duminică 07 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Eveniment

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria. Cele două țări au decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol local, au declarat sâmbătă cele două guverne, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune. Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria Ucraina şi-a exprimat regretul faţă de decizia poloneză, spunând că "rezolvarea diferitelor probleme prin acţiuni unilaterale drastice nu va accelera o soluţionare pozitivă a situaţiei". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să staţioneze în statele din Europa Centrală din cauza blocajelor logistice, preţurilor şi a vânzărilor pentru fermierii locali. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene luna trecută, prim-miniştrii din cinci ţări est-europene au informat despre o creştere fără precedent a produselor precum cereale, seminţe oleaginoase, ouă, carne de pasăre şi zahăr şi au spus că ar trebui luate în considerare tarife la importurile agricole ucrainene. Prea multe grâne ucrainene Impactul ofertei excesive a creat o problemă politică pentru Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, aflat la guvernare, într-un an electoral şi cu o economie împotmolită în stagflaţie. "Astăzi, guvernul a decis asupra unui regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)", a declarat liderul Jaroslaw Kaczynski în cadrul unei reuniuni a partidului. Lista acestor mărfuri, care va varia "de la cereale la produse din miere şi foarte, foarte multe alte lucruri", va fi inclusă în regulamentul guvernamental, a adăugat el. Kaczynski a declarat: "Suntem şi rămânem prieteni şi aliaţi neschimbaţi ai Ucrainei. O vom sprijini şi o susţinem. Dar este datoria fiecărui stat, a fiecărei autorităţi, a unei autorităţi competente în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi". Kaczynski a mai spus că Polonia este pregătită să înceapă discuţiile cu Ucraina pentru a soluţiona problema cerealelor. Pentru Ungaria, decizia a fost simplă Ministerul Politicii Agrare şi Alimentaţiei din Ucraina a declarat că interdicţia poloneză contrazice acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a cerut discuţii pentru a rezolva problema."Înţelegem că fermierii polonezi se află într-o situaţie dificilă, dar subliniem că fermierii ucraineni se află în cea mai dificilă situaţie în acest moment", se arată într-un comunicat. Mai târziu în cursul zilei de sâmbătă, guvernul premierului naţionalist ungar Viktor Orban s-a alăturat interdicţiei, spunând că statu-quoul va cauza daune grave fermierilor locali. Citește și: Analiză Bloomberg: aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024 Ungaria nu a oferit detalii despre momentul în care interzicerea importurilor de cereale şi alte alimente va intra în vigoare, dar a spus că va expira la sfârşitul lunii iunie. Guvernul de la Budapesta a spus că speră la schimbări în reglementări la nivelul UE, inclusiv privind o regândire a eliminării taxelor de import pentru produsele ucrainene.

Cerealele ucrainene, interzise în Polonia, Ungaria (sursa: pexels.com/LilacDragonfly)
Aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina nu va progresa prea mult în 2023, în ofensiva împotriva Rusiei Foto: Twitter
Eveniment

Aliații europeni ai Kievului se tem

Aliații europeni ai Kievului se tem că Ucraina va reuși să întoarcă decisiv în favoarea sa situația de pe front abia în 2024, scrie agenția Bloomberg. Documente secrete publicate recent arată un scepticism asemănător și la Washington DC, dincolo de declarațiile oficiale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă Ucraina a infirmat predicțiile pesimiste ale țărilor NATO și în februarie 2022, când mulți credeau că Kievul va pica în 72 de ore, și toamna trecută, când a recuperat o uriașă suprafață de teritoriu care fusese ocupat de Rusia. Aliații europeni ai Kievului se tem „Unii dintre aliații europeni ai Ucrainei sunt din ce în ce mai sceptici în privința capacității armatei ucrainene de a reuși o ofensivă decisivă în acest an, deoarece apărarea Rusiei a avut timp să se consolideze (…) Starea de spirit a oficialilor occidentali marchează o schimbare bruscă față de sfârșitul anului trecut, când Kievul și-a surprins aliații - precum și Rusia - cu o serie de contraofensive de succes care au dus la recucerirea unor mari porțiuni din teritoriul ocupat (…) În timp ce se așteaptă la o ofensivă ucraineană pe scară largă spre orașul Melitopol din sud, care să divizeze forțele rusești, unii oficiali europeni sunt acum sceptici în privința faptului că acest lucru poate fi realizat în acest an. În schimb, se estimează că o țintă mai realistă este un avans de aproximativ 30 km (20 de mile), care ar pune liniile de aprovizionare rusești în raza de acțiune a artileriei Ucrainei și ar crea condiții pentru o ofensivă mai profundă în 2024, a declarat unul dintre oficiali. Aliații trebuie să lucreze acum pentru a-și spori capacitatea de producție, a adăugat oficialul. Chiar și o ofensivă mai puțin ambițioasă ar costa probabil mii de vieți omenești și cantități mari de muniție și echipamente, din cauza apărării stratificate a Rusiei, formată din câmpuri minate, șanțuri și piramide antitancuri din beton, care au fost construite în timpul iernii”, explică agenția. If this leak is legit, then it's a self-fulfilling prophecy by the US Admin which won't say Ukraine must win, resulting in incremental delivery of capability to actually win.U.S. doubts Ukraine counteroffensive will yield big gains, leaked document says https://t.co/BSJqaSvCd5— Ben Hodges (@general_ben) April 12, 2023 Reznikov cere avioane Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a respins acest pesimism. El a declarat că Kievul a rămas încrezător în succesul contraofensivei, după o întâlnire la Washington cu omologul său ucrainean Oleksii Reznikov. Statele Unite vor continua să furnizeze "capacitatea de asistență în domeniul securității" pentru a sprijini obiectivele ucrainene, a spus Austin. Print screen articol Washington Post Reznikov a cerut ca SUA să furnizeze avioanele de luptă F-15 sau F-16. Oficialii ucraineni și analiștii militari occidentali au avertizat încă din toamna anului trecut că Ucraina este în criză critică de rachete de apărare aeriană, iar avioanele de luptă ar putea compensa acest fapt. Se așteaptă ca ofensiva ucraineană să înceapă la jumătatea lunii mai, fiind organizată în operațiuni din mai multe direcții, inclusiv potențiale ținte false, potrivit mai multor oficiali europeni din domeniul apărării. Unul dintre ei a declarat că începerea ofensivei nu ar fi neapărat elementul principal al operațiunii, având în vedere că Rusia s-a pregătit pentru atac. Stalemate at the front? As a possible scenario? Weird. But... will be fine for:1. RF that dreams of freezing the status quo.2. Fictitious peacekeepers who demand an end to the war only at the expense of ??.3. Potential aggressors... Kill, rape, there will be no accountability.— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 13, 2023 Ucraina nu se grăbește și menține secret locul și momentul ofensivei Analiștii ucraineni se așteaptă ca ofensiva să înceapă mai târziu, pe măsură ce noi trupe și echipamente sunt integrate pentru a permite ceea ce ei cred că ar putea fi cea mai bună și posibil ultima șansă de a învinge invazia rusă. Calendarul și direcția efectivă a ofensivei sunt secrete bine păstrate. Ukraine's diminishing SAM stockpile is an urgent priority. The tragedy is that the problem has been evident for months. @RUSI_org colleagues @Justin_Br0nk, Nick Reynolds and myself warned about this on 7 November 2022. Too little has since been done. https://t.co/8LRGwz5F9x pic.twitter.com/XEjDiTHXLe— Jack Watling (@Jack_Watling) April 12, 2023 Echipamentele militare noi includ kituri americane cunoscute sub numele de JDAM, care transformă bombele gravitaționale obișnuite în rachete de precizie. Aliații Kievului au furnizat, de asemenea, proiectile de artilerie, tancuri și alte arme pentru ofensivă. SUA și alte guverne au subestimat capacitățile ucrainene în mai multe rânduri, inclusiv o predicție americană de la începutul războiului, în februarie anul trecut, potrivit căreia Rusia ar putea cuceri Kievul în 72 de ore. Citește și: Fitch a îmbunătăţit perspectiva ratingului Capitalei. Agenția apreciază „performanţa operaţională solidă şi planul ambiţios de investiţii”. Oradea, același rating Au existat, de asemenea, previziuni privind un impas în vara anului trecut, chiar înainte de reușitele ucrainene, mai amintește Bloomberg.

Rusia fură, China beneficiază de resurse (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia fură, China beneficiază de resurse

Rusia fură, China beneficiază de resurse. O companie chineză a cumpărat cupru în valoare de cel puţin 7,4 milioane de dolari de la o uzină amplasată în regiunea din Ucraina anexată de Rusia, care este vizată de sancţiunile occidentale, arată datele vamale ruseşti analizate de Reuters. Rusia fură, China beneficiază de resurse China nu a impus niciun fel de restricţii cu privire la schimburile comerciale cu Rusia, însă SUA au ameninţat că vor trece pe o listă neagră companiile care vor fi descoperită că încalcă sancţiunile sale şi, de asemenea, a avertizat Beijingul să nu aprovizioneze Moscova cu bunuri interzise conform legislaţiei SUA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Datele vamale analizate de Reuters arată că firma chineză Quzhou Nova a cumpărat cel puţin 3.220 de tone de aliaj de cupru, cu o valoare totală de 7,4 milioane de dolari, de la uzina de inginerie metalurgică de la Debaltsevsky, în perioada cuprinsă între 8 octombrie 2022 şi 24 martie 2023. Uzina respectivă este amplasată în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Lugansk. Aceste date sunt o primă dovadă a schimburilor comerciale efectuate de China cu regiunile din Ucraina anexate de Rusia după izbucnirea războiului în data de 24 februarie 2022. Quzhou Nova, o firmă cu activităţi de tranzacţionare şi producţie din oraşul Quzhou, în provincia Zhejiang, estul Chinei, a declarat pentru Reuters că nu are afaceri care să aibă legătură cu importul şi exportul de aliaj de cupru. Sancțiunile americane nu opresc China Cu toate acestea, o sursă de la fabrica Debaltsevsky a dezvăluit, sub protecţia anonimatului, că există un atelier de metalurgie neferoasă în interiorul uzinei. Sursa nu a dorit să comenteze cu privire la livrarea de aliaj de cupru către China, spunând doar că aceste informaţii constituie "un secret comercial". Atât Doneţk, cât şi Lugansk se numără printre cele patru regiuni din Ucraina pe care preşedintele Vladimir Putin le-a alipit Rusiei. Ucraina, aliaţii săi occidentali şi majoritatea covârşitoare a ţărilor din Adunarea Generală a ONU au condamnat drept ilegală anexarea de către Rusia a celor patru regiuni din Ucraina. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO La data de 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de debutul invadării Ucrainei, SUA au impus sancţiuni care interzic importurile sau exporturile din aşa-numitele Republici Doneţk şi Lugansk. Două zile mai târziu, Uniunea Europeană a anunţat o interdicţie privind importurile de bunuri din cele două regiuni. Chiar dacă companiile chineze sunt libere să facă comerţ cu firme din regiunile ucrainene controlate de Rusia ele riscă să fie adăugate pe lista neagră a Occidentului.

Viața refugiaților ucraineni devine foarte complicată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Viața refugiaților ucraineni devine foarte complicată

Viața refugiaților ucraineni devine foarte complicată. Masa de Paşte a refugiaţilor ucraineni de la Iaşi va fi săracă în acest an. Viața refugiaților ucraineni devine foarte complicată Cele 51 de persoane din Centrul de Asistenţă Umanitară și Socială pentru Refugiaţi din Iaşi vor împărţi 12 cozonaci şi vor primi mâncarea de zi cu zi, la caserolă, în regim de catering. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Vor avea însă, în plus, câteva mere şi banane. La biserică, pentru slujba de Înviere, fiecare va merge pe cont propriu şi nu va exista o masă comună. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO La un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, emoţia finanţatorilor şi a donatorilor s-a disipat, eforturile umanitare s-au îndreptat către victimele cutremurului din Turcia şi Siria, iar refugiaţii sunt acum îndemnaţi de autorităţile române să facă eforturi să se integreze. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Vine momentul decisiv pentru soarta Ucrainei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Vine momentul decisiv pentru soarta Ucrainei

Vine momentul decisiv pentru soarta Ucrainei. Kievul ia în calcul să-şi amâne până către vară contraofensiva pentru eliberarea teritoriilor sale ocupate de Rusia, pentru a fi sigură că această operaţiune este sută la sută pregătită, a declarat premierul ucrainean, Denis Şmigal, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul american The Hill. Vine momentul decisiv pentru soarta Ucrainei El a asigurat că Kievul nu resimte din partea aliaţilor săi occidentali presiuni pentru a lansa această contraofensivă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Declaraţia sa survine după ce rapoarte din seria de documente clasificate ale Pentagonului scurse în ultimele zile online sugerează că responsabilii militari americani, contrar declaraţiilor publice ale unor politicieni de la Washington, estimează că o contraofensivă a armatei ucrainene ar aduce, în situaţia din prezent a acesteia, doar la câştiguri teritoriale modeste. Conform respectivelor documente, analizate de Washington Post, armata ucraineană se află în criză de muniţii, deja raţionalizându-şi obuzele, echipamentele militare occidentale sosesc lent, militarii ucraineni sunt încă insuficient instruiţi în folosirea lor, efectivele militare sunt de asemenea insuficiente şi obosite, în timp ce armata ucraineană caută noi recruţi apelând inclusiv la distribuirea de ordine de încorporare bărbaţilor pe stradă, cu toate că pentru aşteptata contraofensivă au fost deja constituite unităţi ce nu sunt angrenate în luptele aflate în desfăşurare. Bătălia manipulărilor Referindu-se la aceste documente, premierul ucrainean a minimalizat importanţa lor, el asigurând că în cele din urmă "Ucraina îşi va elibera teritoriile". "Am demonstrat de mai multe ori că putem să o facem. Partenerilor noştri occidentali noi le cerem mai multe arme, precum tancuri, muniţii, avioane, vehicule blindate", a insistat el. De partea lor, oficialii ruşi cred că scurgerea de documente secrete ale Pentagonului, încă neelucidată şi care sugerează că armata ucraineană nu ar fi pregătită pentru o contraofensivă, ar avea ca scop să inducă în eroare Moscova. "Este probabil un "fake", o intoxicare", a reacţionat viceministrul rus de externe Serghei Riabkov. "Dat fiind că Statele Unite sunt parte integrantă a conflictului (în Ucraina) şi că duc în realitate un război hibrid împotriva noastră, asemenea metode sunt posibile pentru a păcăli inamicul, adică Federaţia Rusă", a remarcat oficialul rus. Scenarii de contraofensivă Pentru ofensiva evocată, unii analişti militari cred că armata ucraineană va ataca în sud sau sud-est, în câmp deschis către Marea Azov, pentru a străpunge legătura terestră a Rusiei cu Crimeea şi cu teritoriul ocupat în sudul Ucrainei. Citește și: VIDEO Imagini cu ce pare a fi decapitarea unui soldat ucrainean încă în viață de către un soldat rus au oripilat planeta În săptămânile ce au urmat elaborării documentelor secrete acum devenite publice şi datate din februarie şi martie, oficialii americani au avut discuţii cu liderii ucraineni pentru a se asigura că ambiţiile Kievului pentru noua ofensivă sunt ajustate în raport cu capabilităţile armatei ucrainene, au declarat pentru Washington Post responsabili americani care au cerut păstrarea anonimatului.

Prizonier ucrainean viu, decapitat cu cuțitul (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Prizonier ucrainean viu, decapitat cu cuțitul

Prizonier ucrainean viu, decapitat cu cuțitul. Misiunea ONU pentru drepturile omului în Ucraina s-a declarat "oripilată" miercuri de înregistrarea video apărută pe social media care pare să arate un soldat rus în timp ce decapitează cu cuţitul un prizonier ucrainean. Reacții de la ONU și UE Misiunea evocă de asemenea o a doua înregistrare video, care arată "corpurile mutilate, aparent ale unor prizonieri de război ucraineni", şi cere, în consecinţă, ca "aceste incidente să facă obiectul unei anchete reale şi ca autorii să fie traşi la răspundere". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La rândul său, Uniunea Europeană "va cere socoteală tuturor autorilor şi complicilor la crime de război" în Ucraina, a declarat miercuri o purtătoare de cuvânt a şefului diplomaţiei europene, într-o primă reacţie după difuzarea înregistrării video respective. UE "nu are informaţii despre veridicitatea acestei înregistrări video", dar, "dacă ea se confirmă, este vorba de o nouă reamintire brutală a naturii inumane a agresiunii ruse", a afirmat Nabila Massrali, purtătoare de cuvânt a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-o conferinţă de presă zilnică la Bruxelles. Kremlinul spune că e nevoie de o investigație Kremlinul a declarat miercuri că înregistrarea video difuzată pe reţele de social media în care se presupune că soldaţi ruşi îl decapitează pe un militar ucrainean trebuie "verificată", transmite EFE. "Pentru început trebuie verificată veridicitatea imaginilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în briefingul său de presă zilnic. Peskov a recunoscut că imaginile sunt "teribile", dar a insistat asupra necesităţii confirmării autenticităţii înregistrării. "Aceasta ar putea constitui un motiv pentru a investiga dacă asta a avut loc în realitate şi dacă da, cine a făcut-o şi unde", a adăugat el. Prizonier ucrainean viu, decapitat cu cuțitul Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat miercuri deschiderea unei anchete pentru identificarea autorilor decapitării cu un cuţit, de către un presupus soldat rus, a unui prizonier ucrainean încă în viaţă într-o înregistrare video aparent filmată vara trecută. "Ieri (marţi) a apărut o înregistrare video pe o reţea a ocupanţilor ruşi care demonstrează natura lor bestială, în care un prizonier ucrainean este torturat cu brutalitate şi i se taie capul", a declarat serviciul secret ucrainean într-o notă oficială postată pe canalul său Telegram. Citește și: Firea l-a dat afară, de urgență, pe activistul Vișinel Bălan de la Protecția Copilului, după ce acesta a vorbit public despre sinuciderile copiilor din centrele de plasament Înregistrarea video cu decapitarea a circulat pe reţelele de social media ruseşti şi a fost descoperită de televiziunea americană CNN, împreună cu o înregistrare similară, mai recentă, în care apar corpurile a doi soldaţi ucraineni decapitaţi. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că execuţia soldatului nu este "o coincidenţă sau un episod separat". "Au mai făcut-o în trecut şi au făcut-o şi la Bucea şi de mii de alte ori. Toată lumea trebuie să reacţioneze (la asta). Toţi liderii. Şi să nu vă aşteptaţi ca asta să fie dat uitării odată cu trecerea timpului", a afirmat preşedintele ucrainean, citat de agenţia de presă Unian.

Macron s-a făcut de râs în China Foto: Twitter
Internațional

Macron s-a făcut de râs în China

„Macron s-a făcut de râs în China”, se intitulează o analiză din The Spectator, un săptămânal de orientare conservatoare din Marea Britanie. Vizita a durat trei zile, iar conducătorul Chinei comuniste l-a primit pe Macron cu un protocol neobișnuit. De exemplu, Macron a băut un ceai chinezesc cu Xi într-o fostă reședință a tatălui său din orașul Guangzhou. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, dincolo de astfel de gesturi formale, The Spectator susține că Xi Jinping nu vrea decât să se folosească de Macron pentru a slăbi alianța Europei de Vest cu Statele Unite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen l-a însoțit pe Macron în vizita în China, dar ea a avut parte de o primire mult mai rece. Macron s-a făcut de râs în China „Cel puțin la Beijing nu a existat o masă de șase metri lungime care să-l despartă pe Emmanuel Macron de Xi Jinping. Dar întâlnirea lor a fost la fel de nereușită ca și discuția distanțată social a președintelui francez cu "cel mai bun prieten" al lui Xi, Vladimir Putin, care a avut loc anul trecut la Moscova, cu puțin timp înainte ca liderul rus să-și trimită tancurile în Ucraina”, începe analiza lui Ian Williams - jurnalist, fost corespondent NBC și scriitor, autor al cărții „Focul dragonului: Noul Război Rece al Chinei”. Grupaj foto: Twitter Williams arată că rugămintea lui Macron către Xi Jinping, de a presa Rusia să pună capăt agresiunii din Ucraina, a fost un eșec. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi „Prioritatea lui Xi este Xi, iar războiul din Ucraina îi convine foarte mult în acest moment. Îi ține ocupați pe adversarii occidentali, distrăgând atenția de la situația din Indo-Pacific, și îi oferă mari beneficii economice în ceea ce privește hidrocarburile ieftine din Rusia. De asemenea, consolidează rolul Chinei ca partener principal cu Putin. Xi finanțează efectiv agresiunea lui Putin prin creșterea masivă a schimburilor comerciale, care include articole cu dublă utilizare (care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare), cum ar fi cipurile și dronele”, arată The Spectator. „Obiectivul imediat al lui Xi este de a încerca să îndepărteze Europa de America, iar el îl vede pe Macron ca pe un instrument util în acest scop. 'China vede în continuare Europa ca un pol independent într-o lume multipolară și sprijină eforturile sale de a obține autonomie strategică', a declarat el la conferința de presă a celor doi”, mai explică publicația britanică.

Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova Foto: Twitter UN Development
Eveniment

Ucraina pregătită reia exporturile UE Republica Moldova

După luni de bombardamente brutale, Ucraina a reușit să-și repare rețeaua de transport de energie și este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova. Ministrul ucrainean al Energiei, Gherman Galușcenko a semnat, pe 7 aprilie, un decret care permite reluarea exporturilor de energie electrică în condițiile în care se înregistrează un surplus de capacitate de producție. Începând din septembrie 2022, Rusia a bombardat sistematic rețeaua ucraineană de producție și distribuție de energie, ceea ce a cauzat întreruperi constante ale curentului în întreaga țară, dar și în Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ucraina este pregătită să reia exporturile către UE și Republica Moldova „Sistemul energetic ucrainean funcționează fără restricții de consum de aproape două luni, cu capacități excedentare. Am obținut acest rezultat datorită muncii titanice a inginerilor energeticieni, a partenerilor noștri internaționali care au ajutat la restabilirea sistemului. Cea mai dificilă iarnă s-a încheiat. Următorul pas este deschiderea exporturilor de energie electrică, ceea ce va face posibilă atragerea de resurse financiare suplimentare pentru refacerea necesară a infrastructurii energetice distruse și deteriorate”, a declarat Galușcenko, relatează epravda.ua. #Ukraine plans to resume electricity exports to Western countriesThe energy infrastructure of Ukraine has been successfully restored and operates without interruption. This was stated by Minister of Energy Galushchenko. pic.twitter.com/zYVmQJg9bT— NEXTA (@nexta_tv) April 8, 2023 Ministrul a precizat că rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport ENTSO-E este autorizată să exporte o capacitate de 400 MW. Cu toate acestea, volumele efective de export pot fluctua în funcție de momentul zilei și de condițiile de piață, a explicat ministerul. Citește și: „Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi” – Center for European Policy Analysis (CEPA) „Furnizarea de energie electrică consumatorilor noștri este o prioritate absolută. Prin urmare, exporturile de energie electrică vor funcționa cu condiția ca consumatorii ucraineni să fie alimentați cu energie electrică și pot fi întrerupte în cazul în care situația se schimbă”, a adăugat el, citat de newsmaker.md. Citește și: Nicușor Dan închide o regie care nu mai avea activitate de 23 de ani. Regia de Apă București, uitată cu un singur angajat și plină de datorii Potrivit lui Galușcenko, creșterea producției și deschiderea exporturilor este un răspuns al inginerilor ucraineni de energie electrică la bombardamentele rusești și la încercările de a distruge sistemul energetic. Massive blackout in northeastern #Ukraine after strikes on the power plant/plants in #Kharkiv. pic.twitter.com/b1NE6jvYT0— Military Advisor (@miladvisor) September 11, 2022 Exporturile au fost oprite din 11 octombrie, urmare a bombardamentelor rusești care au țintit infrastructura energetică a Ucrainei.

Rusia a pus mâna pe documente ultrasecrete Foto: Facebook NSA
Eveniment

Rusia a pus mâna pe documente ultrasecrete

Rusia a pus mâna pe documente ultrasecrete privind planurile SUA și NATO de susținere a Ucrainei, arată un articol publicat azi de New York Times. De altfel, pe rețelele sociale circulă deja unele din aceste documente, însă au fost ușor modificate, astfel încât să susțină mesajele propagandei Kremlinului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rusia a pus mâna pe documente ultrasecrete „Documente de război clasificate care detaliază planurile secrete ale americanilor și NATO pentru consolidarea armatei ucrainene înaintea unei ofensive planificate împotriva Rusiei au fost postate în această săptămână pe canalele de socializare, au declarat înalți oficiali ai administrației Biden. Pentagonul investighează cine ar fi putut fi în spatele scurgerii documentelor, care au apărut pe Twitter și pe Telegram, o platformă cu peste jumătate de miliard de utilizatori, disponibilă pe scară largă în Rusia. Analiștii militari au declarat că documentele par să fi fost modificate în anumite părți față de formatul lor original, supraestimând estimările americane privind morții de război ucraineni și subestimând estimările privind trupele rusești ucise. Modificările ar putea indica un efort de dezinformare din partea Moscovei, au spus analiștii. Dar dezvăluirile din documentele originale, care apar sub forma unor fotografii ale unor diagrame cu livrările anticipate de arme, efectivele trupelor și batalioanelor și alte planuri, reprezintă o breșă semnificativă a serviciilor de informații americane în efortul de a ajuta Ucraina”, arată New York Times. Documentele sunt de acum circa cinci săptămâni, unul din ele detaliind necesarul Ucrainei pentru viitoarea ofensivă. „Pentru ochiul antrenat al unui planificator de război rus, al unui general sau al unui analist de informații, documentele oferă, fără îndoială, multe indicii. Documentele menționează, de exemplu, rata de utilizare a HIMARS (…) Pentagonul nu a spus public cât de repede folosesc trupele ucrainene rachetele HIMARS; documentele o fac”, arată publicația americană. Foto: Twitter Un document din 1 martie, de exemplu, prezintă „situația conflictului” și este clasificat „Top Secret”. Rusia știe exact de ce forțe dispun ucrainenii Un alt document enumeră unitățile ucrainene, echipamentele și antrenamentul acestora. Documentul conține un rezumat al celor 12 brigăzi de luptă care sunt în curs de mobilizare, nouă dintre ele fiind aparent antrenate și aprovizionate de Statele Unite și de alți aliați NATO. Dintre aceste nouă brigăzi, documentele spun că șase vor fi gata până la 31 martie, iar restul până la 30 aprilie. O brigadă ucraineană are între 4.000 și 5.000 de soldați, au declarat analiștii. Foto: Twitter Echipamentul total necesar pentru nouă brigăzi, potrivit documentului, este de peste 250 de tancuri și peste 350 de vehicule mecanizate. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI „O scurgere de informații de acest fel, postată pe rețelele de socializare și disponibilă în întreaga lume, va dăuna cu siguranță schimbului de informații între Ucraina și Statele Unite”, mai arată New York Times.

SUA se împotriveşte ca Ucrainei să i se ofere o "foaie de parcurs" pentru aderarea la NATO Foto: Twitter
Eveniment

SUA împotriveşte Ucrainei ofere aderarea la NATO

SUA se împotriveşte ca Ucrainei să i se ofere o "foaie de parcurs" pentru aderarea la NATO, la summitul din iulie al Alianţei, ceea ce arată că există diviziuni în Occident cu privire la statutul postbelic al Kievului, scrie Financial Times, citat de news.ro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online US opposes offering Ukraine a ‘road map’ to Nato membership https://t.co/pZFEprhCRS— Financial Times (@FT) April 6, 2023 SUA se împotriveşte ca Ucrainei să i se ofere o "foaie de parcurs" pentru aderarea la NATO SUA, Germania, dar şi Ungaria se opun eforturilor unor ţări precum Polonia şi statele baltice de a oferi Kievului legături mai strânse cu NATO şi declaraţii clare de sprijin pentru viitoarea sa aderare, au declarat pentru FT patru oficiali implicaţi în discuţii. Diviziunile au ieşit la iveală la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO care a avut loc în această săptămână la Bruxelles, iar oficialii statelor membre îşi vor petrece următoarele două luni încercând prin negocieri să deblocheze impasul, înainte de summitul de la Vilnius din iulie. The #Lithuanian parliament passed a resolution calling for #Ukraine to be invited to #NATO at the summit in #Vilnius on July 11-12.The resolution was passed unanimously. pic.twitter.com/MaYZAgcUcL— NEXTA (@nexta_tv) April 6, 2023 Negocierile au loc în contextul în care preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că va participa la summit doar dacă i se vor prezenta paşi concreţi în vederea aderării ţării sale la NATO, cum ar fi garanţii de securitate postbelică din partea membrilor NATO sau o colaborare mai strânsă cu Alianţa. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI În 2008, la summitul de la Bucureşti, NATO a convenit că Ucraina va deveni la un moment dat membră a Alianţei Nord-Atlantice, dar de atunci lucurile nu au mai avansat în acest sens. La acea vreme, SUA au fost cele care au cerut ca NATO să acorde Ucrainei un calendar concret de aderare, aşa-numitul Plan de acţiune pentru aderare, dar Franţa şi Germania au respins această solicitare, pe fondul temerilor că demersul ar putea provoca Rusia. Ukraine should become NATO's 33rd member, while Sweden will become the 32nd. Ukrainians are the best at using NATO-style weapons to destroy the russian army. Such expertise is critical for the Alliance. pic.twitter.com/iRmfbcKCWe— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) April 6, 2023 Ucraina a solicitat în mod oficial aderarea la NATO anul trecut, după invazia rusă. La fel au făcut şi Finlanda şi Suedia, iar Helsinki s-a alăturat deja NATO la începutul acestei săptămâni.

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant Foto: Mother Earth news
Mediu

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant

Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant în următorii 5 ani, nu doar la nivelul României, ci şi al Europei, oul fiind una dintre proteinele cele mai ieftine pe care le putem produce, a declarat, miercuri, directorul executiv al companiei Carmistin, Andrei Brumaru. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cererea pentru ouă bio va creşte într-un ritm constant „Cererea pentru ouă va fi din ce în ce mai mare. Este una dintre proteinele cele mai ieftine pe care le putem produce şi, cu siguranţă, în următorii 5 ani cererea pentru ouă va creşte în ritm destul de accelerat, la fel cum va creşte şi pentru canea de pui bio. Noi atacăm zona de ouă bio în momentul ăsta, iar de un an şi ceva am autorizat şi abatoarele de producţie carne pentru a putea sacrifica şi a produce carne bio, pentru că noi credem foarte mult în producţia de alimente sănătoase şi atunci strategia noastră de dezvoltare este în direcţia aceasta. Vrem să producem hrană cât mai sănătoasă şi cât mai sustenabilă", a afirmat el. Potrivit acestuia, creşterea de cheltuieli pentru ouă şi carne bio este estimată undeva între 35% şi 40%. „Toate păsările trebuie să crească şi să aibă acces în exterior” "Dar nu totul pleacă de la cheltuieli. Fluxul şi tehnologia de a produce bio este cu totul şi cu totul altceva. În primul rând, ai nevoie între 2 şi 3 ani ca să certifici că terenul pe care urmează să produci cereale bio şi, respectiv, să faci ferme bio trebuie să treacă printr-o perioadă de reconversie, perioadă care durează 2-3 ani, în funcţie de tipul de cultură - perenă sau sezonieră, după care îţi construieşti ferma şi respecţi regulamentele europene care te certifică producător bio. De la suprafaţa exterioară - deci toate păsările trebuie să crească şi să aibă acces în exterior şi discutăm de 4 metri pătraţi pe cap de pasăre - şi pentru ouă şi pentru carne, apoi sunt condiţiile legate de furaj. Toate furajele pe care le mănâncă animalele respective sunt din producţie certificată bio. Este necesară o unitate specială care să producă furajul ăsta, care să fie la rândul ei certificată ca unitate producătoare de furaje bio. Apoi este ciclul de producţie: la carne de pasăre discutăm de un ciclu de 82 de zile în care puiul trebuie să stea în adăpost, versus un pui convenţional sau industrial care are o perioadă de creştere în medie de 41-42 de zile. Deci, toată tehnologia de a produce bio este diferită şi astăzi nu este o piaţă foarte dezvoltată din cauza preţurilor, care sunt ceva mai mari, dar cu siguranţă trendul şi direcţia în care se va merge asta va fi, iar pe noi ne interesează să mergem în direcţia asta", a explicat Brumaru, cu prilejul lansării noului produs - ouăle bio din gama La Provincia. El a subliniat că prin aceste investiţii nu se urmăreşte câştigul, ci "mai degrabă vrem să fim primii care pun piciorul în zona asta, să educăm piaţa cu privire la alimentaţia sănătoasă şi să ne facem o imagine de companie car care are un portofoliu diversificat şi produce hrană sănătoasă". „Vrem să educăm piaţa vizavi de produsele bio” "Nu vrem să ajungem la nişte volume uriaşe, nu ăsta este scopul nostru. De altfel, noi nu putem produce cât putem vinde. Capacitatea noastră de producţie este mică şi vrem să educăm piaţa vizavi de produsele bio. Capacitatea de producţie astăzi este undeva la 35.000 de ouă bio pe zi. Comparativ cu producţia de ouă, este undeva la 70%, adică 70% bio şi 30% ouă convenţionale. Nu ne interesează să intrăm pe piaţa de ouă, ci ne interesează să intrăm în piaţa de hrană sănătoasă", a afirmat directorul executiv al companiei. Andrei Brumaru a adăugat că deocamdată ouăle bio nu vor ajunge la export, ci se vor vinde în retail şi în magazinele companiei, tip băcănie. De săptămâna viitoare, ouăle bio La Provincia vor putea fi găsite şi în magazine. În ceea ce priveşte situaţia cu cerealele din Ucraina, Brumaru spune că aceasta a afectat direct şi compania, întrucât cerealele nu sunt de cea mai bună calitate. Citește și: Bolojan către conducerea PNL: „Nu mă mai faceți pesedist”. Critici dure către conducerea liberală într-o ședință cu ușile închise – surse politice „Cerealele din Ucraina nu au calitatea pe care o au cerealele româneşti” "Noi suntem şi producători de cereale, suntem şi mari consumatori de cereale. Cu siguranţă, situaţia de astăzi nu este una favorabilă nici pentru producători, nici pentru consumatorii de cereale, pentru că nu este predictibilitate. Atâta vreme cât noi nu ştim dacă preţul este unul corect, dacă va creşte, dacă va scădea, suntem, să spunem, într-o piaţă instabilă, care nu poate să aducă nimic bun. Problema cu cerealele din Ucraina ne-a afectat şi a afectat întreaga industrie, pentru că cerealele din Ucraina nu au calitatea pe care o au cerealele româneşti, dar cu toate astea au dus la o scădere a preţului în ultimele trei luni, care nu e justificată, deoarece costurile de producţie în vară au fost cu totul şi cu totul altele. În momentul ăsta fermierii sunt în situaţia în care nu-şi pot valorifica recoltele, stau cu ele stocate pentru că preţul e mult prea jos şi ar marca nişte pierderi uriaşe", a arătat acesta. Carmistin îşi acoperă sub 20% necesarul de cereale din producţia proprie, iar restul cumpără de la fermierii români. "Nu ne acoperim necesarul din producţia proprie. Avem undeva sub 20%. Dar tot ce consumăm ca cereale luăm din România. Nu ne uităm pe achiziţia de cereale din Ucraina. România este o ţară cu potenţial uriaş agricol şi este păcat să nu valorificăm potenţialul ăsta, să exportăm cereale şi să importăm carne de pui sau, dacă discutăm de porc, este şi mai complicat”, a adăugat Brumaru.

România susține Ucraina cu tăcere. Polonia, cu Mig-29 (sursa: mil.in.ua)
Internațional

România susține Ucraina cu tăcere

România susține Ucraina cu tăcere. Polonia a livrat deja primele avioane de vânătoare MiG-29 pe care le promisese Ucrainei, a declarat luni un responsabil al preşedinţiei poloneze după un anunţ similar al Slovaciei făcut la sfârşitul lunii martie. Polonia va trimite și alte avioane "Câteva MiG-uri au fost deja trimise, ele sunt într-adevăr utile Ucrainei pentru a apăra securitatea noastră a tuturor", a declarat Marcin Przydacz, un consilier al preşedinţiei poloneze, într-o intervenţie la postul de radio privat RMF FM. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Przydacz nu a precizat câte avioane de luptă a trimis Polonia Ucrainei în acest prim lot, dar, la 16 martie, preşedintele polonez Andrzej Duda anunţa că vor fi transferate patru MiG-29 Ucrainei în viitorul apropiat, notează Ukrainska Pravda. Cu ocazia vizitei preşedintelui Volodimir Zelenski miercuri în Polonia urmează să fie discutată problema transferului unui alt lot de avioane de luptă, indică aceeaşi publicaţie ucraineană. La 17 martie, guvernul Slovaciei, în cadrul unei reuniuni extraordinare, a decis să trimită 13 avioane de luptă MiG-29 în Ucraina. Primele patru dintre acestea au fost deja transferate Ucrainei, conform media citate. România susține Ucraina cu tăcere Politica României este "de a nu se referi" la sprijinul militar pentru Ucraina, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său armean, Ararat Mirzoyan. Citește și: VIDEO Aurescu, încolțit la BBC în legătură cu ajutorul militar dat Ucrainei de România: Nu pot comenta pe acest subiect, este politica guvernului să nu comunice aceste date acum "După cum am menţionat în repetate rânduri, politica României este de a nu se referi la această chestiune a sprijinului militar, având în vedere necesitatea ca ajutorul pe care Uniunea Europeană, statele membre, NATO şi statele membre NATO îl acordă Ucrainei să fie cât mai eficient", a afirmat şeful diplomaţiei.

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Economie

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului

Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului. Puncte de trecere a frontierei blocate, un ministru atacat cu ouă şi silozuri de cereale care dau pe dinafară, nemulţumirile cresc în rândul fermierilor din Europa de Est care văd cum afluxul de cereale din Ucraina le afectează afacerile şi asta erodează bunăvoinţa politică de care Ucraina are mare nevoie, potrivit unei analize Bloomberg. Polonia și România, principalele afectate Polonia şi alte state din Europa de Est, inclusiv România, au convenit să ajute la scoaterea cerealelor din Ucraina pentru ca acestea să ajungă pe pieţele mondiale, după ce invazia rusească a blocat exporturile maritime ale Ucrainei. O parte din aceste cereale au ajuns acum să se adune în Europa de Est şi asta ameninţă veniturile fermierilor locali. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Surplusul de cereale este rezultatul unor blocaje de infrastructură dar şi a deciziei fermierilor de a amâna vânzarea recoltelor de anul trecut. Între timp, supraabundenţa de cereale a devenit o problemă politică pe măsură ce protestatarii încep să iasă pe străzi. În vara anului trecut, fermierii est europeni au decis să mai aştepte înainte de a-şi vinde recoltele de cereale în aşteptarea unor preţuri mai mari după izbuncnirea războiului din Ucraina. În schimb, o criză globală a împins preţurile în jos astfel că fermierii din Polonia, România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria se confruntă acum cu venituri mai mici şi au probleme în a-şi goli silozurile înainte de noua recolta din această vară. Scrisoare celor cinci premieri Liderii politici, care iniţial s-au grăbit să sprijine Ucraina, încep să se plângă. "Trebuie să ajutăm Ucraina cu transportul şi vânzarea de cereale în ţările din afara UE", scria în urmă cu patru luni premierul polonez Mateusz Morawieck, când a oferit 20 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina să îşi exporte cerealele spre Africa. Vineri, acelaşi Mateusz Morawieck a anunţat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria au propus mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote. Vecinii Ucrainei, frustrați de grânele Kievului Nemulţumirile fermierilor ar putea avea consecinţe politice. În Polonia şi Slovacia vor avea loc alegeri parlamentare la finele acestui an iar fermierii constituie o categorie importantă de alegători. Bulgaria este într-o situaţie similară, în condiţiile în care duminică au loc alegeri parlamentare. Fermierii români s-au deplasat miercuri la Bruxelles pentru a protesta în faţa Comisiei Europene, afişând bannere pe care se putea citi "Fermierii români merită respect". România, unul din cei mai mari producători de grâu şi porumb in UE, a facilitat mai mult de jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit lui Răzvan Filipescu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea, importurile de cereale din Ucraina au crescut până la 570.000 de tone anul trecut, de la un nivel apropiat de zero în 2021. Producția Ucrainei, afectată de invazie Preşedintele Klaus Iohannis a spus că fondurile de criză, în valoare de 56 de milioane de euro, puse la dispoziţie de blocul comunitar pentru fermieri sunt insuficiente şi de asemenea a criticat faptul că nu au fost luate în calcul "sacrificiile uriaşe" făcute de România. Slovacia vrea ca Uniunea Europeană să colaboreze cu Programul Alimentar Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a se asigura că cerealele din Ucraina sunt transportate în afara statelor membre, potrivit unei surse din apropierea discuţiilor, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Citește și: Pentru a nu cădea în mâinile rusofililor, Sofia trebuie să accepte o alianță între reformatori și coruptul Borisov. Alegeri esențiale în Bulgaria Totuşi, cerealele din Ucraina ar putea să aibă un rol în acoperirea unor eventuale deficite în Europa. Seceta care a lovit mari părţi din UE în vara anului trecut a afectat culturile de porumb, fiind nevoie de noi importuri pentru a acoperi deficitul. În plus, este posibil ca livrările Ucrainei să se reducă în lunile următoare pe măsură ce războiul va afecta recoltele. "Exporturile totale din Ucraina vor scădea, inclusiv cele spre UE, asta este clar", spune Alex Lissitsa, director general la firma ucraineană de agribusiness IMC.

Victorie majoră pentru regimul Zelenski: biserica autocefală ucrainenă a instalat un stareț la Lavra Pecerska, desprins din biserica subordonată Rusiei
Eveniment

Victorie majoră pentru regimul Zelenski

Victorie majoră pentru regimul Zelenski: un arhimandrit al Lavrei Pecerska a trecut de partea bisericii autocefale a Ucrainei și a fost numit stareț, anunță Orthodox Times. Mitropolitul pro-rus Pavel ar fi fost plasat, în această dimineață, în arest la domiciliu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Victorie majoră pentru regimul Zelenski „Într-o evoluție deosebit de importantă în ceea ce privește formarea noului regim pentru Mănăstirea Lavra din Kiev, Arhimandritul Avraam s-a alăturat Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei, Mitropolitul Epifaniy al Kievului numindu-l stareț al mănăstirii. După cum se precizează pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe din Ucraina, arhimandritul Avraam a făcut apel la mitropolitul Epifaniy pentru a-l accepta în Biserica Ortodoxă din Ucraina. Mitropolitul Kievului i-a acceptat cererea și l-a binecuvântat pe Arhimandritul Avraam pentru a-și îndeplini îndatoririle de stareț al mănăstirii, aflată sub jurisdicția Bisericii Autocefale”, scrie Orthodox Times. Citește și: Probabil cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum: evacuarea călugărilor pro-ruși, afiliați Patriarhiei Moscovei, din Lavra Pecerska, fondată în 1051 Serviciul de Securitate al Ucrainei a percheziționat, în dimineața de 1 aprilie, Lavra Pecersk din Kiev, unde își are sediul Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOU), subordonată Rusiei. Ulterior, Mitropolitul Pavel, starețul complexului mănăstiresc, a anunțat că ar fi fost plasat în arest la domiciliu. ⚡️Media: SBU suspects Moscow-backed Orthodox Church metropolitan of supporting Russia's war.The Security Service of Ukraine (SBU) issued a notice of suspicion against the abbot of Kyiv Pechersk Lavra, Metropolitan Pavlo Lebid, for "inciting inter-religious hatred and justifying… pic.twitter.com/hr1TzJC1hI— Ukraine War Now ✙ (@uarealitynow) April 1, 2023 Într-un videoclip, înregistrat în fața complexului mănăstiresc, Mitropolitul Pavel a declarat că este învinuit de incitare la ură inter-religioasă și justificarea agresiunii ruse. De asemenea, potrivit lui, ofițerii Serviciului de Securitate i-au spus că „a blestemat copii președintelui”. Într-adevăr, acum câteva zile, el a spus că Dumnezeu nu-l va uita pe Zelenski și pe familia sa. „Lacrimile noastre nu vor cădea pe pământ, ci peste capul tău”, a mai spus mitropolitul pro-rus. Foto: Twitter Potrivit unei publicații rusești pro-Kremlin, Gazeta.ru, forțele de ordine ale Kievului au izolat mănăstirea, împiedică accesul credincioșilor și percheziționează locuința mitropolitului pro-rus Pavel.

Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski Foto: Twitter
Eveniment

Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacru. Ea a ținut un discurs la summitul care comemorează crimele comise de militarii ruși în acest oraș. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Maia Sandu, la Bucha, alături de Zelenski „Astăzi, eu, dar și oamenii din Moldova suntem alături de comunitatea globală în amintirea terorii provocate în orașul Bucea în urmă cu un an. Admirăm curajul și hotărârea apărătorilor care au alungat invadatorii ruși. Onorăm și deplângem victimele nevinovate – bărbați, femei, părinți și copii – sute de oameni uciși, mulți alții violați, torturați sau traumatizați. Suferința lor – un semn că s-ar putea să nu existe o limită pentru brutalitatea fără sens a invaziei ruse în Ucraina. Am simțit asta în Moldova. Mulți dintre oamenii noștri au urmărit cu tristețe și groază sângerarea din Bucea și Ucraina. Am vizitat orașele îndurerate Bucea, Irpin și Borodeanka în iunie anul trecut pentru a vedea cu ochii mei consecințele agresiunii Rusiei. Crimele comise aici mă marchează și astăzi. Nu există cuvinte pentru a descrie tragedia dumneavoastră. Pe măsură ce acest război brutal se prelungește, rămânem fermi în condamnarea agresiunii Rusiei, atrocităților pe care le-am văzut cu toții lângă Kiev și în alte regiuni din Ucraina, ocupate sau bombardate de trupele ruse. Statele democratice trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că aceste atrocități sunt investigate și pedepsite. Trebuie să semnalăm lumii că violența nu va fi tolerată – în Ucraina sau oriunde altundeva. Crima are consecințe. Crimele împotriva umanității trebuie să ducă la consecințe grave pentru ca istoria să nu se repete. Datorăm asta celor din Bucha – celor care au murit, celor care au fost strămutați și celor care și-au apărat orașul. Moldova sprijină puternic vecinii și prietenii noștri din Ucraina. Când a venit războiul, am fost alături de toți ucrainenii care fugeau de război. Am oferit adăpost sutelor de mii de refugiați, jumătate dintre ei fiind copii. Vom continua să facem acest lucru până când fiecare ucrainean se va putea întoarce acasă, în siguranță. Domnule Președinte, Credem în victoria Ucrainei în această luptă nedreaptă pentru existența ca stat, ca națiune, cu restabilirea completă a integrității teritoriale a țării dumneavoastră. Și cerem dreptate. Fără dreptate, nu poate exista niciodată pace. Glorie Ucrainei!”, a spus Maia Sandu. Puteți urmări aici Mesajul Maiei Sandu, la Summitul Bucha 2023 Potrivit presei ucrainene, citate de newsmaker.md, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski împreună cu șefa statului Maia Sandu, prim-ministrul slovac Eduard Heger, premierul sloven Robert Golob și prim-ministrul croat Andrej Plenkovic vor participa la summitul „Bucha – Rusia este responsabilă de crimele din Ucraina”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră