuție prin care putem reglementa numarul de rezidenți pe care UMF-urile din România îi scot, să corelăm cu numărul de posturi, astfel încât să avem un sistem predictibil (...) Aș vrea să știu și eu câți medici cardiologi vor ieși la pensie în următorii patru ani. Nu există, dacă vă puteți imagina. Sau atunci când UMF-urile și Ministerul Sănătății scot numărul de posturi și de locuri la rezidențiat nu se ține cont de acest indicator foarte important, pentru că eu anul acesta am scos un număr de posturi pentru rezidențiat pentru că așa mi-au dat, istoric vorbind, universitățile cifrele. Dar, eu nu sunt sigur că cifrele sunt corelate cu nevoia de număr de medici pe anumite specialități. Ce îmi doresc de anul acesta este să lucrăm împreună cu universitățile să putem face o mapare în retrospectivă pe următorii 4-8 ani, astfel încât să adaptăm numărul de locuri și de posturi pe specialitate la rezidențiat și în funcție de nevoia de integrare în unitatea sanitară”, a spus Rogobete, citat de site-ul Antena 3.  

Reguli ca în secolul al XIX-lea la examenul de admitere la UMF: candidații nu au voie cu device-uri de nici un fel și nici măcar cu propriile pixuri
Eveniment

Reguli ca în secolul al XIX-lea la examenul de admitere la UMF: candidații nu au voie cu device-uri de nici un fel și nici măcar cu propriile pixuri

Reguli draconice la admiterea la UMF. În timpul concursului, candidaţii nu au voie să aibă obiecte de scris de orice fel, altele decât cele date de organizatori, hârtii albe sau scrise, publicaţii de orice fel. Reguli draconice la admiterea la UMF De asemenea, în sala de examen nu sunt telefoane mobile sau orice alt tip de aparatură de comunicare, ceasuri de mână, pagere, materiale didactice de orice fel etc. Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Candidații care intră în sală cu astfel de obiecte, precum și cu materiale documentare au obligația să le depoziteze într-un loc special indicat de şeful de sală, înainte de aducerea caietelor cu întrebări. Mai mult, candidații își vor strânge părul, astfel încât urechile să fie vizibile, iar cei ce poartă proteze auditive sunt rugați se le scoată pe perioada celor trei ore de concurs. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Colectorul de șpagă de la UMF, fără condamnare după un dosar de zece ani. Doar un intermediar, pedeapsă cu suspendare
Eveniment

Colectorul de șpagă de la UMF, fără condamnare după un dosar de zece ani. Doar un intermediar, pedeapsă cu suspendare

Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă. După aproape zece ani, un dosar de șpagă încasată la UMF s-a finalizat doar cu o condamnare simbolică. Șpăgi dovedite la UMF, fără pedeapsă Nimeni nu a ajuns după gratii pentru că se strângeau bani de la studenți pentru promovarea examenelor la două "cuie". Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții Ancheta a durat aproape patru ani, iar procesul se prelungea deja de alți cinci. În final, ce a fost mai grav s-a prescris. Ancheta procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunal a început în 2015 de la informația că un asistent universitar din cadrul Facultății de Medicină Dentară, titular al disciplinei de "Clinica și terapia edentației totale", ia mită de la studenți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alegeri ceaușiste la UMF Iași: rectorul în funcție vrea al treilea mandat - deși legea prevede doar două, scrutinul - într-un singur tur
Eveniment

Alegeri ceaușiste la UMF Iași: rectorul în funcție vrea al treilea mandat - deși legea prevede doar două, scrutinul - într-un singur tur

Alegeri ceaușiste la UMF din Iași. Luni au loc alegerile academice pentru mandatul 2024-2029 la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" (UMF) din Iaşi. Alegeri ceaușiste la UMF din Iași Sunt votaţi rectorul, membrii Senatului, directorii de Departament, membrii Consiliului departamentului şi membrii Consiliului facultăţii. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Pentru funcţia de rector s-au înscris doi canditaţi, ceea ce face ca votul să fie unul de tip majoritar, chiar dacă, în premieră, o modificare adusă regulamentului prevede ca rectorul să fie ales din primul tur, chiar dacă are sub 50% din voturi. Cei doi reprezentanţi ai UMF Iaşi, care şi-au anunţat candidatura la funcţia de rector pentru următorii cinci ani, sunt rectorul în exerciţiu, prof. dr. Viorel Scripcariu, şi prof. dr. Mihai Danciu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O mamă a terminat Medicina în acelaşi timp cu fiul. Poveştile de succes ale şefilor de promoţie de la UMF
Eveniment

O mamă a terminat Medicina în acelaşi timp cu fiul. Poveştile de succes ale şefilor de promoţie de la UMF

Studentă eminentă la 50 de ani. Peste 1.500 de tineri au rostit la finele săptămânii trecute Jurământul lui Hipocrate, în faţa Universităţii de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi (UMF). Studentă eminentă la 50 de ani Dar câţiva dintre aceşti tineri s-au remarcat aparte: şefii de promoţie, cei mai buni din anii lor, care au avut cele mai bune rezultate nu doar la examene, ci şi la activităţile practice şi clinice. Universitatea i-a rugat pe fiecare dintre aceştia să trimită câteva cuvinte în care să exprime ce a însemnat pentru ei experienţa studenţiei. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Un caz aparte îl reprezintă Loredana Budeş, care a fost şef de promoţie la Asistenţă de profilaxie stomatologică, de la Facultatea de Medicină Dentară. Aceasta a terminat facultatea la peste 50 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Uluitor: studenții mediciniști din Iași protestează împotriva obligației de a fi prezenți la 70% din cursuri
Eveniment

Uluitor: studenții mediciniști din Iași protestează împotriva obligației de a fi prezenți la 70% din cursuri

Studenții mediciniști nu vor la cursuri. Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi (UMF) a aprobat în Senat o serie de modificări propuse de Consiliul de Administraţie. Studenții mediciniști nu vor la cursuri Potrivit acestora, studenţii vor fi obligaţi să participe la cel puţin 70% din cursurile de la o disciplină pentru a o putea promova. Mai mult, aceştia nu vor avea cum să recupereze sau să refacă orele pierdute, aşa cum este cazul la unele lucrări practice sau laboratoare. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Astfel, dacă nu vor fi prezenţi la ore, studenții nu vor trece anul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Județe-magnet pentru medici și județe-sperietoare. Unde profesează mulți doctori
Justiție

Județe-magnet pentru medici și județe-sperietoare. Unde profesează mulți doctori

Județele cu UMF au medici mulți. Județul Iași este, începând cu anul trecut, mai bogat cu peste 500 de medici care au ales să profeseze aici o dată cu terminarea studiilor. Județele cu UMF au medici mulți În acest moment, în Colegiul Medicilor (CM) Iași sunt înscriși 4.368 de medici. Dintre care 2.204 sunt medici primari, 1.575 sunt medici specialiști, iar 1.100 sunt rezidenți. Citește și: BREAKING Americanii trebuie să părăsească „imediat” Rusia, cere chiar ambasada SUA de la Moscova, există riscul să nu mai poată ieși „Neconcordanța între totalul membrilor și totalul medicilor primari, specialiști și rezidenți reiese din faptul că un medic poate fi specialist într-un domeniu, cât și rezident, primar sau specialist în altă specialitate”, au explicat reprezentanții CM Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

De ce renunță studenții de la UMF Iași la meseria de chirurg? Explicațiile specialiștilor
Internațional

De ce renunță studenții de la UMF Iași la meseria de chirurg? Explicațiile specialiștilor

„Ziarul de Iaşi” a ridicat însă o întrebare: dacă generaţiile de chirurgi care au adus medicina din capitala Moldovei acolo unde este astăzi le cunoaştem, există alte generaţii în spate care să preia ştafeta? Cine ne va opera peste 20 de ani? Răspunsul specialiştilor este că momentan, da, există, dar interesul faţă de chirurgie, considerată cândva a fi „regina medicinei”, este într-o scădere observabilă. Citește și: Operațiunea „Parada de 9 mai”: Ucraina avertizează că Rusia pregătește „intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria. „Avionul Apocalipsei” va zbura peste Moscova Rezidenţii încep să se ferească de domeniul chirurgiei generale, se retrag înspre specializări mai bănoase, dar mai uşoare şi mai lipsite de riscuri. Iar la supra-specializări precum neurochirurgia suntem deja într-un trend generalizat în anii anteriori: întotdeauna rezidenţii cu cele mai mici note sunt cei care aleg neurochirurgia. Medicii spun că încă nu are de suferit calitatea celor care se specializează în acest profil, dar ridică unele semne de întrebare despre viitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră