luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2404 articole
Internațional

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească Ucraina "acum" din cauza riscului sporit al unei invazii ruse, avertizând că situaţia ar putea "scăpa rapid de sub control", în pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, transmite AFP. "Lucrurile ar putea scăpa rapid de sub control", a avertizat preşedintele american într-un interviu acordat NBC. Joe Biden a repetat că nu va trimite soldaţi pe teren în Ucraina, nici măcar pentru a evacua americani în cazul unei invazii ruse, pentru că asta ar putea declanşa "un război mondial". "Când americanii şi ruşii încep să tragă unii în alţii, suntem într-o lume foarte diferită", a spus liderul de la Casa Albă. "Cetăţenii americani ar trebui să plece, ar trebui să plece acum. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume", a spus Joe Biden referindu-se la armata rusă. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Kremlinul este acuzat că pregăteşte o nouă operaţiune militară împotriva Ucrainei, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014. Acuzaţii respinse de Rusia, care susţine că vrea doar să-şi asigure securitatea în faţa ostilităţii Kievului şi NATO. Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina Cu câteva ore înaintea declaraţiilor preşedintelui Joe Biden, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a apelat la China să îi "încurajeze pe ruşi" să facă alegerea corectă în criza ucraineană. "Chinezii şi-au exprimat serioasa îngrijorare în Consiliul de Securitate (la 31 ianuarie) pentru protecţia integrităţii frontierelor şi a suveranităţii statelor. Exact asta fac ruşii - ei ameninţă integritatea unei frontiere", a afirmat diplomata. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA "Ar fi deci extrem de important ca China să transmită acest mesaj" şi îl "încurajez pe omologul meu chinez la New York să-l transmită", a adăugat Linda Thomas-Greenfield. Pe Twitter, omologul său chinez, Zhang Jun, a reacţionat imediat: "Încetaţi să mai sporiţi tensiunile". Serviciile americane de informaţii estimează că Rusia îşi intensifică pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei şi că are deja 70% din dispozitivul necesar pentru o astfel de operaţiune, potrivit unor responsabili americani. Moscova a desfăşurat deja 110.000 de soldaţi la frontierele Ucrainei şi ar putea dispune de suficiente capacităţi pentru a lansa o ofensivă în două săptămâni, potrivit acestor oficiali care au informat în ultimele zile membrii Congresului american şi partenerii europeni ai Statelor Unite. Ei au precizat că serviciile americane de informaţii nu au stabilit dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat decizia de a trece la ofensivă, dar că vrea să-şi ofere toate opţiunile posibile, de la invazia parţială a enclavei separatiste din Donbas până la invazia totală.

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina (sursă: Facebook/Joe Biden)
Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia (sursă: Facebook/US Embassy)
Internațional

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia. Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse.Retorica franceză despre preocupările 'legitime' ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.'Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia', a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul 'să strângă rândurile': 'Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă', a spus el la Berlin. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: 'Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale... Trebuie să rămânem fermi şi uniţi'. Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.'Nu este un secret' că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară'Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă', adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.'Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei', apreciază Zaborowski.Este şi cazul ţărilor baltice, care - potrivit lui - par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.'Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană', explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron pentru vizita la Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, l-a criticat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după vizita acestuia la Kiev și Moscova din această săptămână. Kuleba este de părere că Macron a venit la Moscova și Kiev cu „opinii nu cu propuneri” și a reiterat că în ciuda angajamentului față de acordurile de la Minsk, Ucraina nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri și nici nu va negocia direct cu separatiștii din estul țării, relatează Reuters. „Nu a existat nicio trădare” a lui Macron faţă de Ucraina, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că chestiunea unei negări a aspiraţiilor euro-atlantice ale Ucrainei nu a fost pusă în discuţie în timpul vizitei preşedintelui francez la Kiev, potrivit digi24. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Ieri a fost o discuţie asupra unor idei, nu o discuţie asupra unor propuneri specifice”, a spus Kuleba despre această vizită, menţionând de asemenea că, dacă „cineva va veni şi va începe să ne impună ceva (...) nu va exista în principiu o astfel de discuţie”, conform Reuters, citat de Agerpres. Venit la Kiev după ce a avut la Moscova o întrevedere cu Vladimir Putin, preşedintele francez a declarat la finalul acestui turneu că atât liderul de la Kremlin cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-au exprimat angajamentul faţă de principiile acordurilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei. Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron Citiți și: Întâlnirea dintre Putin și Macron a stârnit un val de glume pe internet. Meme-urile virale cu cei doi lideri stând la o masă de 6 metri. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Ministrul Kuleba a declarat însă că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi, de asemenea, prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate ce compun Donbasul, respectiv Doneţk şi Lugansk. După întrevederea cu Macron, Putin a declarat că unele dintre ideile președintelui Franței vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese. „Unele dintre ideile sale, din propunerile sale (...) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă. După ce a adus importante efective militare la graniţa ucraineană, stârnind temeri că ar putea urma o invazie, ceea ce Moscova neagă, aceasta din urmă a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997.

Manevre de amploare ale armatei ruse (sursă: mil.ru)
Internațional

Manevre de amploare ale armatei ruse

Manevre de amploare ale armatei ruse, în Belarus. Armatele rusă şi belarusă au dat startul joi unor manevre militare pe teritoriul Belarus, sub numele de cod ''Hotărârea aliată - 2022", preconizate să dureze zece zile, a indicat Moscova, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP, Interfax şi EFE.'La 10 februarie, exerciţiile militare comune "Hotărârea aliată - 2022" au început în poligoane ale forţelor armate belaruse în cadrul inspecţiei forţelor de reacţie ale Uniunii statale Rusia-Belarus", se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus.'Exerciţiile se desfăşoară cu scopul pregătirii opririi şi respingerii unei agresiuni externe în cadrul unei operaţiuni defensive', indică ministerul, care subliniază că de asemenea aplicaţiile au ca obiectiv exersarea unor măsuri de combatere a terorismului şi de apărare a intereselor Uniunii statale Rusia-Belarus.Manevrele se desfăşoară pe cinci poligoane, patru baze aeriene şi 'diferite situri' în Belarus, în special în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina, conform textului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Minskul şi Moscova nu au precizat numărul soldaţilor şi al echipamentelor implicate în aceste manevre, dar Occidentul estimează că 30.000 de militari ruşi au fost desfăşuraţi în Belarus, potrivit AFP. Manevre de amploare ale armatei ruse La aceste exerciţii, potrivit instituţiei de apărare ruse, participă unităţi şi structuri ale Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, care într-un timp foarte scurt au executat o relocare la o distanţă de 10.000 de km, precum şi forţe ale armatei belaruse. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăMinisterul Apărării rus menţionează că în cadrul acestor relocări ale efectivelor ruse pe teritoriul belarus au fost evaluate capacităţile infrastructurii de transport din Belarus pentru asigurarea transportării de trupe şi echipamente.Autorităţile militare ruse au comunicat anterior relocarea în Belarus a unor sisteme antiaeriene S-400 Triumf, divizioane antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient, precum şi a unor avioane de vânătoare Su-35 şi de atac Su-25SM.Aceste exerciţii sunt percepute de Kiev şi Occident drept un mijloc de presiune din partea Moscovei, care a comasat din noiembrie 2021 peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina. Șeful de Stat Major, la manevre Cu o zi înainte, în Belarus a sosit şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, 'pentru verificarea gradului de pregătire a formaţiunilor şi unităţilor pentru participarea la manevrele comune'.Rusia este acuzată de pregătirea unei noi operaţiuni militare împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Kremlin, care susţine, dimpotrivă, că doreşte să-şi asigure securitatea în faţa comportamentului Kievului şi NATO, pe care îl consideră ostil.Aceste tensiuni au declanşat în iarnă o serie de schimburi diplomatice între Moscova şi capitalele occidentale în încercarea de a dezamorsa criza. Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat, de exemplu, o vizită luni la Moscova, iar a doua zi s-a deplasat la Kiev.Joi, ministrul de externe britanic, Liz Truss, urmează să se întâlnească pentru convorbiri la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an (sursă: mid.ru)
Internațional

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare (sursă: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare în cazul unui conflict. Marea Britanie este pregătită să desfăşoare 1.000 de soldaţi suplimentari în cazul unei "crize umanitare" legată de tensiunile din Ucraina, a anunţat miercuri seară premierul britanic Boris Johnson, care se deplasează joi la Bruxelles şi Varşovia, notează AFP."Alianţa trebuie să traseze linii în zăpadă şi să fie clară asupra faptului că există anumite principii asupra cărora nu vom face compromisuri", a declarat liderul britanic într-un comunicat, citând "securitatea fiecărui aliat (în cadrul) NATO şi dreptul oricărei democraţii europene să aspire la aderarea la NATO". Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3A interzice Ucrainei să adere la Alianţă este una din principalele cerinţe în domeniul securităţii ale preşedintelui rus,Vladimir Putin în actuala criză, în care Occidentul acuză Moscova că se pregăteşte să invadeze această ţară. Londra e gata să sprijine eforturile umanitare În cursul vizitei sale, Boris Johnson urmează să se întâlnească la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apoi cu preşedintele polonez, Andrzej Duda, şi cu premierul Mateusz Morawiecki la Varşovia.Boris Johnson a anunţat că 1.000 de soldaţi britanici suplimentari vor fi pregătiţi să sprijine NATO şi aliaţii în cazul unei "crize umanitare", potrivit Downing Street. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăPropunerea britanică de întărire a apărării NATO include în special dublarea numărului de trupe britanice din Estonia (circa 900 de soldaţi în prezent în acest stat baltic), desfăşurarea de avioane de luptă în sudul Europei şi trimiterea a două nave în estul Mediteranei.Londra subliniază că orice incursiune a Rusiei în Ucraina ar duce la un "dezastru umanitar" care ar antrena probabil deplasări forţate de populaţii la frontierele Europei, mai ales către ţări precum Lituania şi Polonia.Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta că va suplimenta cu 350 de militari contingentul său de o sută de soldaţi deja prezenţi în Polonia.Boris Johnson, care a vizitat Kievul în această săptămână, a spus la adresa Moscovei: "Ceea ce trebuie să vedem este o diplomaţie reală, nu o diplomaţie coercitivă".Şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, a sosit miercuri în capitala Rusiei pentru a se întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, şi pentru a încuraja "puternic" Rusia să se angajeze pe calea diplomatică.Ministerul rus de Externe a răspuns cerând o "schimbare de ton" din partea britanică, fără de care "orice interacţiune productivă este imposibilă, fie că se rezolvă probleme bilaterale sau internaţionale".

Moscova e deranjată de retorica Londrei (sursă: kremlin.ru)
Eveniment

Moscova e deranjată de retorica Londrei

Moscova e deranjată de retorica Londrei. Rusia a recomandat miercuri Regatului Unit să renunţe la retorica sa cu privire la sancţiuni atunci când miniştrii săi de externe şi apărării se vor deplasa la Moscova pentru discuţii pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, altfel, există marea probabilitate ca întâlnirile celor doi în capitala rusă să fie scurte, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)Ministrul apărării, Ben Wallace, şi titulara de la externe, Liz Truss, urmează să facă joi o vizită la Moscova în contextul situaţiei tensionate create de concentrarea de trupe ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina, ceea ce a amplificat temerile că Moscova ar pregăti un atac asupra ţării vecine. Moscova e deranjată de retorica Londrei Rusia, care a prezentat Occidentului o listă amplă cu cereri de garanţii de securitate, inclusiv un veto oficial faţă de aderarea Ucrainei la NATO, neagă orice plan de acest gen. Guvernele occidentale au ameninţat Moscova cu sancţiuni severe în cazul unei invazii. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniMoscova este interesată de discuţii în măsura în care Regatul Unit are într-adevăr propuneri constructive de făcut ca răspuns la cererile de securitate ale Rusiei, a declarat miercuri ambasadorul rus la Londra, Andrei Kelin, citat de agenţia de presă rusă TASS.'Dacă vin în Rusia să ne ameninţe din nou cu sancţiuni, atunci este un lucru inutil: citim totul, vedem totul, ştim şi auzim. În acest caz, dialogul şi convorbirile de la Moscova vor fi probabil destul de scurte', a transmis diplomatul rus într-un mesaj pe contul său de Twitter.

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei (sursă: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN citată de Digi24. Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie. Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă. Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse - unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi. Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune. Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea. „Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută. La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.” Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie. Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.” Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria. „Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

Vizita lui Macron la Moscova, desființată Foto: președinția Republicii Franceze
Internațional

Vizita lui Macron la Moscova, desființată

Vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Vizita lui Macron la Moscova, desființată Jurnaliștii publicației europene au analizat prestația președintelui Franței și au ajuns la concluzia că oficialul francez „s-a dus în bârlogul ursului și a fost sfârtecat”. Analiștii au subliniat că președintele francez nu a replicat pe măsura incisivității lui Vladimir Putin și s-a rezumat doar la a pleda pentru continuarea discuțiilor. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de "vizita umilitoare" la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica "la foc automat" UE. „Macron a vorbit pe un ton liniștitor, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la interesele Rusiei și chiar făcând referire la „trauma” pe care Rusia a experimentat-o ​​în cei 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice. Putin însă nu părea traumatizat. Dimpotrivă, el a folosit o conferință de presă pentru a trece la ofensivă, promovând neîncetat nemulțumirile sale împotriva NATO și Ucrainei”, mai scrie politico.eu. De altfel, acum patru zile, un comentariu din Financial Times se întreba: „Se poate avea încredere în Macron când vine vorba de Rusia? Liderul francez se confruntă cu suspiciuni legate de automulțumirea sa față de Putin și de gustul său pentru o politică externă independentă”. Putin, atacuri în serie la Ucraina și NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron, și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat, ieri, la Moscova, timp de cinci ore, despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Macron este primul lider occidental foarte important care are o întrevedere cu liderul rus, după escaladarea tensiunilor, în luna decembrie 2021. Cei doi președinții şi-au început întrevederea la Kremlin așezați de o parte şi de alta a unei mese lungi albe. Putin a adoptat recent acest format, în timpul întrevederilor sale cu lideri străini, din cauza pandemiei. Liderul rus a avertizat asupra consecințelor eventualei aderări a Ucrainei la NATO. Acesta a precizat că Moscova pregătește răspunsurile sale privind garanțiile de securitate pe care le va trimite „în curând” Alianței și administrației americane. „Dacă Ucraina va adera la NATO și va vrea să recupereze Crimeea prin mijloace militare, țările europene vor fi angrenate într-un conflict cu Rusia și nu va exista niciun câștigător", a transmis Vladimir Putin.

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei (sursă: whitehouse.gov)
Internațional

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei. SUA şi Germania ''acţionează concertat'' în faţa ''agresiunilor'' Rusiei în Europa, a declarat luni preşedintele american Joe Biden, care l-a primit pentru prima dată la Casa Albă pe cancelarul german Olaf Scholz, relatează AFP.''Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa'' şi pentru a face faţă ''provocărilor prezentate de China'', a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă. Germania este ''unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi'' ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaOlaf Scholz a provocat preocupări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc. SUA și Germania sunt unite contra Rusiei ''Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale'', a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti ''un preţ foarte mare'' în cazul unei invazii a Ucrainei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiGermania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării."Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania", a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri", a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania "se poate conta".

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană, chiar la Kremlin. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că i-a propus luni omologului rus Vladimir Putin "construirea de garanţii de securitate concrete" pentru toate statele implicate în criza ucraineană, după un tete-a-tete de cinci ore care a avut loc la Moscova, transmite marţi AFP."Preşedintele Putin m-a asigurat de disponibilitatea sa de a mă angaja în această logică şi de dorinţa sa de a menţine stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a adăugat preşedintele Macron în cadrul unei conferinţe de presă comune, în care a menţionat "termeni de convergenţă" între Rusia şi Franţa, fără a da detalii. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La rândul său, liderul de la Kremlin a dat asigurări că este gata să facă totul pentru a se ajunge la compromisuri şi pentru a se evita o escaladare militară a conflictului ruso-occidental din jurul Ucrainei."De partea noastră, vom face totul pentru a găsi compromisuri care să poată satisface pe toată lumea", a declarat Putin, asigurând că nici el, nici preşedintele Macron nu vor un război Rusia-NATO care "nu ar avea niciun câştigător"."Trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din această situaţie", a estimat preşedintele Putin. Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană Preşedintele rus a declarat că unele din ideile omologul său francez vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese."Unele din ideile sale, din propunerile sale (…) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune", a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă, deşi a considerat că este prematur să le expună public. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei "Cât despre acordurile de la Minsk, indiferent dacă sunt în viaţă, sau au ori nu perspective, cred că pur şi simplu nu există altă alternativă", a declarat liderul rus, conform Reuters. Preşedintele Putin a mai spus că va continua să încerce să obţină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale cerinţe de securitate, deşi a precizat că SUA şi NATO le-au "ocolit" în răspunsurile oficiale trimise Moscovei luna trecută."Nu cred că un dialog se opreşte aici", a spus Vladimir Putin, adăugând că Rusia va trimite în curând răspunsul său scris la reacţiile NATO şi SUA. Preşedintele francez a declarat că este sigur că intensificarea contactelor diplomatice în criza ucraineană va produce rezultate."Împreună, sunt sigur că vom obţine un rezultat, chiar dacă nu este uşor", a spus Macron. El a adăugat că "următoarele zile vor fi decisive şi vor necesita discuţii intense, pe care le vom continua împreună".

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina (sursă: mid.ru)
Internațional

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina, potrivit Pentagonului. "Chiar şi în cursul weekendului l-am văzut pe domnul Putin sporind capacitatea sa de forţă de-a lungul acelei graniţe cu Ucraina şi în Belarus", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Kirby a spus că, în prezent, niciuna din forţele ruse nu pare să ţintească direct flancul estic al NATO.Sunt peste 100.000 şi numărul lor continuă să crească, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.El a adăugat că, în acest moment, nu există trupe americane suplimentare care să fi primit ordin de pregătire în vederea desfăşurării. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca NATO ia în considerare o postură militară pe termen lung în estul Europei pentru a-şi întări apărarea, a declarat luni secretarul general Jens Stoltenberg, în contextul în care tensiunile rămân mari din cauza acumulării de trupe ruse de la graniţa cu Ucraina, relatează Reuters. Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina "Luăm în considerare mai multe ajustări pe termen lung ale posturii noastre, prezenţei noastre în partea de est a Alianţei. Nu a fost luată nicio decizie finală dar există acum un proces în desfăşurare în cadrul NATO", a declarat el presei din Bruxelles. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiMiniştrii de externe ai NATO urmează să discute despre aceste întăriri la întâlnirea lor din 16 şi 17 februarie. Guvernele occidentale i-au cerut Moscovei să-şi retragă trupele de la frontierele Ucrainei, în special dacă Rusia vrea să vadă mai puţine desfăşurări de trupe în statele aliate din estul NATO."Dacă Rusia vrea cu adevărat mai puţine trupe NATO în apropierea frontierelor, va avea parte de ceva opus", a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă alături de preşedintele polonez Andrzej Duda, referindu-se la răspunsul NATO de a desfăşura grupuri de luptă în estul Alianţei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014.NATO are în prezent trupe care sunt prezente în estul Europei prin rotaţie, o prezenţă substanţială, dar nu permanentă.

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron la Moscova. Rusia nu se aşteaptă la progrese decisive de la discuţiile de luni dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron, dar crede că Macron va propune modalităţi de atenuare a tensiunilor în Europa, a declarat Kremlinul, citat de Reuters.Criza legată de Ucraina urmează să domine discuţiile, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un briefing. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalMoscova neagă că are planuri să invadeze Ucraina, dar vrea să obţină garanţii de securitate, inclusiv un angajament că Ucraina nu va fi lăsată niciodată să adere la NATO. Occidentul respinge acest lucru, dar a afirmat că este dispus să discute despre alte chestiuni precum controlul armelor, aminteşte Reuters. Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron Macron este de aşteptat să caute să obţină angajamente de la Putin pentru a reduce tensiunile."Situaţia este prea complexă pentru a se aştepta progrese decisive în cursul unei întâlniri", a notat Peskov.Dar el a spus că Rusia cunoaşte anumite idei de reducere a tensiunilor despre care Macron a vorbit înainte şi pe care intenţionează să i le împărtăşească cu Putin. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaNu se poate vorbi despre o acalmie în contextul tensiunilor, în timp ce guvernele occidentale continuă să se refere la un atac rusesc care se profilează asupra Ucrainei, a mai notat Peskov.El a mai spus că Moscova nu a auzit nimic nou în ultimele zile despre garanţiile de securitate pe care le cere, iar "interlocutorii noştri occidentali preferă să nu pomenească acest subiect".

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze. Generalul rus în rezervă Leonid Ivaşov, fost responsabil cu cooperarea externă in Ministerul Apărării (1996-2001), în prezent şeful unei asociaţii a ofiţerilor din întreaga Rusie, îi cere preşedintelui Vladimir Putin să se preocupe de problemele reale ale Rusiei ori să-şi dea demisia şi "să renunţe la politica criminală de provocare a unui război" în Ucraina, într-un apel adresat public şefului statului şi poporului rus, în care se opune transformării conflictului legat de Ucraina în confruntări militare pe scară largă între Moscova şi ţara vecină, relatează Deutsche Welle în limba rusă."Încercările de a face pe cineva prin ultimatumuri şi ameninţări cu recurgerea la forţă să iubească Federaţia Rusă şi conducerea rusă sunt lipsite de sens şi extrem de periculoase", se menţionează în apelul postat pe site-ul organizaţiei de ofiţeri încă din 31 ianuarie, dar care a intrat în atenţia mass-media abia duminică, 6 februarie. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEventuala utilizare a forţei militare de către Moscova împotriva Kievului va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa Rusiei ca stat, va învrăjbi pentru totdeauna popoarele celor două ţări şi va duce la moartea a zeci de mii de oameni, se menţionează în text, care afirmă că acutizarea tensiunilor legate de Ucraina "are un caracter artificial şi meschin pentru unele forţe", inclusiv din Federaţia Rusă.În acest caz, Rusia se va confrunta cu "sancţiuni extrem de severe" şi se va transforma "într-o ţară paria pe arena internaţională", se subliniază în apelul semnat de Leonid Ivaşov, considerat de unii analişti apropiat de unele cercuri din cadrul Statului Major al armatei ruse. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze Înainte, declară generalul în rezervă în apelul intitulat "În ajunul războiului", "Rusia (URSS) a fost forţată să ducă războaie (juste)", "când nu exista o altă opţiune". La ora actuală, ţara se află - în opinia sa - "la limita încheierii istoriei sale".Liderul "Adunării ofiţerilor din întreaga Rusie" consideră că există ameninţări la adresa Federaţiei Ruse, dar că acestea nu sunt critice. Principala ameninţare pentru Rusia este de ordin intern, afirmă Leonid Ivaşov, care s-a exprimat în repetate rânduri de pe poziţii ultraconservatoare (naţional-patriotice), notează DW.Evocând nerecunoaşterea anexării Crimeii de către comunitatea internaţională, generalul (r.) apreciază că politica externă a Rusiei este falimentară, iar cea internă lipsită de atractivitate."Toate domeniile vitale, inclusiv demografia, sunt în degradare continuă", se explică în continuare în text. Cauzele sunt, potrivit autorului apelului, "incapacitatea completă şi lipsa de profesionalism a sistemului de putere şi de administraţie", precum şi "pasivitatea şi dezorganizarea societăţii"."În opinia noastră, conducerea ţării, realizând că nu este capabilă să scoată ţara din criza sistemică (...) a decis să intensifice linia politică spre distrugerea definitivă a statalităţii ruse şi exterminarea populaţiei indigene a ţării. Iar războiul este mijlocul care va rezolva această problemă", se afirmă în apel, citat de numeroase media ucrainene. Politcă „criminală” În numele ofiţerilor ruşi, generalul (r.) Leonid Ivaşov îi cere lui Putin să renunţe la ''politica criminală de provocare a unui război" şi să-şi dea demisia, conform publicaţiei ucrainene Gordon.ua, care arată că în text se regăsesc şi afirmaţii de genul "genocid împotriva ruşilor comis de Kiev", un mesaj utilizat frecvent de propaganda rusă."Adunarea ofiţerilor din întreaga Rusie" se poziţionează ca o "platformă independentă faţă de funcţionarii guvernamentali şi actuala conducere a Federaţiei Ruse", reunind ofiţeri activi şi în rezervă din cadrul armatei, forţelor de ordine şi instituţiilor militarizate.Tensiunile între Rusia şi Occident s-au amplificat în ultimele luni. Din a doua jumătate a anului 2021, Federaţia Rusă a desfăşurat peste 100.000 de militari în Crimeea anexată şi în apropiere de graniţa cu Ucraina, explicând această mobilizare prin exerciţii militare. Liderii occidentali se tem că Moscova se pregăteşte să atace ţara vecină.Kremlinul neagă orice intenţie în acest sens şi acuză Occidentul că furnizează armament Ucrainei şi efectuează manevre în apropierea graniţelor ruse. Occidentul cere Moscovei să-şi retragă trupele de la frontiera ucraineană, ameninţând cu sancţiuni dure în cazul unui atac.

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre vizita sa la Moscova și Kiev. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat din nou la telefon duminică seară cu omologul său american, Joe Biden, în cadrul consultărilor sale înainte de a se întâlni luni cu Vladimir Putin privind criza ruso-ucraineană, a anunţat preşedinţia Franţei, notează AFP.Acest convorbire telefonică de 40 de minute s-a înscris într-o "logică de coordonare", potrivit Palatului Elysee, înainte de vizita preşedintelui francez la Moscova şi apoi, marţi, la Kiev, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEmmanuel Macron a indicat că va "discuta despre condiţiile detensionării" la frontiera cu Ucraina, unde occidentalii acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în vederea unei potenţiale invazii, ceea ce Rusia neagă, afirmând că doreşte numai să îşi garanteze securitatea. Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre criza ruso-ucraineană În cursul weekendului, şeful statului francez a discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaEl a mai vorbit la telefon cu Joe Biden marţi, cei doi preşedinţi afirmând "sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei" şi angajându-se să rămână "în strâns contact" în această problemă, potrivit Casei Albe."Ei au convenit să vorbească din nou în curând", a precizat duminică Palatul Elysee."Trebuie să fim foarte realişti", a declarat Emmanuel Macron pentru săptămânalul JDD. "Nu vom obţine gesturi unilaterale" din partea Rusiei, "dar este esenţial să evităm o deteriorare a situaţiei înainte de a construi mecanisme şi gesturi de încredere reciprocă", a spus el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră