sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ue

402 articole
Eveniment

Ucraina pregătită reia exporturile UE Republica Moldova

După luni de bombardamente brutale, Ucraina a reușit să-și repare rețeaua de transport de energie și este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova. Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko a semnat, pe 7 aprilie, un decret care permite reluarea exporturilor de energie electrică în condițiile în care se înregistrează un surplus de capacitate de producție. Începând din septembrie 2022, Rusia a bombardat sistematic rețeaua ucraineană de producție și distribuție de energie, ceea ce a cauzat întreruperi constante ale curentului în întreaga țară, dar și în Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova „Sistemul energetic ucrainean funcționează fără restricții de consum de aproape două luni, cu capacități excedentare. Am obținut acest rezultat datorită muncii titanice a inginerilor energeticieni, a partenerilor noștri internaționali care au ajutat la restabilirea sistemului. Cea mai dificilă iarnă s-a încheiat. Următorul pas este deschiderea exporturilor de energie electrică, ceea ce va face posibilă atragerea de resurse financiare suplimentare pentru refacerea necesară a infrastructurii energetice distruse și deteriorate”, a declarat Galușcenko, relatează epravda.ua. #Ukraine plans to resume electricity exports to Western countriesThe energy infrastructure of Ukraine has been successfully restored and operates without interruption. This was stated by Minister of Energy Galushchenko. pic.twitter.com/zYVmQJg9bT— NEXTA (@nexta_tv) April 8, 2023 Ministrul a precizat că rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport ENTSO-E este autorizată să exporte o capacitate de 400 MW. Cu toate acestea, volumele efective de export pot fluctua în funcție de momentul zilei și de condițiile de piață, a explicat ministerul. Citește și: „Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi” – Center for European Policy Analysis (CEPA) „Furnizarea de energie electrică consumatorilor noștri este o prioritate absolută. Prin urmare, exporturile de energie electrică vor funcționa cu condiția ca consumatorii ucraineni să fie alimentați cu energie electrică și pot fi întrerupte în cazul în care situația se schimbă”, a adăugat el, citat de newsmaker.md. Citește și: Nicușor Dan închide o regie care nu mai avea activitate de 23 de ani. Regia de Apă București, uitată cu un singur angajat și plină de datorii Potrivit lui Galușcenko, creșterea producției și deschiderea exporturilor este un răspuns al inginerilor ucraineni de energie electrică la bombardamentele rusești și la încercările de a distruge sistemul energetic. Massive blackout in northeastern #Ukraine after strikes on the power plant/plants in #Kharkiv. pic.twitter.com/b1NE6jvYT0— Military Advisor (@miladvisor) September 11, 2022 Exporturile au fost oprite din 11 octombrie, urmare a bombardamentelor rusești care au țintit infrastructura energetică a Ucrainei.

Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova Foto: Twitter UN Development
Albinele, în pericol: decimate de pesticide (sursa: pexels.com/Alexas Fotos)
Mediu

Albinele, în pericol: decimate de pesticide

Albinele, în pericol: decimate de pesticide. Comisia Europeană a salutat miercuri iniţiativa cetăţenească europeană "Salvaţi albinele şi fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos" şi recunoaşte importanţa sa, în special deoarece crizele interconectate legate de schimbările climatice, poluare şi pierderea biodiversităţii reprezintă provocări din ce în ce mai mari pentru agricultura şi securitatea alimentară a Europei. Albinele, în pericol: decimate de pesticide Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, succesul iniţiativei cetăţeneşti este un semn clar al sprijinului public larg pentru acţiuni în favoarea polenizatorilor, a biodiversităţii şi a agriculturii durabile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest context, Comisia solicită Parlamentului European şi Consiliului să ajungă la acorduri rapide şi ambiţioase cu privire la propunerile legislative deja prezentate, care vor contribui la protejarea şi refacerea polenizatorilor în Europa şi la transpunerea în legislaţie a ambiţiilor cetăţenilor. "Această iniţiativă subliniază că trebuie să îi sprijinim, mai mult ca niciodată, pe fermierii europeni pentru a asigura aprovizionarea cu alimente şi protejarea naturii. Acesta este motivul pentru care politica agricolă comună îi ajută pe fermieri să consolideze protecţia polenizatorilor, de exemplu prin sprijinirea conservării habitatelor, a agriculturii ecologice, a agroecologiei şi a programelor apicole durabile. Multă birocrație, puțină eficiență Cu cât lucrăm mai mult cu fermierii în vederea protejării polenizatorilor, cu atât vom înregistra mai multe progrese pentru asigurarea securităţii alimentare durabile", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici Printre acţiunile Comisiei din cadrul Pactului verde european menite să asigure sustenabilitatea sistemelor alimentare se numără, în special: Strategia UE "De la fermă la consumator" şi Strategia privind biodiversitatea, Regulamentul privind refacerea naturii, Regulamentul privind utilizarea durabilă a pesticidelor, Iniţiativa revizuită a UE privind polenizatorii, Noul pact pentru polenizatori, precum şi noua politică agricolă comună a UE pentru perioada 2023-2027. Împreună, aceste propuneri şi iniţiative ale Comisiei reprezintă un răspuns cuprinzător la solicitările formulate în ICE.

Bucureștiul decide ce bani iau județele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bucureștiul decide ce bani iau județele

Bucureștiul decide ce bani iau județele. Programele naționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 au fost prezentate la Iași de miniștrii Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii. Bucureștiul decide ce bani iau județele Alături de comisarii europeni pentru coeziune și reforme, respectiv pentru locuri de muncă și drepturi sociale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceștia din urmă, Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, vizitează, zilele acestea județele Iași și Vaslui pentru a vedea rezultatele unor proiecte finanțate din fonduri europene în Regiunea Nord-Est. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului Evenimentul de lansare a celor opt programe naționale menite să aducă investiții pentru ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate și servicii sociale s-a desfășurat la Palatul Culturii, în fața unei audiențe numeroase. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE (sursa: TVR)
Eveniment

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE

Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE. La începutul carierei, un judecător român primeşte un salariu anual net echivalent cu 25.285 euro. Suma reprezintă de 3,2 ori salariu mediu net din România. Judecătorii români, plătiți peste nivelul UE Şi în restul Europei salariul magistraţilor depăşeşte de regulă semnificativ salariul mediu net pe economie, dar în medie, de doar două ori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Salariul mediu net al unui judecător începător din România este cu doar 20% mai mic decât media europeană a magistraţilor aflaţi în acelaşi punct al carierei. În schimb, salariul mediu net pe economie în România este de două ori mai mic decât cel mediu european. Citește și: Trump, sfidător la adresa procurorului care-l cercetează în cazul plății către o fostă divă porno, anunță că va face o declarație de acasă după primul termen Nivelul maxim de salarizare a unui judecător român depăşeşte de 6,5 ori salariul mediu net. Media europeană este de doar patru ori salariul obişnuit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Foto: Facebook
Economie

România, locul I în UE la producția de floarea soarelui

În anul 2022, România a fost pe locul I în UE la producția de floarea soarelui, locul II la porumb și locul IV la grâu, arată datele Institutului Național de Statistică publicate azi. La producția de cartofi, România a fost pe locul IX. România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producţiei obţinute, cât şi al suprafeţei cultivate, cu o recoltă totală de 2,079 milioane de tone de pe un 1,082 milioane hectare. Producția a fost mai mică în 2022 cu aproape 27% faţă de 2021, respectiv cu 765.000 de tone, suprafaţa cultivată înregistrând o diminuare cu 42.000 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, locul I în UE la producția de floarea soarelui Cum arată situația din agricultură, prin comparație cu alte state, potrivit INS: La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată și pe locul doi la producția realizată, după Franța; La grâu, România s-a situat pe locul cinci la suprafața cultivată după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția realizată după Franța, Germania și Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Olanda, Franța, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia. În general, în anul 2022 s-a înregistrat o scădere a suprafețelor și a randamentelor la principalele culturi, arată INS. Citește și: Suspectați de „blat” la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei În noiembrie 2020, George Simion, liderul AUR, distribuia pe Facebook o filmare intitulată „Agricultura românească pe moarte!”, în care ssuținea că „din grânarul Europei am ajuns groapa de gunoi a Europei”. Fimarea a avut peste 810.000 de vizualizări.

UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Foto: News.ro
Mediu

UE accelereze procesul renunţare carburanţii fosili

UE a convenit joi să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili, fiind gata să-şi intensifice obiectivele de adoptare a energiei regenerabile pentru 2030. Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a declarat parlamentarul UE Markus Pieper, pe Twitter, citat de news.ro. Pieper a descris acordul drept ”o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari UE a convenit să accelereze procesul de renunţare la carburanţii fosili Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018. Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament. Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime. UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”. Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni. Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate. UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina. Cercetările publicate la sfârşitul lunii februarie de grupul independent de energie Ember au arătat că rata de instalare proiectată de UE a aşa-numitelor tehnologii de energie curată era pe cale să depăşească aşteptările pachetului său ”Fit for 55”. Analiştii de la Ember au avertizat că UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice, păstrând un obiectiv scăzut. Arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul şi gazul este principalul motor al crizei climatice.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total (sursa: Twitter/Markus Pieper)
Mediu

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total. Negociatorii UE au ajuns la un acord joi privind ţinte mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile până în 2030, un element cheie al planurilor blocului comunitar de a lupta contra schimbărilor climatice şi a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total Statele membre UE şi Parlamentul European (PE) au convenit ca până în 2030 blocul comunitar să obţină 42,5% din energie din surse regenerabile, cum sunt cea eoliană şi cea solară, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter europarlamentarul Markus Pieper (foto). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acordul politic trebuie acum aprobat de Parlamentul European şi statele membre UE, înainte de a deveni lege. De obicei aceste voturi sunt o formalitate, fiind aprobate fără modificări. Noua lege va înlocui actualul obiectiv al UE de a avea o pondere a surselor regenerabile în mixul de energie de 32% până în 2030. Conform datelor actuale, în 2021, ponderea surselor regenerabile (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) în mixul de energie al UE a fost de 22%. Această pondere variază foarte mult în rândul statelor membre, de la 63% în Suedia până la sub 13% în Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Irlanda. Investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro O trecere rapidă la energia regenerabilă este crucială dacă UE vrea să-şi îndeplinească obiectivele climatice. Blocul comunitar vrea să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ţintele mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile şi-au sporit importanţa de la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE făcând eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi de a avea energie produsă în mare parte local, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Atingerea obiectivelor va necesita investiţii masive în capacităţile de producţie pentru energia eoliană şi solară şi în reţelele care să integreze energia din surse regenerabile. Conform Comisiei Europene, investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro în energie regenerabilă şi infrastructură pentru hidrogen vor fi necesare până în 2030, pentru stoparea dependenţei statelor membre UE de combustibilii fosili din Rusia.

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Boloș arată România problema pensiilor speciale

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”. România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews, la 24 martie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale „Dacă ajungem la un blocaj în ceea ce privește reforma și nu putem să validăm jalonul nu spun eu, ci regulamentul Comisiei Europene spune că se suspendă parțial sumele la plată și banii, dacă după șase luni de zile nu am dus la bun sfârșit ceea ce am stabilit, pierdem tot”, a declarat Boloș la Antena 3. El nu a precizat dacă se referă la o tranșă din PNRR sau la toate sumele de care ar urma să mai beneficieze România. Demnitarul a explicat care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. „Am spus și subliniez că discuțiile privind baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor încă sunt deschise în relația cu Comisia. Va urma să avem în perioada următoare această întâlnire cu reprezentanții comisiei pentru a stabili principalele chei de reformă sistemică a pensiilor speciale”, a spus el, fără să ofere alte detalii. Citește și: Ministrul Câciu minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Ce scrie în PNRR despre „pensiile speciale” „Aici este problema noastră de fond pe care este foarte greu să o explicăm și să o justificăm la Comisie, discrepanța între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special. Aici este cheia discuțiilor cu comisia și am spus care sunt componentele de reformă importante care au rămas încă în discuție cu privire la baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor, pentru că esența reformei înseamnă să avem rate de înlocuire justificate și compatibile cu sistemul de pensii general și o bază de calcul pentru stabilirea pensiei care este reportată la principiul contributivității”, a mai spus Marcel Boloș.

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Foto: News.ro
Mediu

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035

Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035, adoptat definitiv: statele membre UE au validat prevederea care obligă automobilele noi să nu mai emită absolut deloc disoxid de carbon (CO2) începând de la jumătatea viitorului deceniu şi care interzice de facto orice vehicule pe benzină, motorină şi hibride, în favoarea maşinilor electrice. Numai Polonia a votat ”împotrivă”. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut la acest vot al Miniştrilor Energiei din UE, reuniţi la Bruxelles, arată news.ro. Ambasadorii Celor 27 s-au pus de acord luni să procedeze la această adoptare oficială marţi - ultima etapă a unui îndelungat proces legislativ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sfârşitul motoarelor termice în UE, în 2035 Acest text se înscrie în obiectivul european al neutralităţii carbonului în 2050. Germania şi-a stupefiat partenerii, la începutul lui martie, când a blocat regulamentul, după ce acesta a fost aprobat la jumătatea lui februarie de către Parlamentul European (PE), în sesiune plenară, în urma unei unde verzi a statelor membre UE, inclusiv a Berlinului. Pentru a-şi justificat această răzgândire extrem de rară în acest stadiu al procedurii, Berlinul a cerut Comisiei Europene (CE) să prezinte o propunere care să deschidă calea vehicuelor care funcţionează cu carburanţi de sinteză. Această tehnologie, controversată şi încă nedezvoltată, constă în producerea de carburant pe bază de CO2 provenind din activităţi industriale. Apărată de constructori de lux din Germania şi Italia, această tehnologie permite prelungirea folosirii motoarelor termice după 2035. CE şi Germania au anunţat sâmbătă că au ajuns la un acord în vederea deblocării textului, care rămâne neschimbat. Bruxellesul s-a angajat doar să deschidă mai clar calea carburanţilor de sinteză, în cadrul unei propuneri separate, care urmează să fie validată până în toamna lui 2024. Vehiculele echipate cu un motor cu combustie vor putea să fie înmatriculate după 2035, dacă folosesc exclusiv carburanţi neutri în emiterea de CO2, şi-a exprimat satisfacţia ministrul german al Transporturilor Volker Wissing. Însă, numeroşi experţi consideră că tehnologia carburanţilor de sinteză are puţine şanse să se impună pe piaţă şi va privi în cel mai bun caz doar o minoritate de maşini de lux. Această tehnologie este contestată de ONG-uri de mediu, care o denunţă drept costisitoare, energivoră şi poluantă.

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Foto: News.ro
Mediu

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă

Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă acordul pentru obiectivele în domeniul energiei regenerabilă, scrie Reuters. Negociatorii din ţările UE şi din Parlamentul European au miercuri ultima rundă de negocieri programată, pentru a stabili obiective mai ambiţioase ale UE în vederea extinderii energiei regenerabile în acest deceniu. Citește și: Șpagă ca la Rutieră la examenele de rezidențiat, la specialitatea stomatologie: iepuri, fazani, salam uscat și țuică Disputa din UE pe tema energiei nucleare ameninţă Aceste obiective sunt esenţiale pentru eforturile Europei de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2030 şi de a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Negocierile s-au împotmolit însă într-o dispută legată de faptul dacă acei combustibili produşi cu ajutorul energiei nucleare ar trebui să fie luaţi în considerare pentru atingerea obiectivelor în materie de energie regenerabilă. Franţa conduce o campanie pentru ca "hidrogenul cu emisii reduse de carbon" - termen folosit pentru a descrie hidrogenul produs din energie nucleară - să fie pus pe picior de egalitate cu hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă. Franţa este susţinută de ţări precum România, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, care doresc o mai mare recunoaştere a contribuţiei energiei nucleare fără CO2 la obiectivele climatice. Germania, Spania, Danemarca, Portugalia şi Luxemburg se numără printre ţările care se opun. Acestea spun că includerea energiei nucleare în obiectivele privind energiile regenerabile ar distrage atenţia de la necesitatea ca Europa să extindă masiv energia eoliană şi solară, scrie news.ro. La o reuniune a ambasadorilor ţărilor UE, care a avut loc vineri, ţările şi-au întărit şi mai mult poziţiile, au declarat oficialii UE, ceea ce îi face pe unii să se îndoiască că negocierile de miercuri vor reuşi să finalizeze legea. România, alături de Franța, susțin energia nucleară Ambasadorii ţărilor UE urmau să se reunească pentru a încerca să deblocheze negocierile. De asemenea, ţările sunt în dezacord şi cu privire la alte părţi ale legislaţiei, inclusiv partea care se referă la tipurile de combustibil lemnos care pot fi considerate energie regenerabilă. Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare putere nucleară din lume, are un interes deosebit în ceea ce priveşte creditarea energiei nucleare în cadrul obiectivelor, având în vedere planurile sale de a construi noi reactoare şi de a-şi moderniza flota existentă. Ministrul francez al energiei, Agnès Pannier-Runacher, va convoca marţi o reuniune a miniştrilor din ţările pro-energie nucleară pentru a discuta despre această problemă, a declarat o sursă din ministerul francez. Parisul a fost dezamăgit de alte iniţiative recente ale UE de a acorda prioritate tehnologiilor regenerabile în detrimentul celor nucleare. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că proiectele "nucleare de ultimă oră" vor avea acces doar la unele dintre stimulentele UE de sprijinire a industriilor ecologice, în timp ce tehnologiile "strategice", precum panourile solare, vor beneficia de toate avantajele.

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE (sursa: pexels.com/Julius Sever)
Mediu

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE

Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE. Statele membre UE au ajuns joi la un acord preliminar pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul transportului maritim prin creşterea utilizării de combustibili regenerabili de către nave. Transportul maritim, combustibili regenerabili, spune UE Acordul provizoriu pune transportul maritim pe o traiectorie spre îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 şi 2050, prin îmbunătăţirea obiectivelor de reducere a emisiilor din energia utilizată de nave şi introducerea de măsuri care să încurajeze utilizarea aşa-numiţilor carburanţi regenerabili de origine non-biologică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Acordul va asigura că furnizorii de carburanţi, navele şi operatorii maritimi vor avea suficient timp pentru a se adapta la noile condiţii astfel încât sectorul maritim va atinge obiectivele climatice", a declarat ministrul suedez al Infrastructurii, Andreas Carlson. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Acordul convenit între reprezentanţii statelor membre şi Parlamentul UE va trebui să fie adoptat în mod formal de miniştrii UE.

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană

Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană. Judecătorii din Răducăneni au avut de soluţionat un dosar în care a fost implicat un mare oligarh rus, Aleksei Mordashov. Mare oligarh rus, într-o comună ieșeană Acesta are o avere de aproape 20 miliarde de dolari, mai mare de peste șase ori decât cea a celui mai bogat român. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online O firmă de transport cu sediul în satul Scopoşeni din comuna Gorban, județul Iași, a fost acuzată că ar fi încălcat Regulamentul Consiliului European prin care a fost stabilită lista oligarhilor ruşi supuşi sancţionilor din cauza războiului din Ucraina. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Prin acţiunile sale, firma ieşeană ar fi contribuit la umplerea buzunarelor lui Aleksei Mordashov, preşedintele celei mai mari companii siderurgice şi miniere din Rusia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

UE, reguli noi de eficiență energetică (sursa: Pexels/Burak The Weekender)
Mediu

UE, reguli noi de eficiență energetică

UE, reguli noi de eficiență energetică. Comisia Europeană a anunţat că salută acordul provizoriu la care s-a ajuns vineri dimineaţă cu Parlamentul European şi cu Consiliul cu privire la reformarea şi consolidarea Directivei UE privind eficienţa energetică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. UE, reguli noi de eficiență energetică Acest acord marchează un nou pas către finalizarea pachetului "Pregătiţi pentru 55" care vizează concretizarea Pactului verde european şi a planului REPowerEU. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El demonstrează încă o dată hotărârea UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru prima dată, principiul "eficienţa energetică înainte de toate" este dotat cu forţă juridică, însoţit de o cerinţă clară ca ţările UE să ia în considerare eficienţa energetică în deciziile lor de politică, de planificare şi de investiţii majore în sectorul energetic şi în afara acestuia. Acordul stabileşte un obiectiv de eficienţă energetică al UE de 11,7% pentru 2030, depăşind propunerea iniţială a Comisiei din pachetul "Pregătiţi pentru 55". Acordul impune statelor membre ale UE să asigure în mod colectiv o reducere suplimentară a consumului final de energie şi a consumului de energie primară, în comparaţie cu previziunile din 2020 privind consumul de energie. Noi economii de energie În temeiul acordului provizoriu, obligaţia privind economiile anuale de energie aproape se dublează pentru a asigura progrese continue. În perioada 2024-2030, ţările UE vor trebui să realizeze în fiecare an, în medie, noi economii de 1,49% din consumul final de energie, în creştere faţă de nivelul actual de 0,8%. Economiile respective vor trebui să ajungă treptat la 1,9% până la sfârşitul anului 2030. Acordul este un instrument important de stimulare a economiilor de energie în sectoarele de utilizare finală, cum ar fi construcţiile, industria şi transporturile. Normele revizuite acordă, de asemenea, o mai mare responsabilitate sectorului public în ceea ce priveşte creşterea eficienţei energetice. Organismele publice vor trebui să ţină seama în mod sistematic de cerinţele în materie de eficienţă energetică în cadrul achiziţiilor publice de produse, de servicii, de clădiri şi de lucrări. Se introduce un nou obiectiv anual de reducere cu 1,9% a consumului de energie pentru sectorul public. Obligaţia ţărilor UE de a renova anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute de administraţia publică se aplică de acum înainte şi la nivelul regional şi local. Obligații de gestionare mai eficientă Întreprinderile vor fi încurajate să fie mai eficiente din punct de vedere energetic în temeiul directivei revizuite. În primul rând, sistemele de gestionare a energiei vor deveni o obligaţie implicită pentru marii consumatori de energie. Toate întreprinderile, inclusiv IMM-urile care depăşesc 85 TJ din consumul anual de energie, vor trebui să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei. În caz contrar, acestea vor face obiectul unui audit energetic (dacă consumul lor anual depăşeşte 10 TJ). Pentru prima dată, se introduce, de asemenea, un sistem de raportare privind performanţa energetică a marilor centre de date. În conformitate cu normele convenite, ţările UE vor trebui, de asemenea, să promoveze planurile locale în materie de încălzire şi răcire în localităţile mari cu populaţii de peste 45.000 de locuitori. De asemenea, o dată cu definiţia revizuită a unui sistem de termoficare şi răcire centralizat, cerinţele minime vor fi modificate treptat pentru a asigura, până în 2050, o alimentare complet decarbonizată a sistemului de termoficare şi răcire centralizat. Sprijinul acordat noilor unităţi de cogenerare cu randament ridicat care utilizează gaze naturale şi care sunt racordate la un sistem de termoficare centralizat în cadrul unor sisteme de termoficare şi răcire centralizate eficiente va fi posibil numai până în 2030, în timp ce orice altă utilizare a altor combustibili fosili va fi interzisă pentru noile capacităţi de generare a căldurii în astfel de sisteme. Investiții și creditare "verzi" Acordul consolidează şi mai mult dispoziţiile privind finanţarea eficienţei energetice pentru a facilita mobilizarea investiţiilor. În conformitate cu noile dispoziţii, ţările UE vor trebui să promoveze scheme de finanţare inovatoare şi produse de creditare verzi în favoarea eficienţei energetice, asigurându-se că instituţiile financiare le oferă aceste dispozitive de manieră amplă şi nediscriminatorie. Ţările UE vor trebui să raporteze cu privire la volumul investiţiilor în eficienţa energetică. Acordul conţine, pentru prima dată în istorie, o definiţie UE a sărăciei energetice. Statele membre vor trebui de acum înainte să pună în aplicare măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienţilor vulnerabili, al gospodăriilor cu venituri mici şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Normele revizuite au pus un accent mai puternic pe atenuarea sărăciei energetice şi pe capacitarea consumatorilor, inclusiv pe crearea de ghişee unice pentru asistenţă tehnică şi financiară şi de mecanisme extrajudiciare de soluţionare a litigiilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră