duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ue

466 articole
Economie

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european. O firmă care intenționa să înființeze o livadă de caiși a ratat proiectul și a pierdut finanțarea europeană abia câștigată. Birocrația românească distruge proiecte finanțate european Își cere acum banii în instanță, inclusiv profitul estimat al plantației neînființate, motivând că a fost ținută în loc și purtată de la Ana la Caiafa de primărie. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Miza procesului depășește un milion de euro. Proiectul SC Caise Naturale SRL viza înființarea unei plantații de caiși în regim de cultură bio în Bălțați, în locul unei livezi mai vechi. Întinsă pe 5,12 ha, livada urma să fie completată cu un depozit frigorific și o instalație de procesare a fructelor și de producție a sucurilor de fructe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu

Ministerul lui Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu: cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut în primele șase luni. Informația apare într-un grafic din nota privind execuția bugetului general consolidat. Nota nu explică această situație. Citează și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în total, cheltuielile cu investițiile - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - “au fost în valoare de 46,27 mld lei, în creștere cu 41,07% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 mld lei“. Însă cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri UE au scăzut de la 19,3 miliarde de lei la 16,88 miliarde de lei. Scăderea este de 13%. În consecinţă, şi cofinanţarea de la bugetul naţional scade. Investiţiile din fonduri europene nu afectează cheltuielile bugetului de stat, însă cheltuielile din fonduri naţionale cu cofinanţarea intră în contul deficitului bugetar. “Creșterea economică a României se bazează pe investiții“, susținea Marcel Ciolacu la o întâlnire cu FMI. “Cred că până acum vreo 2,65 din 3 și 6 parcă suntem cu deficitul sunt băgați direct vreo 58 de miliarde de lei, respectiv peste 11 miliarde de euro, numai direct prin investiții“, afirma el și acum patru zile. În realitate, toate cheltuielile cu incvestițiile - inclusiv cele din fonduri UE - sunt la 46 de miliarde de lei, mult sub ceea ce spunea Ciolacu. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23% în aceste șase luni.

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Foto: ZF.ro
Eveniment

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit

Premierul Marcel Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18%. Informația a fost oferită de demnitarul PSD în momentul în care a anunțat că România va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană pentru ca ținta de deficit de 3% să fie atinsă în șapte ani. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Iată ce le-a spus Ciolacu jurnaliștilor: “Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual“. Dacă deficitul se va reduce, începând cu 2025, cu 0,74% anual, timp de șapte ani, înseamnă o reducere totală de 5,18%. Dacă ținta este de 3%, înseamnă că în 2024 România ar încheia cu un deficit de 8,18%. În 2023, România a avut un deficit bugetar de 5,68% din PIB. Pentru anul 2024, guvernul a transmis că își propune un deficit bugetar de 5%. Deficitul bugetar a crescut la 3,4% din PIB în primele cinci luni, faţă de 2,30% anul trecut. Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023, a anunţat Ministerul de Finanţe la 28 iunie.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

Cum rămâi cu banii încasați ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum rămâi cu banii încasați ilegal

Cum rămâi cu banii încasați ilegal: fosta directoare a unui colegiu ieșean își va putea păstra banii obținuți nelegal în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Cum rămâi cu banii încasați ilegal Banii au fost returnați de colegiu bugetului european, dar încercarea de a-i recupera de la cei vinovați a eșuat. Generoasă, legea i-a exonerat. Citește și: Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei În noiembrie 2021, Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" a chemat-o în judecată pe Anda Tănasă, care condusese unitatea de învățământ între 2004 și 2018. Pe parcursul mandatului său, colegiul derulase două proiecte cu finanțare europeană în cadrul Programului Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România continuă să aibă cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Eveniment

România continuă să aibă cea mai mare inflație

România continuă să aibă cea mai mare inflație din UE: 5,1%, a anunțat azi Institutul Național de Statistică. Potrivit datelor parțiale publicate de Eurostat pentru luna mai, doar Belgia mai are o inflație apropiată, de 4,9%. Citește și: Averea astronomică a comisarului de poliție Cosmin Popovici: apartament în Spania, nenumărate proprietăți în țară. Nu poate justifica 1,3 milioane lei În aprilie, inflația a fost de 5,9%. România continuă să aibă cea mai mare inflație Datele INS arată că prețurile la carne de porc și vacă au crescut, de la an la an, cu circa 7%. Însă cele mai puternice majorări de prețuri sunt la medicamente - 24,15% - și detergenți - circa 23%. „Momentan, de exemplu, tot ce înseamnă cheltuieli pe sănătate, în acest moment am depăşit un miliard de euro lunar. Niciodată nu s-a întâmplat lucrul ăsta”, susținea, acum două zile, premierul Ciolacu. Însă este foarte probabil că aceste cheltuieli au crescu fiindcă prețurile la mdeicamente și aparatură medicală au explodat. În schimb, făina şi mălaiul s-au ieftinit cu circa 30%, uleiul cu 20%, iar untul şi zahărul cu 13-14%, susține INS. Tot azi, INS a arătat cum s-au prăbușit construcțiile de locuințe: „în trimestrul I 2024 au fost date în folosinţă 11360 locuinţe, în scădere cu 3969 locuinţe, faţă de trimestrul I 2023”. Aceasta înseamnă o scădere de circa 25%.

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc

Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu acordat cunoscutului jurnalist rus şi creator de conţinut pe YouTube Iuri Dudi - inclus în martie 2022 pe lista "agenţilor străini" de autorităţile de la Moscova - că şi-a redobândit cetăţenia română "acum 13-15 ani" şi că, la fel ca "un milion" de cetăţeni ai Republicii Moldova, este şi cetăţean al României, relatează marţi publicaţia Ziarul Naţional de la Chişinău. Maia Sandu, argumente pentru pașaport românesc Jurnalistul rus a vrut să afle de ce şi-a luat preşedinta Republicii Moldova paşaport românesc: pentru a circula "fără viză" în Europa sau "pentru orice eventualitate"? Citește și: EXCLUSIV Bani din extinderea plajelor românești susțin războiul lui Putin în Ucraina printr-un oligarh rus aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Lățirea plajelor crește riscul de înec și infecții "Bunicii mei au avut paşapoarte româneşti. Pentru mine a fost important să am paşaport românesc", a răspuns Maia Sandu. În acelaşi timp, Maia Sandu a spus că "un milion dintre cetăţenii noştri au paşaport românesc". "Aceasta înseamnă şi paşaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetăţeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE", a adăugat ea. Unirea cu România, în UE La întrebarea ce crede despre unirea Republicii Moldova cu România, Maia Sandu a afirmat că, potrivit sondajelor, "între 36% şi 40%" dintre cetăţenii moldoveni îşi doresc unirea fie din motive istorice, fie pentru că nivelul de trai este mult mai bun peste Prut. "Majoritatea cetăţenilor nu cred asta. Ei cred că Republica Moldova trebuie să devină parte a Europei şi noi muncim pentru asta. Respectăm voinţa cetăţenilor (...) Cred că cel mai bine pentru Republica Moldova şi, mai ales, real este să devină membră a UE. Atunci nu vom avea graniţă cu România şi nici cu celelalte state ale UE. Ne vom întâlni cu România în UE", a subliniat Maia Sandu, citată de Ziarul Naţional de la Chişinău

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Foto: Facebook
Eveniment

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB

Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB, respectiv 841,3 miliarde de lei, arată datele ministerului de Finanțe. Din această datorie, peste 820 de miliarde de lei era cea a administrației publice centrale. Citește și: Ce sumă a câștigat Piedone în mod onest, muncind la pușcărie. Restul averii sale uriașe, donată copiilor Acum un an, datoria publică era de 783,5 miliarde de lei, respectiv 48,8%. Datoria publică a ajuns la 52,4% din PIB Este pentru prima oară când datoria publică a României sare de 50%. În martie 2024, Europa Liberă România scria: „Fiecare dintre noi a intrat în 2024 cu o datorie - făcută de stat - de 8.815 euro (...) Ritmul împrumuturilor a fost amețitor - aproape 48.000 de euro pe minut în fiecare zi din 2023”. Eurostat a publicat, pe 23 octombrie 2023, statisticile cu privire la datoriile publice ale statelor din Uniunea Europeană. Grecia (166,5%) era pe primul loc, urmată de Italia (142,4%), Franța (111,9%), Spania (111,2%), Portugalia (110,1%) și Belgia (106,0%). Citește și: La fel ca și Gabriela Firea, Șoșoacă va candida la funcțiile de primar al Capitalei, consilier local și europarlamentar Cele mai puțin îndatorate erau Estonia (18,5%), Bulgaria (21,5%), Luxemburg (28,2%), Danemarca (30,2%) și Suedia (30,7%).

Primăria București, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță
Politică

Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu Negoiță

Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone, arată datele ministerului de Finanțe, publicate de Ziarul Financiar. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță Potrivit ZF, gradul de absorbție a fondurilor UE a fost, la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB) a fost de 57,4%: primăria a dispus, în perioada 2020 - T1/2024 de suma de 3,93 miliarde de euro și a cheltuit efectiv 2,26 miliarde de euro. Primăria Sectorului 3, unde primar este Robert Negoiță (PSD), a avut un grad de absorbție de 27,4%, adică dintr-un program de 2,07 miliarde euro a absorbit numai 566 de milioane de euro. Primăria Sectorului 4: grad de absorbție 18,5%. Această primărie, condusă de Daniel Băluță, a avut o programare de 4,64 miliarde euro în perioada 2020 - T1/2024, mai mult decât PMB, dar a lăsat necheltuiți circa 3,8 miliarde euro, adică aproape cât toți banii primăriei Capitalei. La primăria Sectorului 5, fieful lui Cristian Popescu Piedone, gradul de absorbție a fost de doar 13,9%, adică s-au atras fonduri europene de doar 27,78 milioane lei din programul de 199,56 milioane euro. Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, a avut cea mai mică alocare, de doar 95,61 milioane d eeuro, și a atras 10,54 milioane, adică circa 11%. Însă acest sector a fost marcat de blocajul permanent între consiliul local, dominat de alianța PSD-PNL, și edilul-șef. Pe de altă parte, primăria Sectorului 2, condusă de useristul Radu Mihaiu, a avut o alocare extrem de mică, de 504 milioane de euro, dar a reușit să consume 37,6% - cel mai ridicat grad de absorbție între cele șase sectoare. Tabel: Ziarul Financiar Sectorul 6, unde primar este liberalul Ciprian Ciucu, cu o alocare de 1,3 mld. euro, a cheltuit doar 0,3 mil. euro, adică un grad de realizare de 19%.

Cârligul de remorcare auto, interdicții UE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cârligul de remorcare auto, interdicții UE

Cârligul de remorcare auto, interdicții UE. Vă gândiți să mergeți în vacanță prin Europa cu mașina? Dacă aveți un cârlig detașabil pe autoturism, n-ar fi rău ca înainte de a pleca la drum să verificați legislația privind cârligul de remorcare. Cârligul de remorcare auto, interdicții UE Mai ales că în unele țări membre ale Uniunii Europene nu este permisă circulația cu acest dispozitiv de cuplare dacă nu tractați o remorcă sau o rulotă. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă Altfel spus, pentru a evita amenzile, cârligul nu ar trebui lăsat la vedere dacă nu este folosit. În plus, nu ar strica să vă uitați înainte și în Cartea de identitate a vehiculului (CIV). Motivul: pentru a vedea dacă este trecut dispozitivul de cuplare, pentru a nu avea ulterior probleme cu autoritățile și cu legislația din țările europene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Foto: Facebook
Eveniment

România, al treilea mare deficit din UE în 2023

România a avut al treilea mare deficit din UE în 2023, arată datele publicate azi de Eurostat. Și creșterea deficitului guvernamental a României a fost una din cele mai mari din spațiul Uniunii. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB. În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB. România avea la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB). Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) şi România (1,3 puncte procentuale).

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE. În Uniune, statele care nu au serviciu militar obligatoriu se confruntă cu un deficit cronic de personal. Armata obligatorie, salvarea multor țări UE Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Citește și: Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze. Susținătorii extremei, cei mai speriați La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin. Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Dacă, în anii '60, forțele armate belgiene numărau 100.000, în prezent armata are puțin peste 25.000 de militari. Armata se confruntă și cu un val de pensionări. Una dintre povocările guvernului este găsirea a 10.000 de soldați în următorii șase ani. Totuși, potrivit autorităților militare, până în 2025 efectivele armatei ar putea scădea la un nivel istoric: mai puțin de 21.000 de angajați. La finalul anului 2022, Ministerul Apărării a investit în atragerea tinerilor înspre o carieră militară:studiile universitare erau plătite de minister. În plus, cei care optau pentru Academia militară, primeau un salariu de 1.800 de euro pe lună. Condiția pusă: după absolvirea studiilor, trebuia să se înroleze în armată pentru o perioadă de patru ani și jumătate. În ceea ce privește voluntariatul, în luna februarie, Consiliul de Miniștri a aprobat un decret regal care prevede că voluntarii care se înscriu în Serviciul de Utilitate Colectivă din cadrul armatei să beneficieze de o indemnizație de aproximativ 550 de euro net pe lună. La această sumă se adaugă indemnizația de șomaj sau diferite bonusuri. De exemplu, pentru o săptămână de antrenament în Africa, un voluntar va primi un bonus brut de 750 de euro în plus față de salariu. În timpul războiului rece, armata germană avea 500.000 de membri. În prezent, personalul Bundeswehr are 260.000 de oameni: 181.811 militari și 80.812 civili. În 2023, în Germania s-au înrolat 9.942 de persoane. Salariul militar lunar pentru serviciul militar voluntar în gradul cel mai mic este de aproximativ 1.500 de euro. Acesta crește în funcție de rang. De exemplu, un militar voluntar cu grad de caporal primește în jur de 1.900 de euro pe lună. În plus, există îngrijiri medicale gratuite, călătorii gratuite între domiciliu și locul de muncă și, după finalizarea perioadei de antrenament, o indemnizație de 100 euro pe lună de serviciu. Cei care fac serviciul militar voluntar în străinătate primesc o remunerație suplimentară: pentru soldați, bonusul este în jur de 300 de euro pe lună. Franța În 2024, armata Franței număra aproape 200.000 de militari activi, plus 41.000 de rezerviști. În 2023, pentru prima oară în istoria armatei franceze, obiectivele de recrutare au eșuat. Potrivit șefului de stat major al armatei, Pierre Schill, s-a înregistrat o lipsă de peste 2.000 de soldați. Soldele pentru un soldat voluntar încep de la 791 de euro. După un an de serviciu, acesta va câștiga 1.970 de euro brut, cu cazarea oferită gratuit. Un tânăr subofițer va primi un salariu lunar de 2.183 de euro, după un prim an în regiment. Un locotenent debutant va câștiga 2.900 de euro pe lună, după un an în regiment. Salariul de bază pentru un ofițer începe de la 5.017 euro. Militarii beneficiază de numeroase bonusuri. De exemplu, în 2024, un parașutist militar va beneficia de un bonus de competențe specific ("bonus aerian") în valoare lunară de 650 de euro brut. Bulgaria Armata bulgară este afectată de o lipsă gravă de personal. Sunt mii de posturi neocupate. Media acestei lipse, pentru întreaga armată, este de aproximativ 20%. În formațiuni individuale, aceasta depășește 40%. Tinerii invocă lipsa motivației pentru serviciul militar și salariile neatractive. Absolvenții de liceu sunt mai atrași de angajările la supermarket, care oferă un salariu de pornire de aproximativ 900 de euro, plus tichete alimentare. Salariul oferit de Ministerul Apărării pentru a recruta candidați pentru posturi de soldați este de aproximativ 700 de euro. Ungaria În Ungaria, armata a început o campanie majoră de recrutare. În multe orașe au apărut reclame de recrutare pentru militari, birouri unde voluntarii, dar și militarii cu studii pot aplica pentru înrolare ca voluntari. Salariile de bază anunțate de Ministerul Apărării pot ajunge la aproape 2.000 de euro. Salariile pentru recruți pornesc de la 680 de euro pe lună. Pentru subofițeri acestea vor fi de 875 de euro. Ofițerii încep cu un salariu net de 868 de euro. Salariul cel mai mare: 1.890 de euro. La aceste salarii se adaugă diferite beneficii și indemnizații suplimentare. Malta Forțele Armate ale Maltei (AFM) își trimite frecvent trupele în străinătate pentru instrucție din cauza lipsei de facilități interne. Cadeții sunt instruiți în special în Irlanda, la Școala de cadeți din Curragh. Anul trecut, AFM a trimis un singur cadet. Potrivit datelor guvernamentale, recruții voluntari în armată vor primi, pentru pentru o perioadă inițială de pregătire de douăsprezece luni, 19.974 euro pe an. După finalizarea perioadei de pregătire, cadeții vor fi încadrați în gradul de sublocotenent, cu un salariu care pornește de la 24.091 de euro pe an. Salariul anual al unui soldat fără experiență începe de la 23.260 de euro. După 15 ani de experiență, salariul anual poate ajunge la 58.000 de euro. Cehia caută 3.000 de noi recruți Din 2004, Republica Cehă s-a bazat pe o armată pur profesională completată de membri ai rezervelor active. Până la sfârșitul anului 2023, Departamentul Apărării avea aproximativ 27.800 de soldați profesioniști și 4.266 de soldați în rezervă activi. Potrivit Ministerului Apărării, obiectivul este o armată de 30.000 de soldați profesioniști și 10.000 de rezerviști, până în 2030. În Cehia, interesul pentru serviciul militar este în creștere. Începătorii sunt atrași nu doar de noi tehnologii, arme și mijloace modernizate, ci și de indemnizația de recrutare: aproape 10.000 de euro. Bugetul armatei cehe a crescut anul trecut până la 1,52% din PIB. Cel mai mic salariu este cel al unui soldat, care începe de la 639 de euro. Salariul minim pentru un sergent este de 1.485 de euro, iar un maior primește un salariu de bază de 2.300 de euro. Salariile oferite sunt atractive pentru o gamă largă de meserii: astfel, un translator cu grad de ofițer are un salariu de 2.367 de euro pe lună. Militarii, de toate gradele, primesc și indemnizații pentru locuință, care pornesc de la 100 de euro. Croația pregătește obligativitatea serviciului militar În luna martie, ministrul Apărării, Ivan Anušić, a anunțat că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu. În primă fază, acesta va dura trei luni. Pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză pregătirea militară pe baze religioase, încă nu s-a luat o decizie. Tot la începutul anului, Guvernul a anunțat o creștere a salariilor militarilor. Salariile acestora nu mai fuseseră majorate din 2016. Potrivit ministrului, cele mai mici salarii, cele ale soldaților și marinarilor, s-au majorat de la 1.103 euro la 1.515 de euro. Și alte categorii de militari beneficiază de măriri salariale. Astfel un locotenentul de pe uscat și locotenentul de corvetă de pe mare vor primi acum 2.084 de euro, față de 1.562 de euro. Un colonel și un căpitan de fregată vor primi 2.557 de euro brut, în loc 2.113 de euro. Un general colonel în armata terestră și un viceamiral de marină vor avea un salariu în valoare de 4.878 euro, față de 4.410 euro. Salariile pentru general-maior și contraamiral au crescut de la 3.675 de euro la 4.168 de euro. Pentru generali și amirali, salariul a crescut de la 5.053 de euro, la 5.115 euro. Luxemburg Armata din Luxemburg are în componență 1.195 de persoane, militari și civili. 12% din personal este reprezentat de femei. Salariul de pornire, pentru un soldat, începe de la 1.600 de euro net. Bugetul Ministerului Apărării din Luxemburg a fost în 2023, de 383 de milioane de euro. Salariul de bază al unui ofițer începe de la 2.100 de euro pe lună și poate ajunge la 6.245 de euro pe lună. Salariile mari ale armatei luxemburgheze atrag mai mulți voluntari din Belgia. Olanda La începutul acestui an, aproximativ 200.000 de olandezi au primit o scrisoare din partea armatei olandeze. Au fost invitați la un stagiu de pregătire militară. Deși obligativitatea acestei pregătiri nu mai există, guvernul olandez poate să o reintroducă, în cazul unui război iminent. Pentru un stagiu militar de 12 luni (cinci zile pe săptămână), armata plătește între 2.300 și 2.500 de euro. În armata olandeză, salariile încep de la 1.700 de euro pe lună, cel mai mic salariu pentru un soldat. Generalul care conduce armata olandeză are 12.300 de euro pe lună. În armata olandeză există 15 salarii de top, care depășesc 100.000 de euro pe an. Printre acestea se numără cel de comandant al Forțelor Aeriene (148.224 de euro), cel de comandant al Forțelor Terestre (148.224 de euro), cel al ofițerilor serviciului naval (123.146 de euro), cel al piloților (123.146 de euro), cel al ofițerilor de poliție militară (123.146 de euro). Spania Armata spaniolă se confruntă cu mai multe probleme. Una dintre acestea este deficitul de muniție. Ca urmare a investiției reduse, depozitele au rămas practic goale. Armamentul este învechit, multe arme depășindu-și de mult durata de funcționare. Sute de sisteme de toate tipurile, de la vehicule blindate la nave și avioane, sunt complet inoperabile. O altă problemă care se acutizează: deficitul de personal. Forțele armate spaniole și-au pierdut 10% din trupele lor în 13 ani: de la 130.039 de soldați în 2010, la doar 116.961 în 2023. Ceea ce contravine Legii Carierei Militare, care stabilește un interval cuprins între 130.000 și 140.000 de militari profesioniști. Lipsa de piloți, marinari, personal specializat și chiar infanteriști a dus Forțele Armate într-o situație critică, fiind necesar cel puțin 20.000 de militari suplimentari pentru a atenua această situație. În plus, salariile mici au contribuit la lipsa personalului veteran. La sfârșitul angajamentului, mulți militari aleg să lucreze în privat, unde pot primi cu până la 1.000 de euro în plus pe lună. În 2024, armata Spaniei a făcut un apel la recruți voluntari. Armata promovează cariera de militar: cel mai mic salariu pornește de 1.016 euro, însă se poate ajunge, cu indemnizații și bonusuri, la la 59.387 de euro pe an. Irlanda, cadeți de 39 de ani Forțele armate ale Irlandei sunt afectate de un deficit mare de personal. Scăderea numărului personalului poate fi observată de la an la an: în 2015, armata avea 9.350 de militari, anul următor numărul a scăzut la 9.183, iar în 2017, la 9.172. În 2019, erau la 9.050 de militari activi. Declinul s-a accelerat: în 2020, 8.738, în 2021, 8.622, în anul următor și în 2023, 8.498 În 2022, Forțele marinei au recrutat doar 28 de oameni. În 2024, cifrele indică un număr de 7.650 de militari activi. Recent, guvernul a decis creșterea salariilor și indemnizațiilor pentru militari și introducerea asistenței medicale gratuite pentru întreg personalul militar. De asemenea, s-a luat în calcul creșterea vârstei de recrutare. Noile limite, care intră în vigoare pe 29 martie, permit creșterea vârstei de recrutare a militarilor din prima linie de la 26 la 39 de ani, cu pensionarea obligatorie crescută cu câțiva ani, până la 62 de ani. La sfârșitul anului trecut, din cauza lipsei de personal, armata irlandeză a întrerupt o tradiție de peste un deceniu. Italia În prezent sunt puțin peste 165 de mii de militari care servesc în Forțele Armate: dintre aceștia, doar 21.598 sunt ofițeri. Armata încearcă să recruteze voluntari, cu un salariu lunar de aproximativ 1.170 de euro și o creștere de 50 de euro pe lună dacă aleg să servească în departamentele Alpine. După doi ani de serviciu, există o nouă creștere salarială (1.290 euro, al 13-lea salariu și compensație pentru ore suplimentare). În plus, există posibilitatea de a trece automat în rolurile de soldat permanent în serviciul Forţelor Armate. Alte beneficii oferite voluntarilor: locuri rezervate pentru accesul la Academia Militară, 20% din posturile poliției municipale și provinciale, și 50% din posturile anunțate pentru plasarea personalului nemanagerial al Ministerului Apărării în funcții civile.La începutul anului 2024, Ministerul Apărării a anunțat că are în vedere readucerea rezerviștilor în rândurile armatei. Aceștia ar urma o perioadă de pregătire menită să crească capacitățile operaționale ale armatei. Portugalia Remunerația personalului militar voluntar este echivalentă cu nivelurile de remunerare ale posturilor corespunzătoare de Stat Major Permanent, inclusiv indemnizații, diferențe, suplimente și subvenții. Salariul de pornire în armata Portugaliei începe de la 821 de euro pe lună, pentru un voluntar. Cei care urmează să se înroleze ca soldați în armată vor primi un salariu de bază de 1.321 de euro. Un sublocotenent va primit un salariu de bază de 1.889 de euro, un locotenent, 2.079 de euro și un căpitan, 2.593 de euro. La aceste sume se adaugă diferite indemnizații și sporuri de vechime și periculozitate. Polonia Armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari (în 2015) la 215.000 în 2024. Ministrul Apărării Naționale, Mariusz Błaszczak, și-a stabilit un obiectiv ambițios: o armată de 300.000 de oameni. Tot la începutul acestui an, guvernul a anunțat majorări salariale în armată, de aproximativ 20%. În 2023, salariul minim lunar pentru un soldat era de 1.162 de euro. Un subofițer primește un salariu de bază de 1.407 euro. Salariul unui ofițer începe de la 1.500 de euro. Pentru locotenent colonel și colonel, salariile depășesc 2.000 de euro. Salariile de bază ale generalilor depășesc cu puțin pragul de 3.000 de euro. La salariile de bază se adaugă diferite indemnizații, precum cea de război: 30% din salariul de bază. Potrivit noilor reglementări, în caz de mobilizare, salariul unui soldat va fi de peste 1.800 de euro, al unui colonel, aproape 4.000 de euro, iar al unui general, peste 6.000 de euro. Politica guvernului polonez în ceea ce privește recruții este că aceștia trebuie încurajați prin condiții mai bune de serviciu și perspective profesionale și financiare. Voluntarii militari vor primi 1.164 de euro pe lună. Suma e scutită de impozite. În 2022, peste 11 mii de oamenii au primit instruire de bază în cadrul programului de voluntariat. În 2023, până la 25.000 de persoane au fost instruite. Slovacia: salariu de la 1.707 euro Forțele Armate ale Republicii Slovace au desfășurat în 2023 o campanie amplă de recrutare. Armata Slovacă oferă noilor recruți salarii care încep de la 1.700 de euro pe lună. Solicitanții vor primi și o indemnizație de recrutare de aproape 3.000 de euro Pentru un pilot, indemnizația de activare este de 11.235 euro. În domeniul sănătății militare, salariul de pornire pentru un paramedic este de 2.200 de euro. Pentru un post de paramedic militar este suficientă diplomă de liceu. Slovenia recrutează liceeni La începutul anului 2023, guvernul sloven a adoptat amendamentele propuse la Legea privind serviciul în armata slovenă. Scopul modificărilor: interesul pentru angajarea în armata slovenă. Aceste amendamente permit tinerilor liceeni să-și continue studiile în timp ce se instruiesc pentru armată. Salariul poate ajunge de la 1.300 la 1.600 de euro net. Dacă recrutul ia parte la misiuni sau operațiuni internaționale, cum ar fi în Kosovo, Letonia sau Slovacia, salariul depășește 3.000 de euro net. Armata a desfășurat, de la începutul anului, mai multe campanii de informare în licee. Tinerii au fost informați că armata oferă diferite locuri de muncă, precum bucătari, mecanici, ingineri și paramedici. Totodată, reprezentanții Apărării au subliniat că armata slovenă este deschisă ambelor sexe, că nu face distincție între profesiile masculine și cele feminine și că oferă multe oportunități de avansare.

SRU Iași, doar 11% bani europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

SRU Iași, doar 11% bani europeni

SRU Iași, doar 11% bani europeni. Lucrările la Spitalul Regional de Urgență (SRU) Iași încep vineri, la aproape 20 de ani de la momentul inițierii proiectului. SRU Iași, doar 11% bani europeni Inițial, investiția trebuia suportată în mare parte din fonduri europene, dar întârzierile majore în implementare au dus la situația în care finanțarea este asigurată în special cu bani guvernamentali și din credite. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Fondurile UE reprezintă doar 11% din valoarea proiectului. Conform datelor oficiale, investiția se ridică la 3,3 miliarde lei. Respectiv: 1,64 miliarde lei de la bugetul de stat, 1,25 miliarde lei dintr-un împrumut făcut de guvern și doar 360 milioane lei din bani UE nerambursabili. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație Foto: Pro TV
Economie

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație

România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație, la mare distanță de media Uniunii, arată datele publicate azi de Eurostat. În martie, inflația a fost în România de 6,7%. Media UE a fost 2,6%, iar în zona euro - 2,4%. După România, țara cu cea mai mare inflație este Croația, cu 4,9%. Citește și: Prețurile la Mamaia, în vacanța de 1 Mai și Paște, comparabile cu ofertele din Dubai sau Cannes. Nordis Hotel, controlat de firma soțului deputatei PSD Laura Vicol, cel mai scump „Inflația funcționează ca o taxa pentru săraci și ca o prima pentru bogați”, arăta, acum doi ani, o analiză a comparatorului Conso.ro. România rămâne țara din UE cu cea mai mare inflație În luna martie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,7%), Croaţia (4,9%) şi Estonia şi Austria (ambele cu 4,1%). Comparativ cu luna februarie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România de la 7,1%, până la 6,7%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 10 state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,8% în ianuarie, până la 2,6% în luna februarie, pentru ca în martie să ajungă la 2,4%. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,1% în martie, de la 3,3% în februarie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,9%, de la 3,1% în luna ianuarie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră