luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2300 articole
Internațional

Amnesty International regretă furia după raport

Amnesty International regretă furia după raport. Organizaţia Amnesty International şi-a exprimat duminică regretul pentru "furia" declanşată de recentul său raport în care le reproşează forţelor ucrainene că au pus în pericol civili, reiterându-şi totodată concluziile care au stârnit indignarea Kievului, relatează AFP. Amnesty International regretă furia după raport După publicarea raportului, la 4 august, responsabila AI în Ucraina, Oksana Pokalciuc, a demisionat, afirmând că acesta serveşte fără să vrea "propaganda rusă", iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers până la a acuza ONG-ul că "încearcă să amnistieze statul terorist" rus. "AI regretă profund tulburarea şi furia provocate de comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene", a scris duminică organizaţia, subliniind că prioritatea sa "în acest conflict, la fel ca în oricare altul, este de a veghea la protejarea civililor". "Menţinându-ne pe deplin concluziile, regretăm durerea cauzată", se adaugă în comunicat. Amnesty invocă "legile războiului" "Legile războiului există în parte pentru a proteja civilii şi de aceea Amnesty International le cere insistent guvernelor să le respecte. Acest lucru nu înseamnă că AI consideră forţele ucrainene responsabile de abuzurile comise de forţele ruse şi nici că armata ucraineană nu ia măsurile de precauţie necesare în alte părţi în ţară. Nimic din ce am documentat referitor la acţiunile forţelor ucrainene nu justifică în niciun fel încălcările comise de ruşi", continuă Amnesty. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean "Rusia este singura responsabilă de încălcările comise împotriva civililor ucraineni", conchide organizaţia. Armata ucraineană a pus în pericol civilii prin instalarea unor unităţi ale sale în şcoli şi spitale şi lansând atacuri din zone populate pentru a respinge invazia rusă, afirmă Amnesty International în raportul său publicat joi.

Amnesty International regretă furia după raport (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Putin vrea neapărat să cucerească Odesa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa

Putin vrea neapărat să cucerească Odesa. Atacurile forţelor ruse în Doneţk (estul Ucrainei) au crescut în intensitate în ultimele ore duminică, în timp ce preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a cerut Occidentului mai multe arme pentru ca forţele sale să poată riposta invadatorilor, relatează EFE. Bahmut, foarte important strategic În mesajul său video zilnic, Zelenski a mulţumit pentru ajutorul primit deja care, potrivit lui, a permis realizări importante în apărarea Doneţkului şi în distrugerea logisticii militare ruse. "Fiecare atac asupra unui depozit de muniţie inamic, asupra posturilor sale de comandă şi asupra logisticii sale salvează vieţi, vieţi ale soldaţilor şi civililor ucraineni", a declarat Zelenski. Potrivit Statului Major ucrainean, atacurile împotriva oraşelor Sloviansk, Bahmut şi Adviidka au fost respinse. Bahmut, unde au loc lupte grele de câteva zile, este considerat un punct-cheie al strategiei de apărare ucrainene în această zonă dens populată din Donbas. Căderea Bahmut, potrivit analiştilor militari, ar deschide calea trupelor invadatoare către oraşe mai mari din regiunea Doneţk. Militari mutați din Donbas și Crimeea La ora actuală, se estimează că, după cucerirea regiunii Lugansk, ruşii controlează deja 60% din regiunea Doneţk, cele două componente ale zone miniere Donbas, în estul Ucrainei. În acelaşi timp, Rusia îşi suplimentează efectivele din sudul Ucrainei, unde - potrivit The Times - în prezent a relocat 25.000 de militari cu scopul de a încercui oraşul Nikolaev. Recent, Federaţia Rusa a desfăşurat nouă unităţi aduse din Donbas şi Crimeea în regiunile de sud ale Ucrainei, conform jurnaliştilor britanici, care citează surse din administraţia prezidenţială de la Kiev şi serviciile secrete ucrainene. Efectivul fiecărei unităţi este de 500-800 de persoane. Pe malul vestic al Niprului, în regiunea Herson, s-ar afla o grupare de forţe ruse de 10.000 de militari. Putin vrea neapărat să cucerească Odesa În acest fel, notează publicaţia britanică, Rusia încearcă să răspundă declaraţiilor Kievului despre pregătirea unei contraofensive şi succesul avansării armatei ucrainene, care în ultima lună a îndepărtat linia frontului cu 2 km de Nikolaev. Armata rusă vrea să preia controlul asupra oraşului Nikolaev pentu a putea avansa spre Odesa. În plus, aceasta i-ar permite să se asigure că podurile de peste Nipru din regiunea Herson sunt în afara razei de acţiune a sistemelor de artilerie HIMARS, pe care forţele ucrainene le-au primit de la SUA. La 6 august, serviciile de informaţii britanice au raportat că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, iar cele mai înverşunate lupte vor avea loc cel mai probabil în sudul ţării. În prezent, Rusia îşi redistribuie o parte din trupele din Donbas în sud-vestul ţării. Nikolaev, punct nevralgic în sud La 4 august, presa ucraineană sugerase o posibilă perturbare a contraofensivei armatei Ucrainei din acest an din cauza insuficienţei muniţiilor, potrivit publicaţiei Focus. Şeful administraţiei regionale din Nikolaev, Vitali Kim, a raportat duminică mai multe tiruri ruseşti lansate asupra acestei regiuni din sudul Ucrainei, unde au fost avariate clădiri rezidenţiale şi infrastructură civilă. Citește și: „O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei” – The Times În oraşul Nikolaev au fost bombardate în noaptea de sâmbătă spre duminică întreprinderi industriale. Potrivit Serviciului de stat pentru situaţii de urgenţă, exploziile provocate de muniţiile cu fragmentare au provocat 9 incendii. Conform publicaţiei ucrainene Focus, în urma bombardamentelor de sâmbătă şi duminică asupra regiunii Nikolaev o persoană a decedat, iar alte cinci au fost rănite.

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Foto: Twitter
Eveniment

Cum pedepsesc ofițerii ruși soldații refuză să lupte

Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte în Ucraina: consemnează în fișa personală că ar fi „predispuși la hoție și orgii anale”. Informația a fost difuzată de un jurnalist și cercetător rus, care locuiește în SUA, Kamil Galeev. Acesta menționează că a găsit fotografia cu această consemnare din fișa personală a unui soldat pe un canal de Telegram, „Military ombudsman” - un avocat care-i ajută pe militarii ruși. Foto: Twitter Kamil Galeev Cum îi pedepsesc ofițerii ruși pe soldații care refuză să lupte Galeev explică faptul că regimul de la Kremlin nu poate forța militarii să se ducă pe frontul din Ucraina întrucât nu a fost declarată starea de război. Însă, pentru a-i pedepsi pe cei care se tem, ofițerii le distrug cariera profesională, cu astfel de consemnări. Pe fișa prezentată de jurnalistul rus scrie că respectivul soldat, care a refuzat să plece în Ucraina, ar fi: „Înclinat spre consumul de alcool și droguri, spre hoție și orgii anale”. Last remark about "anal orgies" is very illustrative. It's not so much about homophobia as a Westerner could presume as about the prison culture. Prison culture permeates society, especially the army, police and state security *far* deeper than foreigners would believe pic.twitter.com/YrF9O7aP3c— Kamil Galeev (@kamilkazani) August 6, 2022 Kamil Galeev susține că remarca privind orgiile anale provine mai puțin din homofobia regimului de la Kremlin, fiind mai degrabă parte a culturii din pușcăriile ruse. El scrie că închisorile au un cod sexual complex, iar homosexualitatea „este OK”, ea nefiind percepută ca homosexualitate, ci mai degrabă ca un mod de a impune ierarhia. Potrivit lui Gallev, cultura din pușcării a pătruns societatea rusă și se face simțită și în discursurile oficiale. El oferă un exemplu în acest sens, arătând că o ironie a ministrului de Externe Serghei Lavrov la adresa cocoșului galic conținea, de fapt, o referire la cocoșii din pușcăriile rusești, acești cocoși fiind deținuții care au statutul cel mai prost, unde au fost coborâți după violuri în grup. Foto: Twitter „Cultura închisorii definește în mare măsură Rusia modernă. Nu îi poți înțelege discursul, ierarhia sociopolitică, economia, dacă nu iei în calcul efectul profund al valorilor din pușcării asupra modului în care funcționează societatea rusă. Elitele conducătoare din Rusia gândesc în termenii culturii din pușcării”, arată jurnalistul rus.

Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți

Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți. Un funcţionar al administraţiei instalate de forţele ruse în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, a decedat din cauza rănilor în urma unui atentat, au anunţat autorităţile locale numite de Moscova, potrivit AFP. Funcționarii instalați de ruși, vânați, ciuruiți "Vitali Gura, şeful-adjunct al administraţiei din Novaia Kahovka, responsabil cu serviciile comunale, a decedat în urma rănilor", a indicat sâmbătă seara un responsabil local, Katerina Gubareva, pe Telegram. Acest funcţionar fusese grav rănit sâmbătă dimineaţa într-un "atentat" la domiciliul său şi suferea de numeroase răni de gloanţe, a indicat o sursă anonimă din cadrul administraţiei proruse, citată de agenţia de presă TASS. Localitatea Nova Kahovka, pe Nipru, aflată sub control rusesc, este situată la circa 80 de km est de oraşul Herson. Contraofensivă ucraineană în Herson În ultimele luni, mai mulţi funcţionari numiţi de forţele ruse în teritoriile ucrainene controlate de acestea au fost ţinta unor atentate. După ce o mare parte din regiunea Herson şi o parte din regiunea Zaporojie au fost ocupate, Kremlinul a început să aplice o politică de rusificare în vederea unei posibile anexări. Moscova a introdus acolo rubla şi îi încurajează pe locuitori să primească paşapoarte ruseşti. Citește și: Încă un otrăvit la ordinul lui Putin: fostul consilier Anatoli Ciubais, plecat din Rusia după invadarea Ucrainei. Kremlin: Este o „veste tristă” Paralel, armata ucraineană desfăşoară de mai multe săptămâni acţiuni de contraofensivă pe frontul din Herson. Ea a reuşit să recâştige teren şi să se apropie de acest oraş, cu 290.000 de locuitori, dar nu a reuşit pentru moment să străpungă profund liniile de apărare ruse.

O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul Foto: Twitter
Eveniment

O Rusie divizată demoralizată confruntă inimaginabilul

„O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul: o înfrîngere în sudul Ucrainei”, scrie, azi, The Times. Potrivit cotidianului britanic, Putin deplasazează disperat mii de soldați în regiunea Herson pentru a opri o „înfrângere umilitoare”. O Rusie divizată și demoralizată se confruntă cu inimaginabilul „Întăririle aduc forța rusă totală din zonă la peste 25.000 de soldați, a declarat pentru The Times o echipă de recunoaștere și informații a Ucrainei. Nouă grupuri de luptă ruse, fiecare între 500 și 800 de oameni, au fost mutate în sud din Donbas și Crimeea. „Din păcate, Boris Johnson nu ne-a oferit rachetele cu rază mai mare de acțiune de care aveam nevoie pentru a le lovi pe drum”, a râs sergentul „Hulk”, 47 de ani, comandantul goliat al unei echipe de informații a Brigăzii 28 Mecanizate. „Dar avem totuși o surpriză pregătită pentru ruși.” Peste 10.000 de soldați ruși se află acum pe malul de vest al Niprului, despărțiți de liniile lor de aprovizionare de o jumătate de milă de apă și trei poduri, din care două au devenit inoperabile după ce au fost lovite de rachetele Himars lansate de forțele ucrainene”, explică The Times. 1/2⚡️Russia sent 25,000 troops to southern Ukraine to try to encircle Mykolaiv, – The Times. The reason for such actions is the statements about the counteroffensive and the successful advance of the Armed Forces of Ukraine on the front 2 km away from Mykolaiv. pic.twitter.com/83IQgXgzSD— Flash (@Flash43191300) August 6, 2022 Atacurile ucrainene au devenit tot mai curajoase. Săptămâna trecută, o echipă s-a filamt intrând în Herson și eliberând un grup de prizonieri ucraineni. Citește și: VIDEO Incredibil, dar adevărat: în mijlocul unei operații de transplant la Fundeni, în sala de operații o asistentă își bea cafeaua și stă la taclale cu o alta, fără mască pe față Rusia contratacă spre Mikolaiev Aceste străpungeri ale primei linii a Rusiei, întinsă pe mai mult de 200 de mile spre Mariupol, au forțat Kremlinul să se concentreze spre sud. Nucleul trupelor deplasate din Donbas sunt trupele rusești aeropurtate. Există semne că rușii plănuiesc să asedieze orașul Mikolaiev, dinspre nord-vest. Această manevră este necesară pentru a scoate podurile din Herson de sub raza de acțiune a rachetelor HIMARS. #Russia has sent 25,000 troops to the south of #Ukraine. Kyiv admits they will try to encircle #MykolaivThe capture of the city is necessary if Moscow plans to capture Odesa. In addition, an offensive is necessary to make bridges over the Dnieper beyond the range of the HIMARS. pic.twitter.com/Txks9AUKxB— NEXTA (@nexta_tv) August 5, 2022 „Dacă scopul lui Putin rămâne să ocupe Odesa, oamenii săi vor trebui să treacă Bugul de Sud. Singura opțiune viabilă este podul prin Mikolaiev”, explică The Times. „Întăririle rusești ocupă deja poziții în afara orașului. „Brigada rusă 305 – noi le numim Brigada Mașinilor de spălat pentru că au jefuit Irpin – tocmai a sosit pe linia noastră de front”, a spus „Mama” 34, medic al echipei de informații”, mai arată cotidianul britanic. Foto: Twitter „Strivită între râuri vaste și mare, forța rusă, divizată, pare să fie într-o poziție precară. Putin nu își poate permite să piardă Herson, singurul oraș ocupat intact, dar agățarea sa de malul de vest al Niprului ar putea duce la o înfrângere dezastruoasă”, mai apreciază The Times.

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia

Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia: organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului a acuzat joi armata ucraineană că a periclitat civili prin amplasarea unor baze militare în şcoli şi spitale şi prin lansarea din zone locuite a unor atacuri împotriva invadatorilor ruşi. Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia Amnesty consideră că astfel de tactici încalcă legislaţia umanitară internaţională. "Am documentat o tendinţă a forţelor ucrainene de a periclita civili şi de a încălca legile războiului când acţionează în zone locuite", a declarat secretara generală a organizaţiei, Agnes Callamard, citată într-un comunicat al organizaţiei. "Faptul că se găseşte într-o poziţie defensivă nu exonerează armata ucraineană de respectarea dreptului internaţional umanitar", a adăugat ea. Cercetători ai Amnesty au anchetat în perioada aprilie-iulie lovituri ruse în regiunile ucrainene Harkov, Donbas şi Nikolaev, inspectând situri bombardate şi discutând cu supravieţuitori, cu martori şi cu apropiaţi ai victimelor. Lovituri lansate din zone civile Organizaţia arată că s-au găsit şi probe potrivit cărora forţele ucrainene lansează lovituri din zone rezidenţiale şi au înfiinţat baze în clădiri civile din 19 localităţi. Multe din zonele respective se aflau la câţiva kilometri de linia frontului, existând deci şi alte opţiuni, care nu ar fi pus în pericol civili. Amnesty afirmă că, din câte a aflat, militarii care s-au instalat printre locuitori nu le-au cerut acestora să părăsească împrejurimile. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Cu toate acestea, atrage atenţia organizaţia, nu se justifică în niciun caz "atacurile ruse orbeşti" care au lovit civili. Amnesty precizează că a contactat din 29 iulie ministerul ucrainean al Apărării pentru a discuta concluziile la care a ajuns, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea comunicatului.

Ucraina, în faliment din cauza războiului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina, în faliment din cauza războiului

Ucraina, în faliment din cauza războiului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras miercuri atenţia că primul transport de cereale ucrainene destinate exportului după acordul ce a permis ridicarea blocadei ruse în Marea Neagră are doar o valoare simbolică şi că Ucraina trebuie să exporte mult mai mult pentru a-şi ajuta economia grav afectată de războiul cu Rusia, relatează Reuters. O navă nu înseamnă nimic "Cu puţin timp în urmă, graţie ONU şi în parteneriat cu Turcia, am expediat prima navă cu cereale, dar în continuare aceasta nu înseamnă nimic. Sperăm însă că este o tendinţă care va continua", a spus Zelenski într-un discurs prin legătură video adresat unor studenţi din Australia. Preşedintele ucrainean s-a referit astfel la acordul convenit de ţara sa cu Rusia, în urma medierii Turciei şi a ONU, ce a permis reluarea exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, sistate în urma blocadei impuse de Rusia după lansarea agresiunii sale militare contra Ucrainei. În urma acestui acord o primă navă, încărcată cu 26.000 de tone de cereale, a plecat luni din portul Odesa. Ucraina, în faliment din cauza războiului Dar Zelenski a subliniat în intervenţia sa că Ucraina trebuie să exporte urgent cel puţin zece milioane de tone de cereale pentru a-şi reduce deficitul bugetar, care în fiecare lună este de circa cinci miliarde de dolari. "Războiul... aproape că ucide economia. Ea este în comă. Blocada rusă asupra porturilor este o mare pierdere pentru economia noastră", a remarcat preşedintele ucrainean. El a avertizat totodată că Moscova ar putea încerca din nou să obstrucţioneze exporturile ucrainene, în pofida acordului semnat luna trecută la Istanbul. Rusia a atenţionat de altfel că neaplicarea componentei din acest acord ce prevede relaxarea unor sancţiuni occidentale care să permită Moscovei să-şi reia la rândul ei exporturile de cereale şi îngrăşăminte ar putea face să eşueze această înţelegere. Negocieri prin teroare ale Rusiei Cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus la negocieri cu Ucraina, iar ulterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat în cursul zilei de miercuri această afirmaţie a lui Schroeder, precizând că Rusia vrea discuţii de pace cu Ucraina, dar în propriile sale condiţii. Citește și: Putin își bate joc copios de cancelarul Scholz: Gazprom nu livrează gaz Berlinului pretextând că nu are acces la o turbină aflată în Germania Declaraţii după care nu a întârziat reacţia Kievului, care a calificat aceste iniţiative ale Moscovei drept o "invitaţie la capitulare", relatează RBC.ua. "Cu o mână, Rusia ridică gradul terorii prin noi crime barbare, cu o alta te invită la capitulare. Schroeder este un cunoscut mesager al imperiului şi o voce la curtea regală (a lui Vladimir Putin - n.r.). Dacă Moscova vrea dialog, mingea este în terenul său", a declarat consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, care a făcut parte din delegaţia ucraineană la negocierile cu Rusia de până acum. Iadul pe pământ în Donețk Orice fel de negocieri, a subliniat Podoliak într-un mesaj prin Twitter, pot avea loc numai după o încetare a focului şi o retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. În timp ce Kremlinul afirmă că este dispus la negocieri, trupele ruse în Donbas (estul Ucrainei) practic au şters de pe faţa pământului localitatea Peski de la periferia oraşului Doneţk prin bombardamente înverşunate, relatează media ucrainene. Situaţia din localităţile Peski şi Avdeevka (regiunea Doneţk), vizate în cadrul actualei ofensive a trupelor ruse, s-a transformat într-un "adevărat iad", declarase marţi preşedintele Volodimir Zelenski.

Producția ucraineană de grâu, la jumătate (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Producția ucraineană de grâu, la jumătate

Producția ucraineană de grâu, la jumătate. O primă navă cu cereale ucrainene ar plutea pleca luni din portul ucrainean Odesa, conform acordului încheiat cu Rusia pe 22 iulie, a anunţat duminică preşedinţia turcă, în timp ce la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că în urma invaziei ruse anul acesta recolta de cereale ar putea fi în Ucraina la jumătate din cantitatea obişnuită, relatează AFP şi Reuters. Producția ucraineană de grâu, la jumătate "Pregătirile au ajuns într-un punct care ar permite plecarea navelor din portul Odesa. Navele sunt încărcate, sunt pregătite să plece, dar este nevoie de o bună coordonare logistică", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin. Centrul comun de coordonare (CCC), însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a fost inaugurat oficial miercuri la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU. Printre sarcinile acestui centru se numără înmatricularea şi monitorizarea - inclusiv prin satelit - navelor comerciale care vor face parte din convoaiele de transport de cereale, precum şi inspectarea navelor la încărcarea în porturile ucrainene şi la sosirea lor în porturile turce. Exporturile ucrainene de cereale, uriașe înainte de invazie Reluarea exporturilor de cereale ucrainene a fost abordată duminică de ministrul turc al apărării într-o discuţie cu miniştrii ucraineni ai apărării şi infrastructurii. În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că din cauza invaziei ruse recolta de cereale a Ucrainei ar putea să scadă anul acesta la jumătate din cantitatea obişnuită. "Obiectivul nostru este să prevenim o criză alimentară globală cauzată de invazia rusă. Încă se găsesc căi alternative de livrare a cerealelor", a transmis el. Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17% din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA. Rusia relativizează problema De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel global ponderea Ucrainei este de sub 1%. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

Noi dovezi că Rusia a bombardat lagărul cu prizonieri ucraineni Foto: Twitter
Eveniment

Dovezi Rusia a bombardat lagărul prizonieri ucraineni

Noi dovezi că Rusia a bombardat lagărul cu prizonieri ucraineni, de la Olenivka: doar clădirea în care se aflau aceștia a fost lovită, arată imaginile din satelit luate de Maxar. În plus, Crucea Roșie Ucraina susține că i s-a refuzat accesul în lagărul bombardat. Numele a 50 de morti si 73 de raniti au fost publicate de Ministerul rus al Apararii sambata, la o zi dupa un atac asupra unei tabere din Donetk unde erau detinuti prizonieri de razboi ucraineni. Noi dovezi că Rusia a bombardat lagărul cu prizonieri ucraineni „Fotografii noi ale închisorii Olenivska din regiunea Doneţk ocupată de ruşi, unde cel puţin 50 de prizonieri de război ucraineni au fost ucişi într-un atac despre care Kievul spune – şi sugerează datele preliminare – a fost efectuat de forţele ruse”, a scris Christopher Miller, jurnalist la BuzzFeed. New sat images of Olenivka prison in Russia-occupied Donetsk region of Ukraine where at least 50 Ukrainian POWs were killed in an attack that Kyiv says — and preliminary evidence suggests — Russian forces carried out. Before, pics 1 & 3: July 27. After, 2 & 4: July 30. ? @Maxar pic.twitter.com/7YoUndf22j— Christopher Miller (@ChristopherJM) July 30, 2022 Jurnalistul a publicat două fotografii - mai generale şi mai mari - din 27 iulie, iar alături de ele fotografii similare din 30 iulie. În centrul imaginii se vede o baracă în care au murit peste 50 de soldaţi ucraineni capturaţi. Interesant este că în fotografia din 30 iulie se vede clar că acoperişul de tablă al barăcii părea să fi fost rupt de o explozie din interior. The nature of the damage of the prison with prisoners of war in #Olenivka indicates the use of Russian thermobaric weapons, but not the HIMARS system, the international intelligence community InformNapalm reported.1/3 pic.twitter.com/8nsEmy41w1— NEXTA (@nexta_tv) July 30, 2022 În plus, Nexta TV susține, într-o postare pe Twitter că natura exploziei indică folosirea racehtelor termobarice rusești, nu a sistemelor ucrainene HIMARS. „Rusia ar putea folosi astfel de arme pentru a incendia prizonierii în somn. Acest lucru (...) este confirmat de deteriorarea clădirii, absența unui crater de la o lovitură cu rachete și absența daunelor de la o explozie”, scrie Nexta. Tentativă de înscenare, dar rușii nu pricep funcționarea HIMARS Și comunitatea internațională de informații InformNapalm consideră că armele termobarice au fost probabil folosite împotriva prizonierilor ucraineni uciși în închisoarea Olenivka, din regiunea Donețk, ocupată de armata rusă. Pe canalul de Telegram, InformNapalm scrie că rușii sunt cei care au tras asupra barăcii în care erau ucrainenii. Citește și: Combustibilul la preț plafonat în Ungaria nu mai e pentru toată lumea: 1,19 euro pe litrul de benzină și motorină plătesc numai persoanele fizice, taxiurile, agricultorii. Bonus: cresc taxele „Nu a fost o rachetă GMLRS. Era o armă termobară. Rusia a tras și a făcut-o (ca întotdeauna) cu incompetență“, crede InformNapalm. Investigatorii citați spun că rușii au masacrat soldați ucraineni protejați de dreptul internațional, pentru a acuza Ucraina că a tras în mod deliberat cu un lansator american HIMARS. Dar au acționat ineficient, deoarece nu cunosc principiile de funcționare ale sistemelor de rachete americane. ⚡️Russians burned Ukrainian POWs in their sleep: what happened in OlenivkaOur colleagues from the authoritative OSINT community @InformNapalm published an investigation into the execution of #POWs in #Olenivka.More details in the thread#russiaisaterrorisstate pic.twitter.com/IUez5ptV60— Ukraine Alert?? (@alert_ukraine) July 30, 2022 Institutul pentru Studiul Războiului, ISW, a scris că primele date indică confirmă acuzațiile părții ucrainene, dar deocamdată nu poate avea o evaluare independentă.

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean (sursa: Agerpres)
Internațional

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean

Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean. Un procuror libanez a ordonat sâmbătă sechestrarea unei nave sub pavilion sirian care a acostat într-un port din nordul Libanului având la bord cereale ucrainene "furate", a indicat Ambasada Kievului la Beirut, potrivit AFP. Siria, complicele Rusiei: fură grâu ucrainean Procurorul Ghassan Oueidat a dispus ca poliţia să efectueze o anchetă în legătură cu nava Laodicea, ancorată în portul Tripoli, şi sechestrarea acesteia până la finalul anchetei, a menţionat sub acoperirea anonimatului un responsabil al justiţiei. Joi, ambasadorul Ucrainei în Liban, Ihor Ostaş, a anunţat că s-a întâlnit cu preşedintele libanez Michel Aoun cu care a discutat despre "intrarea unei nave siriene (...) încărcate cu orz, ilegal, provenind din teritoriile ucrainene ocupate". Vineri, ministrul libanez de Externe, Abdallah Bou Habib, a anunţat pe Twitter că a primit "un număr de proteste şi avertismente din partea mai multor ţări occidentale după sosirea unei nave sub pavilion sirian încărcată cu făină şi orz". Marfa, a unui comerciant sirian Potrivit primelor informaţii, marfa aparţine unui comerciant sirian şi o parte din ea ar fi trebuit să fie descărcată în Liban, iar restul în Siria, a mai adăugat responsabilul justiţiei libaneze citat de AFP. Tot vineri, un responsabil de la vamă a declarat pentru France Presse că, după verificare, "mărfurile au reieşit că sunt în regulă şi nu sunt dovezi că au ajuns în Liban furate". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Autorităţile acuză în mod regulat Rusia de furtul recoltelor ucrainene din zonele pe care le ocupă, notează AFP. Incidentul survine într-un context în care Libanul trece printr-o gravă criză economică ce presupune şi o penurie de grâu, libanezii stând la cozi pentru a obţine pâine subvenţionată. 80% din grâul utilizat în Liban este importat din Ucraina.

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate

Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate. Autorităţile instalate de Rusia în noile teritorii ocupate din sudul Ucrainei sunt sub presiune şi este posibil să facă pregătiri pentru a organiza referendumuri privind alipirea la Rusia mai târziu în acest an, informează sâmbătă Ministerul Apărării de la Londra, relatează Reuters. Rusia, referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate "Autorităţile locale cel mai probabil forţează populaţia să dezvăluie informaţii personale pentru a alcătui registrele de vot", a precizat Ministerului Apărării pe Twitter. Rusia clasifică aceste zone ocupate drept unele aflate sub "administraţie civil-militară". Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Ucraina a respins probabil asalturile ruseşti la scară mică de pe linia frontului din apropiere de Doneţk în regiunea estică Donbas, mai precizează sursa citată. În acelaşi timp, în zona Herson, Rusia a realizat două poduri de pontoane şi a introdus un sistem de feribot pentru a înlocui podurile distruse de ucraineni în ultimele tiruri, mai menţionează armata britanică.

Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți Foto: Twitter
Eveniment

Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți

O nouă evaluare a dezastrului: peste 75.000 de ruși, morți sau răniți în agresiunea asupra Ucrainei, apreciază experții SUA. Datele au fost făcute publice la CNN de către o membră democrată a Camerei Reprezentanţilor din SUA, Elissa Slotkin. Ea a făcut această declaraţie după un briefing clasificat cu oficiali ai administraţiei preşedintelui american Joe Biden. Peste 75.000 de ruși, morți sau răniți "Au fost informaţi că peste 75.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi, un număr uriaş. Au investit enorm în forţele lor terestre, iar acum 80% din trupele lor terestre sunt împotmolite şi obosite", a afirmat Elissa Slotkin. “We were briefed that over 75,000 Russians have either been killed or wounded [in Ukraine], which is huge...over 80% of their land forces are bogged down, and they're tired,” @RepSlotkin told @MZanona re: classified briefing House members just got from Biden admin officials.— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) July 27, 2022 Democrata, care s-a întors recent dintr-o vizită în Ucraina, a mai declarat că următoarele trei-şase săptămâni ar putea fi decisive pentru evoluţia conflictului. Conform celei mai recente estimări a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, 15.000 de militari ruşi au fost ucişi în lupte. Nu există date oficiale de la partea rusă cu privire la bilanţul deceselor în rândul armatei sale. Citește și: „Experții PSD”. Deputata Vicol, șefa comisiei juridice, nu știe chestiuni legale elementare: informațiile pe care cere să le șteargă DeFapt.ro sunt publice, pe site-ul ANI Rusia a invadat Ucraina vecină la 24 februarie. Forțele rusești din Herson, tot mai vulnerabile Azi, serviciile militare de informații britanice au estimat că forțele ruse din zona Herson, unde Ucraina pregătește un contratac, sunt tot mai vulnerabile. Ministerul britanic al Apărării a declarat că forţele ucrainene au stabilit probabil un cap de pod la sud de râul Inguleţ şi au utilizat noua artilerie cu rază lungă de acţiune pentru a distruge cel puţin trei dintre podurile care traversează Nipru. „Armata a 49-a rusă, staţionată pe malul de vest al fluviului Nipru, pare acum într-o poziţie foarte vulnerabilă”, indică Ministerul britanic al Apărării într-un buletin informativ pe Twitter, adăugând că Herson a fost practic izolat de alte teritorii ocupate de ruşi. „Pierderea sa ar submina grav tentativele Rusiei de a prezenta ocupaţia drept un succes”, menţionează instituţia de apărare a Regatului Unit. Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare de la Kiev, atrăsese atenţia anterior într-o postare pe Twitter că Rusia concentrează „un număr maxim de trupe” în direcţia Herson, dar nu a oferit detalii în acest sens. Oleksii Arestovici, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, anunţase şi el că Rusia a procedat la o „redistribuire masivă” de forţe din est în sud în ceea ce a echivalat drept o trecere strategică de la atac la apărare.

Olena Zelenska, pe coperta Vogue Foto: news.ro
Eveniment

Olena Zelenska, pe coperta Vogue

Olena Zelenska, soția președintelui Vladimir Zelenski, apare pe coperta revistei Vogue, sub titlul „Portrait of Bravery: Ukraine’s First Lady, Olena Zelenska”. Celebra fotografă Annie Leibovitz s-a deplasat la Kiev, la 72 de ani, pentru a realiza acest fotoreportaj. Articolul este scris de Rachel Donadio, și el un scriitor și jurnalist celebru. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Olena Zelenska, pe coperta Vogue „Pentru femei şi copii, soţia mea aici este un exemplu. Cred că ea joacă un rol foarte puternic pentru Ucraina, pentru familiile noastre şi pentru femeile noastre”, a spus Zelenski pentru Vogue. Întrebat despre calităţile ei, despre trecutul lor comun, despre ce ar trebui să ştie oamenii despre ea, Zelenski a spus: „Desigur, ea este iubirea mea. Dar ea este cea mai mare prietenă a mea”, a spus el. „Olena este într-adevăr cea mai bună prietenă a mea. Ea este şi patriotă şi iubeşte profund Ucraina. E adevarat. Şi este o mamă excelentă”. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) „Încă de la început, acest război a fost purtat atât pe teren, cât și în spațiul informațional, unde Zelenski — priceput, telegenic (...)în faimoasele sale tricouri măslinii — a excelat. Acum, într-o nouă fază crucială, cu Ucraina luptând pentru sprijin internațional și ajutor militar, rolul primei doamne nu mai este minor sau ornamental. După ce și-a petrecut primele luni de război ascunsă, Zelenska, care, la fel ca soțul ei, are 44 de ani, a apărut în vizorul publicului pentru a deveni o față a națiunii sale - chip de femeie, chip de mamă, chip uman empatic”, scrie Vogue. View this post on Instagram A post shared by Vogue (@voguemagazine) Pentru o perioadă, Zelenska nu a fost capabilă să comunice cu soţul ei sau cu părinţii ei. Înainte de război, vorbise cu mama ei la telefon în fiecare zi. „Nici nu ştiu cum aş fi supravieţuit în aceste luni dacă am fi fost despărţiţi”, a spus ea despre copii. Preşedintele nu a putut încă să vadă copiii, din motive de securitate. „Îi este mult mai greu în acest sens. El suferă. Şi apoi şi copiii mei o fac, pentru că nu se pot vedea”, a spus ea. Ca atâtea familii ucrainene, prima familie a fost separată. Foto: Președinția Ucrainei „Programul meu zilnic nu avea un moment liber în care puteam să mă retrag şi să încep să mă gândesc la lucruri rele”, a spus ea. Ea şi-a ajutat fiul cu şcoala online, ceea ce a fost o provocare pentru că nu au putut să fie online în timp real. Au jucat jocuri de societate şi au citit. Ea a recitit „1984” a lui George Orwell. „Este o coincidenţă îngrozitoare. Este o imagine a ceea ce se întâmplă în Rusia în aceste zile”.

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran: Ucraina va învinge Rusia Foto: Aspen Security Conference
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

Unde își face concediul Gerhard Schröder Foto: defenseromania
Eveniment

Unde își face concediul Gerhard Schröder

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. El a fost văzut, ieri, lângă sediul Rosneft, unde a fost președinte al boardului de directori. Unde își face concediul Gerhard Schröder „Îmi petrec aici câteva zile de concediu. Moscova este un oraș minunat”, i-a declarat Schröder unui jurnalist, citat de Nexta TV. Former #German Chancellor Gerhard Schröder has arrived in #Moscow. "I am here for a few days on vacation. Moscow is a beautiful city," he said to a journalist.The conversation took place near the Rosneft headquarters, where Schröder was chairman of the board of directors. pic.twitter.com/AApR1VFAQr— NEXTA (@nexta_tv) July 25, 2022 Potrivit postului german RTL, fostul cancelar este cazat la un hotel din centrul capitalei Rusiei. Nu se știe dacă el se va întâlni sau nu cu Vladimir Putin. Fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost în martie la Moscova pentru a-l întâlni pe Putin, la solicitarea Ucrainei, a scris Politico. Schröder a fost ţinta unor critici acerbe în Germania şi în afara ţării pentru că, inițial, a refuzat să rupă legăturile sale strânse cu Moscova în urma invaziei Rusiei în Ucraina. O parte din personalul său a demisiona, după ce fostul cancelar a insistat să-şi păstreze funcţiile de conducere la companiile energetice Rosneft şi Gazprom. Ulterior, spre finalul primăverii, Schroder a demisionat din aceste funcții. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Schröder (Partidul Social-Democrat) a fost cancelarul Germaniei din 1998 până în 2005. De atunci, s-a bucurat de o carieră profitabilă în domeniul companiilor energetice de origine rusă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră