sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Politică

Simion, transformat în erou-patriot de Ciolacu

Simion, transformat în erou-patriot de Ciolacu. Liderul AUR și candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale, George Simion, a reacționat după publicarea de către premierul Marcel Ciolacu a documentului transmis de autoritățile ucrainene privind interdicția sa de a intra pe teritoriul Ucrainei. Simion a subliniat că motivele invocate de Ucraina confirmă activitatea sa „pro-românească”. Declarațiile lui Simion Liderul AUR a declarat: Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Am avut dreptate! Motivul interdicției mele în Ucraina: activitatea mea pro-românească! Autoritățile ucrainene confirmă ceea ce am tot spus: acțiunile mele în sprijinul fraților noștri din Cernăuți, promovarea adevărului istoric în comunitățile de români din Ucraina – acestea sunt motivele reale ale interdicției”. Atac la „propaganda liberală” George Simion a acuzat anumite forțe politice din România de răspândirea unor informații false cu privire la relațiile sale externe. „Când am repetat că nu am legături cu niciun serviciu străin, propaganda galben-albastră a liberalilor nu m-a băgat în seamă. Iată, tocmai autoritățile ucrainene demontează toate minciunile!”, a adăugat liderul AUR. Loialitatea față de poporul român Simion și-a reafirmat loialitatea față de țara sa și a precizat că nu are motive să regrete acțiunile sale. „Eu, în toată viața mea, nu am făcut altceva decât să fiu loial poporului român. Nu am niciun motiv de rușine! Lupt până la capăt!”, a spus acesta. Simion, transformat în erou-patriot de Ciolacu Premierul Marcel Ciolacu a publicat, vineri seară, documentul transmis de autoritățile ucrainene, detaliind motivele interdicției impuse lui George Simion. Guvernul României a primit acordul Kievului pentru a face publice informațiile legate de această situație. „Având în vedere interesul opiniei publice, prim-ministrul a cerut și a primit acordul autorităților ucrainene de a pune la dispoziția publicului răspunsul primit”, se arată într-un comunicat oficial al Guvernului. Motivele Invocate de Ucraina Potrivit documentului, Serviciul de Securitate al Ucrainei a aplicat „o măsură administrativă restrictivă” împotriva lui George Simion, invocând: 1. Discreditarea Ucrainei pe arena internațională: Declarații considerate defăimătoare. 2. Promovarea ideologiei unioniste: Aceasta este văzută de autoritățile ucrainene ca o contestare a frontierelor statului. 3. Narațiuni despre drepturile minorității române: Simion este acuzat că răspândește informații care afectează relațiile bilaterale. „Decizia a fost luată pe baza informațiilor disponibile privind activitățile sistematice anti-ucrainene ale acestui politician, care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei”, se precizează în document. Controverse și reacții politice Situația a generat reacții pe scena politică românească. Elena Lasconi, liderul USR, a cerut Parchetului General să investigheze dacă există informații despre posibile legături ale lui Simion cu agenți ai serviciilor rusești. Cu toate acestea, premierul Ciolacu a declarat că nu există dovezi în acest sens, conform informațiilor primite de la guvernele din Moldova și Ucraina. „În informațiile pe care le dețin nu se face referire la George Simion ca fiind ‘spion rus’ sau ca având întâlniri cu vreun spion rus”, a afirmat Ciolacu. Publicarea documentului oferă clarificări privind interdicția impusă liderului AUR, dar ridică și întrebări legate de implicațiile politice și relațiile bilaterale între România și Ucraina. Situația rămâne tensionată, iar pozițiile divergente pe acest subiect reflectă complexitatea contextului geopolitic.

Simion, transformat în erou-patriot de Ciolacu (sursa: Facebook/George Simion)
Cum face AUR jocurile Rusiei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Cum face AUR jocurile Rusiei

Cum face AUR jocurile Rusiei: se opune înzestrării Armatei Române, devoltării NATO și susținerii pentru Ucraina. Chiar în această săptămână, parlamentarii AUR au absentat de la votarea proiectului de lege pentru achiziționarea avioanelor F-35. Formațiunea lui Simion nu și-a explicat poziția și nu a luat cuvântul la dezbaterea proiectului în Camera Deputaților. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% România va achiziționa din SUA 32 de astfel de avioane. Cum face AUR jocurile Rusiei Însă aceasta nu este singura situație în care AUR a boicotat consolidarea apărării României. În noiembrie 2023, parlamentarii AUR s-au abținut de la votul pentru înființarea unui Comandament NATO în România. Potrivit textului hotărârii Legislativului, Comandamentul Regional de Operaţiuni Speciale al Alianței Nord-Atlantice va fi amplasat în Garnizoana Târgu Mureș, funcționarea acestuia urmând a fi stabilită prin acorduri comune cu Bulgaria. În iunie 2024, George Simion s-a opus ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot. „Când vom ajunge la guvernare, vom sista orice tip de ajutor pentru Ucraina până când nu ne oferă respectul cuvenit!”, a spus el. În iulie 2024, delegația AUR din Parlamentul European s-a poziționat împotriva unei rezoluții privind „necesitatea ca UE să sprijine Ucraina continuu”. În septembrie 2024, doi parlamentari PSD, dar și George Simion, au semnat pentru anularea acordului de securitate între România și Ucraina. În plus, în mod constant, George Simion a comparat Uniunea Europeană cu fostul URSS. „În momentul de față Rusia știe că nimeni în Europa nu mai este atras de modul lor de viață bazat pe sărăcie, teroare, frică, ură și șantaj. De aceea, acum rușii nu mai încearcă să creeze un curent prorus în Uniunea Europeană, ci încearcă să creeze un curent anti-european. Rusia dorește reducerea încrederii în Uniunea Europeană. George Simion exact asta face”, a explicat europarlamentarul Siegfried Mureșan modul îm care acționează Simion.

Jean-Noel Barrot: Trump nu cedează Ucraina (sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Jean-Noel Barrot: Trump nu cedează Ucraina

Jean-Noel Barrot: Trump nu cedează Ucraina. Jean-Noel Barrot, ministrul de externe al Franței, a declarat marți că președintele ales al SUA, Donald Trump, nu va dori să îi ofere un „cadou” președintelui rus Vladimir Putin, prin acceptarea anexării teritoriale a Ucrainei de către Rusia. Barrot a subliniat că Trump va evita susținerea „cele mai mari anexări teritoriale din Europa în ultimii 75 de ani.” Jean-Noel Barrot: Trump nu cedează Ucraina Barrot a adăugat că Trump va acționa cu prudență, evitând aprobarea unei astfel de manevre, care ar consacra „dreptul celui mai puternic” și ar avea consecințe grave la nivel global. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” El a menționat că Rusia este slăbită, implicându-se în conflicte în Asia și Coreea de Nord și confruntându-se cu o economie vulnerabilă, cu dobânzi de 21%. Nevoia de autonomie europeană Ministrul francez și-a exprimat scepticismul că SUA sub conducerea lui Trump vor prioritiza apărarea europeană. În acest context, el a pledat pentru consolidarea autonomiei UE în domeniul apărării, subliniind importanța unei politici europene independente de securitate. Avertisment privind creșterea tarifelor vamale Barrot a atras atenția asupra riscurilor tarifelor vamale promise de Trump, afirmând că „toată lumea” va pierde din această abordare, inclusiv UE și companiile americane care depind de afacerile internaționale. El a avertizat că impunerea masivă a tarifelor va afecta chiar și contribuabilii americani din clasa de mijloc, considerând acest demers o „eroare de calcul.” Prin aceste declarații, ministrul francez conturează un peisaj internațional complex și subliniază necesitatea unor politici externe prudente și echilibrate.

Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina (sursa: Facebook/Elina Valtonen)
Internațional

Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina

Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina. Ministrul de Externe finlandez, Elina Valtonen, afirmă că impunerea unui statut de neutralitate Ucrainei nu va soluționa criza cu Rusia, subliniind lipsa de încredere că Moscova ar respecta un eventual acord semnat. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Reuters, în marja Forumului pentru Pace de la Paris. Lecțiile istorice ale Finlandei Finlanda, care a fost sub dominația țaristă rusă mai bine de un secol, și-a câștigat independența în 1917 și a reușit să reziste invaziei sovietice din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut După război, Finlanda a fost nevoită să mențină relații prudente cu Rusia, adoptând o politică de neutralitate pentru a-și proteja independența, fenomen cunoscut sub termenul de „finlandizare”. Neutralitatea Ucrainei: o opțiune contestată În contextul declarațiilor președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind o posibilă încetare rapidă a conflictului din Ucraina, există îngrijorări cu privire la termenii care ar putea fi impuși Kievului, printre care și ideea de neutralitate forțată. Rusia a cerut de mai multe ori ca Ucraina să rămână neutră, eliminând astfel ambițiile acesteia de a adera la NATO. Finlanda respinge modelul „finlandizării” pentru Ucraina Elina Valtonen respinge ideea de „finlandizare” a Ucrainei. Aceasta a subliniat că „Ucraina a fost neutră înainte de a fi atacată de Rusia”. Cu o graniță terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, Finlanda înțelege provocările vecinătății cu Moscova, dar Valtonen susține ferm că impunerea unei asemenea neutralități nu ar rezolva problemele și nu este o soluție pe care ar recomanda-o pentru Ucraina.

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a anunțat duminică că Statele Unite vor cheltui restul celor șase miliarde de dolari destinați sprijinului Ucrainei înainte ca Donald Trump să preia mandatul. Sullivan a avertizat asupra riscurilor unei posibile întreruperi a sprijinului american pentru Kiev. Transferul de putere Dosarele de politică externă vor fi discutate în cadrul întâlnirii de miercuri dintre Joe Biden și Donald Trump în Biroul Oval. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Aceasta va fi o oportunitate pentru președintele în exercițiu, Joe Biden, de a prezenta stadiul actual al situațiilor internaționale și de a discuta abordările viitoare. SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina Jake Sullivan a subliniat că administrația Biden se concentrează pe susținerea Ucrainei pentru a o poziționa cât mai favorabil pe câmpul de luptă și la masa negocierilor. Joe Biden a condus o coaliție internațională pentru sprijinirea Ucrainei, esențială într-un moment critic al conflictului după succesele militare ale Rusiei și un deficit de trupe ucrainene. Poziția lui Trump față de războiul din Ucraina Donald Trump a declarat că ar putea încheia războiul „într-o zi”, fără a oferi detalii despre modul în care ar face acest lucru, însă se sugerează că ar putea opta pentru un acord care ar impune Ucrainei să cedeze o parte din teritoriu Rusiei. Kremlinul a notat semnalele pozitive transmise de Trump în campanie, inclusiv dorința de a evita o înfrângere strategică a Rusiei. Progrese așteptate în Orientul Mijlociu Jake Sullivan a menționat că se așteaptă la avansuri în Orientul Mijlociu și că la un moment dat guvernul israelian ar putea dori un acord care să asigure securitatea cetățenilor săi. Sullivan estimează că vom vedea „unele progrese în următoarele săptămâni.” Relația strânsă Trump - Netanyahu Donald Trump menține o legătură puternică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a descris realegerea lui Trump drept o „victorie uriașă.” Netanyahu a precizat că a discutat de trei ori cu Trump în ultimele zile, subliniind colaborarea strânsă dintre cei doi lideri.

Echipa lui Trump clarifică declarațiile consilierului (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Echipa lui Trump clarifică declarațiile consilierului

Echipa lui Trump clarifică declarațiile consilierului. Echipa de tranziție a președintelui ales Donald Trump a comunicat sâmbătă că un strateg republican, care a făcut referire la direcțiile posibile ale unui plan de pace susținut de SUA în Ucraina, nu a vorbit în numele lui Trump. Această precizare a fost făcută după ce Bryan Lanza a discutat despre abordarea potențială a viitoarei administrații în conflictul ucrainean. Propunerile lui Bryan Lanza Bryan Lanza, strateg republican și fost contractor pentru campania lui Trump, a afirmat într-un interviu acordat BBC că administrația Trump ar cere președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „viziune realistă pentru pace”, subliniind că obiectivul prioritar va fi pacea, nu recuperarea teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Lanza a declarat că, dacă Zelenski își va condiționa pacea de returnarea Crimeei, aceasta ar indica lipsa de seriozitate în negocieri. Echipa lui Trump clarifică declarațiile consilierului Ca răspuns la comentariile făcute de Lanza, un purtător de cuvânt al echipei de tranziție a clarificat că Lanza nu reprezintă poziția oficială a lui Trump. „Bryan Lanza a fost un contractor pentru campanie și nu vorbește în numele președintelui Trump”, a subliniat purtătorul de cuvânt, refuzând să își dezvăluie identitatea. Politicile lui Trump pentru Ucraina rămân neclare În timpul campaniei, Donald Trump a afirmat că va găsi o soluție pentru a pune capăt războiului din Ucraina „într-o zi”, fără a detalia însă cum va realiza acest lucru. Conversațiile recente dintre Trump, Zelenski și miliardarul Elon Musk, susținător al președintelui ales, au fost interpretate de media ca un semn al posibilelor direcții viitoare în politica externă americană față de Ucraina. Prioritățile pentru noua administrație Echipa lui Trump își continuă evaluarea personalului și definirea politicilor pentru al doilea mandat. Acestea includ și direcțiile strategice pe care Trump le-ar putea adopta, inclusiv în relațiile cu Ucraina și în eforturile de restabilire a păcii în regiune.

Mesaj pentru Ucraina: pace, nu victorie (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Mesaj pentru Ucraina: pace, nu victorie

Mesaj pentru Ucraina: pace, nu victorie. Un consilier de rang înalt al președintelui ales al SUA, Donald Trump, a declarat că obiectivul principal al noii administrații americane în Ucraina va fi obținerea păcii, nu restabilirea controlului asupra teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea. O viziune realistă pentru pace Bryan Lanza, strateg veteran al Partidului Republican, a explicat într-un interviu că administrația Trump îi va solicita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o „viziune realistă pentru pace.” Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Lanza a subliniat că, dacă Zelenski insistă că pacea poate fi atinsă doar cu recuperarea Crimeei, acest lucru ar arăta că nu este serios în demersurile sale pentru pace. „Crimeea a dispărut,” a declarat el, adăugând că, dacă prioritatea Ucrainei este recucerirea Crimeei, atunci aceasta va trebui să se descurce singură, fără sprijin militar american. Mesaj pentru Ucraina: pace, nu victorie Lanza a menționat că administrația Trump va pune accent pe pace și stoparea violenței. „Vom spune Ucrainei: Ce viziune realistă pentru pace aveți? Nu este vorba despre o viziune pentru victorie, ci pentru pace,” a spus el, sugerând deschiderea pentru un dialog sincer. Obiectivele Ucrainei Peninsula Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014, după înlăturarea fostului președinte ucrainean pro-rus. La mai mult de doi ani de la invazia la scară largă lansată de Rusia în Ucraina, Moscova controlează aproape 20% din teritoriul ucrainean. Președintele Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea nu poate fi atinsă decât după retragerea totală a forțelor ruse și restabilirea controlului asupra tuturor teritoriilor ocupate, inclusiv Crimeea. „Planul său de victorie,” prezentat recent, include aceste obiective și susține aderarea Ucrainei la NATO, o perspectivă vehement respinsă de Rusia. Ucraina a cerut ajutor militar modern din partea SUA și permisiunea de a-l folosi împotriva țintelor rusești, însă nu a solicitat prezența trupelor americane pe teritoriul său. Condițiile Rusiei pentru negocieri În timp ce trupele ruse nu au reușit să captureze Kievul, ele au obținut câștiguri pe frontul de est al Ucrainei în ultimele luni. Președintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că printre condițiile pentru negocieri de pace se numără renunțarea Ucrainei la cele patru regiuni anexate de Moscova, chiar dacă Rusia nu are control total asupra acestora. Trump și promisiunea de a pune capăt războiului În timpul campaniei sale, Trump a susținut că va găsi o soluție rapidă pentru a pune capăt războiului, dar fără a detalia cum va realiza acest lucru. Recent, Zelenski și Trump au avut o discuție telefonică, la care a participat și Elon Musk, un cunoscut susținător al fostului președinte.

SUA trimite contractori militari în Ucraina (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

SUA trimite contractori militari în Ucraina

SUA trimite contractori militari în Ucraina. Statele Unite au anunțat că vor trimite un număr restrâns de angajați ai unor companii militare private în Ucraina pentru a oferi sprijin tehnic în mentenanța armamentului american. Acest personal va avea rolul de a ajuta armata ucraineană să întrețină rapid echipamentele furnizate de SUA, astfel încât acestea să poată fi reîntoarse pe front cât mai repede. SUA trimite contractori militari în Ucraina Decizia vine în contextul complexității unor echipamente militare sofisticate, precum avioanele F-16 și sistemele de apărare aeriană Patriot, care necesită expertiză tehnică specifică. Citește și: Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic Angajații vor sta departe de liniile frontului și nu vor fi implicați în luptele directe împotriva armatei ruse. Suport militar extins din partea SUA SUA au fost un aliat principal al Ucrainei de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, oferind un ajutor militar de peste 60 de miliarde de dolari. Printre echipamentele furnizate se numără lansatoare de rachete HIMARS, tancuri și alte vehicule de luptă, pentru a susține rezistența ucraineană. Posibilă schimbare a politicii americane după alegeri Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale ridică întrebări cu privire la viitorul ajutorului militar american pentru Ucraina. Înainte de tranziția către noua administrație, guvernul Biden intenționează să utilizeze complet bugetul aprobat în sprijinul Ucrainei, garantând astfel continuitatea suportului militar pe termen scurt.

Ucraina atacă rușii în Marea Caspică (sursa: zakon.kz)
Internațional

Ucraina atacă rușii în Marea Caspică

Ucraina atacă rușii în Marea Caspică. Ucraina a anunțat miercuri că a efectuat un atac reușit asupra unor nave rusești din Marea Caspică, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița ucraineană, folosind drone explozive de fabricație proprie. Potrivit unei surse din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene (GUR), ținta atacului se afla la aproximativ 1.500 de kilometri de frontieră. Ucraina atacă rușii în Marea Caspică Dronele ucrainene au lovit navele lansatoare de rachete „Tatarstan” și „Daghestan”, staționate în baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică, situată în portul Kaspiisk, din republica Daghestan, parte a Caucazului de Nord din Rusia. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză Autoritățile locale ruse nu au confirmat avarierea vreunei nave, afirmând doar că o dronă ucraineană a fost doborâtă. În urma atacului, autoritățile ruse au declarat că „regimul de securitate al instalațiilor civile și militare a fost întărit”, indicând o sporire a măsurilor de protecție în regiune. Industria de drone ucrainene, în expansiune De la începutul războiului în 2022, Ucraina a investit masiv în dezvoltarea și perfecționarea dronelor de atac, o industrie în plină expansiune lăudată de președintele Volodimir Zelenski. Pe măsură ce aliații occidentali refuză furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune pentru lovituri adânci în teritoriul rus, Ucraina își extinde raza de acțiune a dronelor proprii, atingând ținte strategice semnificative. Ucraina lovește flota ruse și în Marea Neagră Ucraina a reușit să provoace daune considerabile flotei ruse din Marea Neagră prin utilizarea dronelor navale, determinând Moscova să relocheze o parte din navele sale de război din portul Sevastopol (Crimeea) către portul Novorossiisk, situat în sudul Rusiei. În noaptea de marți spre miercuri, Rusia a desfășurat un atac masiv asupra Ucrainei, lansând două rachete și 63 de drone explozive. Potrivit autorităților de la Kiev, mai mult de jumătate dintre aceste drone au fost interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană.

Ucraina, primele confruntări cu soldații nord-coreeni (sursa: Facebook/The Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, primele confruntări cu soldații nord-coreeni

Ucraina, primele confruntări cu soldații nord-coreeni.Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat marți primele confruntări directe între armata ucraineană și trupele nord-coreene trimise în sprijinul Rusiei și desfășurate în provincia rusă Kursk. Forțele ucrainene au ocupat un teritoriu în această regiune în urma unei ofensive, deschizând astfel, potrivit lui Zelenski, "un nou capitol de instabilitate în lume." Ucraina, primele confruntări cu soldații nord-coreeni Rustem Umerov, ministrul ucrainean al apărării, a confirmat prezența trupelor nord-coreene într-un interviu acordat televiziunii sud-coreene, precizând că a avut loc o confruntare armată între acestea și forțele ucrainene. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză Informațiile sunt coroborate cu estimările din partea SUA, care indică prezența a aproximativ 10.000 - 11.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk. Planurile Rusiei cu privire la trupele nord-coreene Deocamdată, nu este clar dacă Rusia intenționează să utilizeze trupele nord-coreene exclusiv în provincia Kursk, unde armata ucraineană a reușit să ocupe un teritoriu pe 6 august, sau dacă acestea vor fi dislocate și pe alte fronturi din interiorul Ucrainei. Această evoluție adaugă o nouă dimensiune conflictului și sporește îngrijorările internaționale.

În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei (sursa: Facebook/Vilija Blinkevičiūtė)
Internațional

În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei

În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei. Partidul Social Democrat din Lituania a obținut o victorie clară în al doilea tur al alegerilor parlamentare, devansând conservatorii aflați la putere. Campania electorală a fost dominată de preocupările privind creșterea costului vieții și inegalitatea socială, iar social-democrații, conduși de Vilija Blinkeviciute, și-au câștigat susținerea prin angajamente sociale puternice. Noua putere a promis sprijin ferm pentru Ucraina. Majoritate parlamentară și planuri de coaliție Social-democrații au obținut 52 de locuri în Parlamentul de 141 de membri și intenționează să formeze o coaliție majoritară alături de Uniunea Democratică „Pentru Lituania” (14 mandate) și Uniunea Populară a Agricultorilor Lituanieni (8 mandate), ceea ce le-ar asigura o majoritate absolută de 74 de locuri. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Programul social-democraților include creșterea pensiilor, impozitarea progresivă și taxe pe bunurile de lux, alături de finanțarea crescută pentru servicii sociale. Blinkeviciute, cunoscută pentru experiența sa în sectorul public și apelurile sale pentru sprijinirea celor vulnerabili, este considerată o candidată solidă pentru postul de prim-ministru, deși va trebui să renunțe la mandatul său din Parlamentul European. În Lituania, social-democrații promit sprijinul Ucrainei Deși schimbarea guvernului aduce un nou curs politic intern, sprijinul Lituaniei pentru Ucraina va rămâne neclintit. În timpul campaniei, toate partidele majore au susținut alocarea a 3% din PIB pentru apărare, reflectând temerile de securitate ale țării baltice față de Rusia. Lituania se află în topul țărilor care oferă asistență militară Ucrainei, cu 1,64% din PIB dedicat acestui scop. Excluderea populiștilor din alianța guvernamentală Social-democrații au exclus orice colaborare cu partidul populist „Zori pe Neman”, condus de Remigijus Zemaitaitis, care s-a aflat în centrul unei controverse pentru comentarii considerate antisemite. Zemaitaitis, care a obținut 20 de mandate, neagă acuzațiile și afirmă că și-a exprimat opinii doar despre politica Israelului în Gaza. Speranțele alegătorilor Lituanienii speră la reforme sociale care să reducă inegalitățile. Tomas Valiunas, un tânăr student de 18 ani, dorește investiții în infrastructură și reducerea inegalităților, în timp ce pensionara Valerija Zaltauskiene așteaptă creșterea pensiilor. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de inegalitate din Europa, aceste schimbări sunt văzute ca esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.

Fabrică de armament Rheinmetall, în Ucraina (sursa: rheinmetall.com)
Internațional

Fabrică de armament Rheinmetall, în Ucraina

Fabrică de armament Rheinmetall, în Ucraina. Compania germană de armament Rheinmetall a pus în funcțiune prima sa fabrică de armament în Ucraina, potrivit directorului general Armin Papperger. Într-un interviu acordat site-ului ucrainean TSN, Papperger a confirmat deschiderea facilității, care se va concentra pe producția și întreținerea tancurilor de luptă. Fabrică de armament Rheinmetall, în Ucraina Papperger a declarat că fabrica va începe să producă vehicule blindate de luptă Lynx înainte de finalul anului. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău În prezent, facilitatea oferă servicii de întreținere pentru vehiculele de luptă ale infanteriei și tancuri, fiind un proiect esențial pentru consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei. O afacere rentabilă cu majoritate germană Fabrica din Ucraina este o inițiativă comună, în care Rheinmetall deține o majoritate de 51% din acțiuni. Potrivit lui Papperger, acest parteneriat este „foarte rentabil” și vine în contextul unui angajament pe termen lung pentru susținerea industriei de apărare ucrainene. Noi facilități pentru muniții și praf de pușcă Pe lângă fabrica de tancuri, Rheinmetall dezvoltă în Ucraina și alte unități pentru producția de praf de pușcă și muniții. Acestea sunt parte din strategia extinsă a companiei germane de a sprijini infrastructura de apărare a Ucrainei. Planuri de producție pentru sisteme de apărare aeriană În planurile viitoare ale Rheinmetall se află și producția de sisteme de apărare aeriană, un proiect vital pentru Ucraina. Papperger a subliniat că aceste măsuri vor contribui la întărirea capacităților de apărare ale țării, permițându-i să se protejeze mai eficient.

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași

Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași. Forumul Economic Trilateral pentru Afaceri și Reconstrucția Ucrainei, desfășurat la Iași, a reunit sute de diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai mediului academic, fiind prima întâlnire regională dintre România, Republica Moldova și Ucraina. Reconstrucția Ucrainei, discutată aplicat la Iași Iașiul, văzut ca un hub strategic regional, a adus împreună partenerii din țările vecine pentru a pune bazele unor colaborări economice viitoare. Citește și: Banca îți poate șterge creditul dacă demonstrezi că nu ai nici o posibilitate să plătești. Cum a reușit asta un român prin intermediul CSALB Printre temele discutate s-au numărat necesitatea autostrăzii A8 și a unei "autostrăzi albastre" de cooperare fluvială, precum și crearea unei strategii comune pentru susținerea relațiilor economice între cele trei state. În contextul tensiunilor de la frontierele Europei, participanții au subliniat rolul esențial al Iașiului și importanța unei cooperări solide între cele trei națiuni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sinodul BOR regretă decizia autorităților ucrainene (sursa: ziarullumina.ro)
Eveniment

Sinodul BOR regretă decizia autorităților ucrainene

Sinodul BOR regretă decizia autorităților ucrainene. Patriarhia Română a anunțat că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act cu regret de amânarea nedeterminată a recunoașterii juridice a Asociației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” de către autoritățile ucrainene. În urma acestei decizii, s-a hotărât continuarea eforturilor pentru a soluționa solicitarea de recunoaștere. Sinodul BOR regretă decizia autorităților ucrainene În ședința desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod a reafirmat dorința de a sprijini legalizarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Potrivit Patriarhiei Române, această organizație religioasă îndeplinește toate cerințele impuse de legislația ucraineană, însă procesul de recunoaștere este amânat în mod nejustificat. Sprijin pentru comunitățile ortodoxe românești din Ucraina La începutul lunii martie 2024, Sfântul Sinod a adoptat o hotărâre prin care susține inițiativa comunităților românești din Ucraina de a restabili legătura spirituală cu Patriarhia Română. Această inițiativă își propune să ofere cadrul juridic necesar pentru comunitățile ortodoxe românești din Ucraina, sub numele de „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Cerințele Consiliului Național al Românilor din Ucraina Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) a reiterat în septembrie necesitatea accelerării procesului prin care comunitățile ortodoxe românești din Ucraina pot trece sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române. În plus, CNRU a cerut autorităților din România să se implice în recuperarea primei biserici din Cernăuți, unde slujbele se desfășurau în limba română, dar care a fost preluată abuziv de administrația locală. Protejarea patrimoniului religios CNRU solicită o intervenție mai activă a autorităților române pentru a susține comunitățile ortodoxe românești din Ucraina, atât în ceea ce privește recunoașterea juridică a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, cât și în recuperarea lăcașurilor de cult de importanță istorică. Aceste demersuri sunt esențiale pentru păstrarea identității culturale și religioase a românilor din Ucraina.

Zelenski nu vrea să-l vadă pe secretarul general al ONU Foto: Kremlin.ru
Internațional

Zelenski nu vrea să-l vadă pe secretarul general al ONU

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski nu vrea să-l vadă pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, după ce acesta s-a întâlnit cu Putin la Kazan. Guterres a participat la summitul BRICS care a avut loc în oraşul Kazan. Citește și: Influencerița favorită a PSD, Dana Budeanu, ar fi fost căsătorită cu Hrebenciuc Junior, dar ar fi divorțat după doar un an – surse Zelenski nu vrea să-l vadă pe secretarul general al ONU „După Kazan, el (Guterres) dorea să vină în Ucraina, dar preşedintele nu i-a confirmat vizita", a spus, pentru France Press, un oficial al președinției ucrainene. Ucraina a reacţionat deja cu indignare faţă de participarea secretarului general al ONU la summitul BRICS găzduit de Rusia, deşi acolo Antonio Guterres a pledat pentru pace în Ucraina, inclusiv la întrevederea sa cu preşedintele rus Vladimir Putin. Guterres i-a reafirmat lui Putin "poziţia sa conform căreia invazia rusă în Ucraina" constituie o încălcare a dreptului internaţional şi a îndemnat în faţa liderilor participanţi la summitul BRICS la "o pace justă" în Ucraina, a precizat biroul de presă al secretarului general al ONU. În luna iunie, Guterres a declinat invitaţia Ucrainei de a participa la "summitul pentru pace" desfăşurat atunci în Elveţia, o conferinţă la care Rusia nu a fost invitată şi care a fost organizată de Kiev pentru a obţine sprijin internaţional faţă de condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia. Citește și: Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit 13,5% din obiective

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră