duminică 26 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Internațional

Renault Moscova și-a reluat producția

În timp ce sute de multinaționale au plecat din Rusia, fabrica Renault de la Moscova și-a reluat producția, scrie Reuters. În februarie, Renault suspendase producţia, citând problemele logistice după invadarea Ucrainei. Totuşi, decizia Renault de a relua producţia este sprijinită de Guvernul francez. Renault este din 2016 acţionar majoritar al Avtovaz, cel mai mare producător auto rus, ceea ce înseamnă că are operaţiuni mai mari în Rusia decât majoritatea rivalilor săi europeni, având 40.000 de angajaţi locali. Renault Moscova și-a reluat producția Renault produce două modele, Logan şi Sandero, pentru piaţa rusească la uzina de la Izhevsk, alături de modelele LADA. Și The Guardian scrie că decizia conducerii Renault a fost luată după consultări cu guvernul francez, care este și principalul acționar al companiei. Renault, care în 2021 a revenit pe profit după doi ani de pierderi, este una din companiile occidentale cu cea mai mare expunere pe Rusia, unde potrivit analiştilor de la Citibank realizează 8% din profitul său. Citește și: Biden spune că Putin ar putea folosi arme chimice și biologice în Ucraina Peste 400 au plecat, câteva zeci rămân Printre producătorii de mașini care și-au suspendat exporturile în Rusia se numără Audi, Jaguar Land Rover, Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Citroen și General Motors. Numărul marilor companii care au plecat din Rusia a depășit 400, arată lista gestionată de Școala de Management a Universității Yale. Însă 34 au rămas, arată aceeași listă, actualizată la 17 martie. Printre ele, companii mari precum Reebok, Oriflame sau Bacardi. Societe Generale a restrâns accesul Rusiei la piețele de capital, menționează lista Yale. Însă, grupul intenționează să-și păstreze filiala din Rusia, a anunțat miercuri directorul general Frédéric Oudéa. Rosbank a avut în 2021 un profit de 115 milioane euro la o cifră de afaceri de 643 milioane euro, respectiv 2% și 2,5% în ansamblul grupului. Raiffeisen Bank – care nu figurează pe lista celor de la Yale – a anunțat azi că ia în considerare plecarea din Rusia. Banca a realizat anul trecut 33% din profitul înainte de impozitare în Rusia. Ucraina a reprezentat încă 8,4% din profitul înainte de impozitare în 2021.

Renault Moscova și-a reluat producția Foto: Facebook Renault
Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice (sursa: bloomberg.com)
Internațional

Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice

Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice. Armata ucraineană a avertizat marți populația cu privire la mai multe bombardamente nediscriminatorii din partea trupelor rusești împotmolite, iar președintele american Joe Biden a lansat cel mai puternic avertisment de până acum, potrivit căruia Rusia ia în considerare folosirea de arme chimice, relatează Reuters. Rusia ar putea ataca cu arme chimice și biologice Pe fondul devastării provocate de bombardamentele neîncetate ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, președintele Volodimir Zelenski a subliniat moartea unui supraviețuitor de 96 de ani al lagărelor de concentrare naziste, ucis în apartamentul său de bombardamentele din Harkov. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Prin uciderea sa, „Putin a reușit să „realizeze” ceea ce nici măcar Hitler nu a putut”, a declarat pe Twitter Ministerul ucrainean al Apărării. După aproape patru săptămâni de invazie, trupele rusești nu au reușit să captureze niciun oraș ucrainean important și au fost oprite pe aproape toate fronturile, dar continuă să bombardeze cartierele rezidențiale cu artilerie, rachete și lovituri aeriene. Se așteaptă ca forțele rusești să continue să atace infrastructuri critice cu „arme de înaltă precizie și muniții nediscriminatorii”, au precizat forțele armate ucrainene într-o declarație. Rusia a afirmat în ultimele săptămâni că Ucraina ar putea deține arme chimice sau biologice. Biden a declarat că aceste acuzații nu sunt doar false, ci sunt un semn că președintele Vladimir Putin ar putea plănui să folosească el însuși astfel de arme. Operațiune sub steag fals „Acum vorbește despre noi steaguri false pe care le pregătește, inclusiv, afirmând că noi, în America, avem arme biologice, precum și arme chimice în Europa, pur și simplu nu este adevărat”, a declarat Biden. „De asemenea, ei sugerează că Ucraina are arme biologice și chimice în Ucraina. Acesta este un semn clar că se gândește să le folosească pe amândouă”. Putin numește războiul, cel mai mare atac asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, o „operațiune militară specială” pentru a dezarma Ucraina și a o proteja de „naziști”.

Un locotenent-colonel rus capturat purta chiloți ai Forțelor Armate ale Ucrainei Foto: anticoruptie.md
Internațional

Locotenent-colonel rus capturat purta chiloți ai Ucrainei

Un locotenent-colonel rus capturat purta chiloți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, scrie „Ukrainskaia Pravda”, citată de anticorupție.md. Militarii Brigăzii 128 Asalt Montan Transcarpatic au capturat un locotenent-colonel rus, șeful grupului de informare și contracarare psihologică de la o unitate militară dislocată în Osetia de Nord. Este vorba de locotenent-colonelul Aleksandr Olegovici Koșel. Locotenent-colonel rus capturat purta chiloți ai Ucrainei În timpul percheziției asupra acestuia, soldații Brigăzii 128 Ucrainene au fost surprinși să constate că locotenent-colonelul Koșel purta lenjerie intimă și șosete cu inscripția: „Forțele Armate ale Ucrainei”, arată anticorupție.md. Potrivit părții ucrainene, imediat după capturarea lui Koșel, trupele rusești au trimis forțe semnificative pentru a-l elibera, dar nu au reușit. Acum, acesta este interogat de contrainformațiile Kievului. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Forțele rusești s-au împotmolit în Ucraina Militarii ruși din Ucraina rămân fără mâncare și muniție. Ministerului Apărării ucrainean spune că Forţele ruse care au invadat Ucraina mai au rezerve de muniţii, combustibil şi alimente doar pentru trei zile, cel mult, relatează Agerpres. Rusia, afirmă Ministerul Apărării ucrainean, „nu a reuşit să construiască un oleoduct pentru a satisface necesităţile trupelor sale” în zonele în care acestea operează. Totodată, „nu se observă nicio schimbare semnificativă în poziţia şi natura acţiunilor forţelor de apărare în ultimele 24 de ore”, au declarat surse din cadrul aceluiaşi minister. De asemenea, în ultimele 24 de ore, „peste nouă ţinte aeriene inamice au fost lovite de unităţi ale Forţelor aeriene ale armatei ucrainene şi sisteme antiaeriene ale infanteriei ucrainene”: un avion, şase drone şi două elicoptere, potrivit acestora. „În ultimele 24 de ore au fost observate mai multe acţiuni intense ale avioanelor inamice ”, conform raportului Ministerului Apărării ucrainean, potrivit căruia, în regiunea Lugansk (estul separatist al Ucrainei – n.r.), au loc acte de nesupunere civică, întrucât „o mare parte a populaţiei nu susţine politica ocupanţilor şi nu are nicio dorinţă de a pune mâna pe arme”.

Militarii ruși din Ucraina rămân fără mâncare și muniție (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Militarii ruși din Ucraina rămân fără mâncare și muniție

Militarii ruși din Ucraina rămân fără mâncare și muniție. Ministerului Apărării ucrainean spune că Forţele ruse care au invadat Ucraina mai au rezerve de muniţii, combustibil şi alimente doar pentru trei zile, cel mult, relatează Agerpres. Militarii ruși din Ucraina rămân fără mâncare și muniție „Forţele ruse de ocupaţie care operează în Ucraina dispun de stocuri de muniţie şi alimente pentru cel mult trei zile. Situaţia este similară şi în privinţa combustibilului, care se completează cu camioane-cisternă”, se menţionează în raport. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare Rusia, afirmă Ministerul Apărării ucrainean, „nu a reuşit să construiască un oleoduct pentru a satisface necesităţile trupelor sale” în zonele în care acestea operează. Forțele rusești s-au împotmolit în Ucraina Totodată, „nu se observă nicio schimbare semnificativă în poziţia şi natura acţiunilor forţelor de apărare în ultimele 24 de ore”, au declarat surse din cadrul aceluiaşi minister. De asemenea, în ultimele 24 de ore, „peste nouă ţinte aeriene inamice au fost lovite de unităţi ale Forţelor aeriene ale armatei ucrainene şi sisteme antiaeriene ale infanteriei ucrainene”: un avion, şase drone şi două elicoptere, potrivit acestora. „În ultimele 24 de ore au fost observate mai multe acţiuni intense ale avioanelor inamice ”, conform raportului Ministerului Apărării ucrainean, potrivit căruia, în regiunea Lugansk (estul separatist al Ucrainei - n.r.), au loc acte de nesupunere civică, întrucât „o mare parte a populaţiei nu susţine politica ocupanţilor şi nu are nicio dorinţă de a pune mâna pe arme”.

Sprijin european pentru agricultorii ucraineni
Internațional

Sprijin european pentru agricultorii ucraineni

Sprijin european pentru agricultorii ucraineni. Uniunea Europeană vrea să îi sprijine pe agricultorii ucraineni să îşi pregătească viitoarele recolte, în special furnizându-le carburant şi îngrăşământ, oferind în acelaşi timp şi un ajutor alimentar Ucrainei, a anunţat luni comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit Agerpres. Sprijin european pentru agricultorii ucraineni „Le vom oferi un ajutor agricultorilor ucraineni, care au nevoie de 50.000 de tone de carburant pentru a-şi lucra la minimum terenurile şi pentru a-şi menţine producţia la niveluri minime de supravieţuire", a explicat comisarul polonez, la finalul unei reuniuni unde miniştrii europeni ai agriculturii şi-au dat acordul. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Tranzitul ajutorului pe teritoriul Poloniei este soluţia cea mai eficientă din punct de vedere logistic”, iar Varşovia "este pregătită să participe", a adăugat Wojciechowski, subliniind că timpul presează în ceea ce priveşte însămânţările de primăvară. „El a omagiat doi prieteni agricultori ucişi sub bombe în timp ce lucrau pe câmp” şi a transmis hotărârea fermă a agricultorilor din Ucraina de a-şi cultiva terenurile în ciuda invaziei ruse, a spus comisarul european. „Un moment foarte puternic. El a trebuit să ne părăsească mai repede decât era prevăzut, din cauza unei alerte de bombardamente”, a afirmat, vizibil emoţionat, şi ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, a cărui ţară deţine preşedinţia Consiliului UE. Potrivit acestuia, înainte de a fi întrerupt, ministrul ucrainean a transmis „cereri precise” către UE în legătură cu „ajutorul alimentar” pentru populaţia din Ucraina, dar şi pentru refugiaţi, sprijinul pentru industria agro-alimentară ucraineană "acolo unde are capacitatea de a funcţiona" şi, în special, ajutorul pentru agriculturi prin furnizarea de îngrăşământ, seminţe şi combustibil. Kievul spune că vrea să îşi continue exporturile agricole „Am convenit cu comisarul să înfiinţăm o organizaţie pentru a putea răspunde într-un mod eficient acestor cereri”, a insistat ministrul francez. În acelaşi timp, Kievul susţine că vrea să îşi continue exporturile agricole, vorbind despre stocuri „în apropiere de Marea Neagră”. Bruxellesul a spus că vrea să ajute şi pe acest plan, dar fără a detalia soluţii concrete, în contextul în care războiul se intensifică în Ucraina. „Agresorul rus vrea să distrugă toate posibilităţile de producţie ale Ucrainei, iar starea stocurilor este greu de evaluat (...) Este foarte clar că scopul său este să înfometeze populaţia. Trebuie să fim conştienţi că înfometarea este folosită ca armă”, a spus Janusz Wojciechowski, care a atras atenţia că s-ar putea ajunge la o „situaţie dramatică” dacă agricultorii ucraineni ar înceta să mai producă. Ucraina este un important producător de grâu şi de porumb şi este primul exportator din lume de ulei de floarea-soarelui, însă sectorul său agricol a fost puternic lovit de invazia rusă începută la 24 februarie.

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii (sursa: marketwatch.com)
Internațional

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii

Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că orice „compromis" în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum, potrivit Agerpres. Ucrainenii vor decide „compromisul” cu rușii „Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne. Citește și: Armata lui Putin s-a împotmolit în rezistența militară feroce a ucrainenilor. Efectul: extinderea operațiunilor în Mariupol asupra civililor asediați și fără apărare „Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski. În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent. „Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: 'Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski. „Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (...), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal", a mai spus Volodimir Zelenski. Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între Putin și Zelenski Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin afirmă că discuțiile de pace dintre cele două țări nu au avansat încă suficient. Acesta a mai spus că Rusia nu vede "evoluția" pe care o dorește de partea ucraineană. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în mai multe rânduri că vrea o întrevedere directă cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea conflictului militar.

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni în Mariupol (sursa: dailysabah.com)
Internațional

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni

Rușii se răzbună pe civilii ucraineni. Confruntarea de pe câmpul de luptă şi de la masa negocierilor în războiul declanşat de Rusia prin atacul din 24 februarie asupra Ucrainei a crescut luni în intensitate, în timp ce negocierile de pace dintre cele două părţi continuă fără să se întrevadă deocamdată vreo concluzie tangibilă, consemnează agenţia DPA. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Rusia susţine că a făcut unele progrese pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina afirmă că ambele tabere sunt oarecum pe aceleaşi poziţii, impresia de ansamblu fiind că ofensiva rusă este în continuare într-un punct mort şi barbaria de pe front nu duce nicăieri. Punctul cel mai fierbinte rămâne oraşul-port Mariupol, înconjurat şi asediat de trupele ruse, care au dat duminică ucrainenilor un ultimatum să-l predea până luni dimineaţă, ultimatum respins de Kiev. Citește și: Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Informaţiile de pe front sunt puţine şi greu sau imposibil de verificat. Rusia a susţinut luni că a ucis 80 de combatanţi ucraineni într-un atac asupra unei baze de antrenament în nord-vestul Ucrainei şi că a luat 60 de soldaţi ucraineni prizonieri lângă Kiev. În capitală, opt persoane au fost ucise într-un bombardament rusesc asupra unui centru comercial despre care Moscova afirmă că servea şi ca depozit de muniţii pentru lansatoarele multiple de rachete. Nimeni nu controlează cerul Ucrainei Confruntată cu rezistenţa ucraineană înverşunată ce i-a frânat înaintarea, Rusia şi-a intensificat operaţiunile navale şi aeriene, constată un responsabil al Pentagonului, potrivit AFP. Aviaţia rusă a "efectuat peste 300 de ieşiri în ultimele 24 de ore şi ucrainenii şi-au accelerat şi ei ritmul ieşirilor", dar aceste operaţiuni nu conduc la lupte aeriene, notează acel oficial. Armata rusă, explică el, de obicei lansează rachetele aer-sol asupra unor ţinte ucrainene acţionând din spaţiul aerian rus sau belarus, "nu se aventurează prea departe şi nici prea mult timp în spaţiul aerian ucrainean", pe care ucrainenii îl apără cu mare dexteritate, astfel că Rusia nu reuşeşte să obţină supremaţia aeriană. Cât despre atacurile cu rachete de înaltă precizie, cum ar fi racheta Kinjal, care, potrivit Moscovei, a fost folosită sâmbătă de Rusia în atacul de sâmbătă asupra unui depozit de armament din vestul Ucrainei, oficialul Pentagonului are semne de întrebare asupra existenţei unui stoc suficient de astfel de arme. Atacul asupra Odesei, incert Acelaşi responsabil al Pentagonului a vorbit şi despre o intensificare a activităţii navale ruse în nordul Mării Negre, dar deocamdată nu sunt indicii că un desant maritim în zona oraşului Odesa ar fi iminent. Respectiva zonă a fost minată de armata ucraineană, iar potrivit Rusiei cablurile de ancorare ale unor mine s-au rupt şi acestea plutesc în derivă pe mare, fiind un pericol pentru navigaţie. Citește și: Șeful RosCosmos: Ucraina lucra la un virus care i-ar fi făcut impotenți pe etnicii ruși (diplomat ucrainean) Pe ansamblu, concluzionează reprezentantul Pentagonului, "ceea ce vedem este o tentativă disperată a ruşilor de a-şi recăpăta elanul şi de a întoarce totul în favoarea lor", aceasta în timp ce în a 26-a zi a invaziei forţele ruse sunt în continuare blocate la 15 kilometri nord-vest şi la 30 de kilometri est de Kiev. Rușii se răzbună pe civilii ucraineni Pe câmpul de luptă, "dacă nu suntem deja într-un impas, ne apropiem rapid de el", rezumă la rândul său situaţia un oficial NATO, citat de CNN. Acesta remarcă faptul că un impas al ofensivei ruse este dintr-un anumit punct de vedere foarte periculos, întrucât armata rusă este tot mai mult înclinată să-şi folosească intens puterea de foc apelând la arme mai puţin precise şi mai devastatoare în zonele urbane, crescând victimele în rândul civililor. Niciuna dintre părţi nu dă înapoi, iar în ultimele zile trupele ruse au continuat să aducă întăriri şi să-şi remedieze disfuncţionalităţile logistice atât în jurul Kievului, cât şi pe direcţiile operaţiunilor ofensive din sud, notează acelaşi oficial al NATO. Evaluarea Alianţei, adaugă el, este că obiectivele Rusiei nu s-au schimbat, unul dintre acestea fiind capturarea capitalei Kiev. Putin refuză întâlnirea cu Zelenski În acest timp continuă negocierile, dar nu este clar ce discută părţile în conflict, care s-au întâlnit luni pentru încă o oră şi jumătate, după care au continuat tratativele în grupuri de lucru. Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a estimat că negocierile s-ar putea prelungi încă vreo câteva săptămâni şi a apreciat că există semne ce arată că poziţia Moscovei devine "mai realistă" şi mai rezonabilă, fără a intra în detalii. Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a negocia direct cu el. Kremlinul se menţine însă pe poziţii şi transmite că o astfel de întâlnire nu se va face până când cele două părţi nu vor conveni asupra unui plan de pace detaliat şi cere mai mult "dinamism" din partea Kievului.

Presa sovietică pro-Kremlin recunoaște, în premieră: 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina
Internațional

9.861 soldați ruși uciși în Ucraina

Presa rusă pro-Kremlin recunoaște, în premieră, faptul că 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina. Komsomolskaya Pravda, un tabloid apropiat puterii din Rusia, a publicat, azi date șocante privind pierderile suferite de Rusia după invadarea Ucrainei. 9.861 soldați ruși uciși în Ucraina Publicația susține că 16.153 de persoane au fost rănite. Un print secreen al anunțului făcut de Komsomolskaya Pravda a fost publicat pe Twitter de către Yaroslav Trofimov, șeful corespondenților străini ai Wall Street Journal. „Komsomolskaya Pravda, tabloidul pro-Kremlin, spune că, potrivit cifrelor Ministerului rus al Apărării, 9.861 de soldați ruși au murit în Ucraina și 16.153 au fost răniți. Ultima informare oficială rusă a celor uciși în acțiune, pe 2 martie, a fost de 498 persoane. Fascinant că cineva a postat această informație pe surse”, a scris Trofimov, pe Twitter. Komsomolskaya Pravda, the pro-Kremlin tabloid, says that according to Russian ministry of defense numbers, 9,861 Russian soldiers died in Ukraine and 16,153 were injured. The last official Russian KIA figure, on March 2, was 498. Fascinating that someone posted the leaked number. pic.twitter.com/LHrBWIQ49z— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) March 21, 2022 Un comentator a completat, susținând că aceste pierderi nu includ victimele soldaților de sub comanda teritoriilor separatiste rusești din Donbas. În Afganistan, URSS ar fi pierdut puțin sub 15.000 de soldați și ar fi înregistrat circa 53.000 de răniți. Acel război a durat însă zece ani. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Noi filmări cu trupele ruse jefuind Foto: Captură video
Eveniment

Noi filmări cu trupele ruse jefuind

Noi filmări cu trupele ruse jefuind: un tanc care transporta parașutiști a fost parcat la pompa de benzină, iar magazinul a fost golit. Noi filmări cu trupele ruse jefuind Rob Lee, un doctorand în studii militare la King’s College London, a postat pe Twitter imagini cu parașutiști ruși sosind la stația de benzină cu un tansportor blindat BMD-2. Aceștia parchează în dreptul pompei și apoi intră în magazin, pe care-l jefuiesc sistematic de mâncare. Din filmarea postată inițial pe un cont de Telegram se poate presupune că activitatea se desfășoară în zona Herson. Russian paratroopers with a BMD-2 vehicle looting a gas station. https://t.co/Cd7ctDq0eP pic.twitter.com/ESwnSdWxb5— Rob Lee (@RALee85) March 21, 2022 Nu este prima oară când rușii sunt filmați furând din magazine. Ei fost surprinși inclusiv când furau găinile din curtea unui sătean. „Calitatea alimentelor și a locuințelor în armata rusă este mai proastă decât în ​​închisorile din această țară, cu rații de hrană nerezonabil de mici, unele fiind infectate cu bacterii Escherichia coli”, scrie Politico.eu. Concomitent, în Rusia, pe ebay, sunt de vânzare conserve ale armatei, deși acestea nu ar trebui comercializate. Conservele sunt oferite la sub trei dolari bucata. O anchetă a publicației Forbes.ru a arătat că 92% din contractele de aprovizionare cu hrană a armatei ruse sunt controlate de oligarhul Evgheni Prigojin, poreclit „bucătarul lui Putin”. Citește și: Petiție pentru ca iubita lui Putin să fie expulzată din Elveția. Poliția spune că nu are indicii că ea trăiește în această țară

Soție de politician ucrainean milionar (sursa: Twitter/Euan_MacDonald)
Internațional

Soție de politician ucrainean milionar

Soție de politician ucrainean milionar. Soția unui politician a scos din Ucraina aproape 29 de milioane de dolari și un milion și jumătate de euro. Bancnotele au fost plasate în mai multe valize, potrivit Businessmagazin. Soție de politician ucrainean milionar Potrivit site-ului 24tv.ua, Serghei Lușcenko, un fost jurnalist și politician, a publicat pe contul său de Telegram o fotografie cu valizele cu bani și susține că este vorba despre Anastasia Kotvitskaia, soția fostului deputat Igor Kotvitski. Om de afaceri, el este considerat mâna dreaptă a lui Arsen Avakov, un politician bogat și influent, suspectat de corupție, care a fost ani de zile ministru de interne, sub diferite administrații, până în vara anului trecut, când ar fi demisionat la cererea președintelui Zelenski. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Femeia a trecut granița în Ungaria cu o mașină înmatriculată în Ungaria și condusă de un cetățean maghiar. Vameșii ucraineni au permis trecerea autovehiculului, dar polițiștii de frontieră maghiari l-au verificat. Aceștia au găsit banii și au pus-o să declare întreaga sumă pe care o avea. Procurorii de la Kiev au deschis o anchetă. În presa ucraineană circulă de mult timp informația că sume mari de bani sunt scoase ilegal din țară, cu ajutorul unor polițiști de frontieră corupți, care primesc mită. Zilele trecute, poliția de frontieră română a anunțat, de asemenea, că un cuplu ucrainean a încercat să intre în vama Albița cu 1,6 milioane de dolari și 50.000 de euro ascunși în mașină.

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina (sursa: frontnews.eu)
Internațional

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina

Mariupol, punct strategic pentru Ucraina. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că apărătorii din Mariupol au jucat un „rol imens în distrugerea planurilor inamicului”. El a afirmat că forțele rusești au fost blocate în alte părți, dar a recunoscut o "situație dificilă" la nivel național, potrivit CNN. Mariupol, punct strategic pentru Ucraina Prin confruntarea cu atât de multă putere de foc rusă la Mariupol, Reznikov a declarat pe Facebook, „au fost salvate atâtea zeci de mii de vieți în întreaga Ucraină. Astăzi, Mariupol salvează Kievul, Dnipro și Odesa. Toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru”. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Ucraina a respins un ultimatum de predare a orașului asediat Mariupol, după ce a trecut un termen limită rusesc stabilit luni la ora 5 a.m., ora Moscovei. Reznikov a susținut că forțele terestre rusești din alte părți au fost blocate. Acesta, a spus el, este motivul pentru care Moscova „face încercări disperate de a împinge trupele belaruse în iadul războiului din Ucraina”. Reznikov a spus că Rusia „nu mai visează să captureze Kievul, iar ei sunt fără suflu în regiunile Cernihiv & Sumy și primesc lovituri dureroase lângă Harkov, în regiunile Mykolaiv, Kherson și Luhansk”.

China, între Occident și Rusia (sursa: cnn.com)
Internațional

China, între Occident și Rusia

China, între Occident și Rusia. Un eventual ajutor pe care China l-ar oferi Rusiei l-ar putea forța pe președintele chinez Xi Jinping să aleagă între relația comercială profitabilă de lungă durată cu Occidentul și parteneriatul strategic cu Moscova, notează Hotnews. China, între Occident și Rusia Din punct de vedere al comerțului, este clar, după convorbirea e aproape două ore a lui Biden cu Xi de vineri, după care Casa Albă a confirmat că sancțiunile împotriva Chinei reprezintă o opțiune, că Beijingul are o de făcut o alegere cu o miză extrem de mare. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În pofida legăturilor comerciale în creștere cu Asia de Sud-Est și a unei economii care a devenit tot mai puțin dependentă de comerț în ultimul deceniu, interesele economice ale Chinei rămân puternic orientate către democrațiile occidentale, arată datele comerciale analizate de Reuters. Potrivit analiștilor, a fi de partea aliatului politic Rusia ar avea puțin sens economic pentru China, deoarece Statele Unite și Uniunea Europeană consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile chineze. "În ceea ce privește chestiunea pur economică, dacă China ar trebui să facă o alegere - Rusia versus toți ceilalți - vreau să spun că pentru China este clar ce trebuie să facă, deoarece este atât de integrată cu toate aceste economii occidentale", a declarat Chad Bown, cercetător senior la think tank-ul Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, care urmărește îndeaproape comerțul cu China. Lovirea Beijingului cu tipul de sancțiuni economice de amploare care au fost impuse Rusiei ar avea consecințe potențial grave pentru Statele Unite și la nivel global, având în vedere că China este a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare exportator. Peste 33% din exporturile Chinei merg în țările G7 Țările bogate din G7, care formează nucleul unei alianțe anti-Rusia în urma invaziei din Ucraina de luna trecută, consumă în continuare mai mult de o treime din exporturile Chinei. Aceasta reprezintă o scădere față de aproape jumătate din exporturile Chinei în urmă cu aproape două decenii, dar o cotă relativ constantă din 2014, când Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea. Datele comerciale ale Chinei din ianuarie-februarie 2022 au arătat că exporturile către Uniunea Europeană au crescut cel mai mult, cu 24%. Importurile rusești din China sunt precum cele ale multor alte țări, în fruntea listei de bunuri aflându-se electronicele și bunurile de consum, inclusiv telefoane mobile, computere, îmbrăcăminte, jucării și încălțăminte. China a exportat de 10 ori mai multe telefoane mobile decât în Rusia, ca valoare, numai în Statele Unite, cu 32,4 miliarde de dolari în 2020, pe baza datelor UN Comtrade. Importurile Chinei din Rusia sunt dominate de petrol. Cu 27 de miliarde de dolari în 2020, petrolul brut și alte produse petroliere eclipsează toate celelalte importuri din Rusia, acestea fiind în principal mărfuri, inclusiv cupru, cherestea de conifere, gaze naturale lichefiate, cărbune, metale și minereuri.

Peste 115 copii uciși în Ucraina (sursa: Twitter/Defence of Ukraine
Internațional

Peste 115 copii uciși în Ucraina

Peste 115 copii uciși în Ucraina. Trupele rusești au ucis 115 copii și alți 148 au fost răniți în Ucraina, începând cu 24 februarie, potrivit datelor furnizate de Parchetul General ucrainean, relatează Ukrinform. Peste 115 copii uciși în Ucraina „În dimineața zilei de 21 martie 2022, numărul confirmat de copii uciși ca urmare a invaziei rusești la scară largă se ridica la 115. Numărul copiilor răniți a crescut la 148. Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în regiunea Kiev - 58, regiunea Harkov - 38, regiunea Donețk - 29, regiunea Cernihiv - 31, regiunea Mykolaiv - 22, orașul Kiev - 16, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 14, și regiunea Kherson - 15", a scris serviciul de presă al PGO pe Telegram, relatează Ukrinform. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina În plus, loviturile aeriene regulate și bombardamentele forțelor armate ruse asupra infrastructurii civile și zonelor rezidențiale au avariat 530 de instituții de învățământ. Dintre acestea, 72 au fost complet distruse. Cele mai multe școli și grădinițe avariate se află în regiunea Donețk, regiunea Harkov, regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Mykolaiv, regiunea Sumy, regiunea Kherson și în Kiev. În plus, au fost distruse și avariate peste 40 de facilități pentru copii, inclusiv facilități medicale, școli de artă, facilități sportive și biblioteci. Datele privind pierderile sunt în curs de clarificare, deoarece calculul este complicat din cauza intensității ridicate a ostilităților.

O bunică a otrăvit opt ruși (sursa: Youtube/OrklaFoods)
Internațional

O bunică a otrăvit opt ruși

O bunică a otrăvit opt ruși. Daria Kaleniuk, director executiv al ONG-ului Centrul Anti-Coruptie din Ucraina a transmis pe Twitter că o bunică i-a așteptat pe ruși cu prăjituri făcute în casă, însă acestea erau otrăvite O bunică a otrăvit opt ruși Daria Kaleniuk, director executiv al ONG-ului Centrul Anti-Corupție din Ucraina, a povestit o întâmplare care a avut loc în țară să. Ea spune că o bunica i-a așteptat pe ruși cu prăjituri făcute în casă, însă acestea erau otrăvite. Ea afirmă că opt ocupanți ruși au murit. „Ocupanțîi ruși se așteptau că ucrainenii să îi întâmpine cu pâine și sare De fapt, bunica ucraineană i-a întâmpinat cu prăjituri făcute în casă. Otrăvite. A ucis 8 ocupanți’ Sursă: convorbire telefonică interceptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei”, a anunțat Kaleniuk pe Twitter. Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina ONU: Zece milioane de ucraineni au fugit din țară ONU a anunțat că 10 milioane de persoane din Ucraina a fugit din țară de teamă războiului devastator. „Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât 10 milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străînătate”, a spus duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi. O scoală de arte unde se adăposteau 400 de persoane în orașul ucrainean Mariupol, asediat de forțele ruse, a fost lovită sâmbăta de o bombă, a anunțat duminică primăria pe serviciul de mesagerie Telegram, potrivit Reuters.

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri (sursa: Facebook/Міністерство оборони України)
Internațional

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri

Zece milioane de ucraineni, pe drumuri. Aceștia şi-au părăsit locuinţele în Ucraina din cauza războiului "devastator" purtat de Rusia, a declarat duminică Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, transmite AFP. Zece milioane de ucraineni, pe drumuri "Războiul din Ucraina este atât de devastator, încât zece milioane de persoane au fugit, fie strămutate în interiorul ţării, fie refugiate în străinătate", a scris Grandi pe Twitter. Sâmbătă, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a precizat că 3,3 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara de la începutul războiului, iar alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării. Citește și: Papa, atac extrem de dur la Putin: Să înceteze abominabila agresiune armată, un masacru absurd "Oamenii continuă să fugă întrucât se tem de bombe, de lovituri aeriene şi de distrugeri", a declarat sâmbătă Filippo Grandi. Aproximativ 90% din refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani pot fi chemaţi să lupte şi au interdicţie de a ieşi din ţară. ONU a numărat 902 civili uciși, dar are acces limitat în teren Cel puţin 902 civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucranina, de la începutul invaziei ruse în 24 februarie până sâmbătă la miezul nopţii, a informat duminică biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (OHCHR). Datele preluate de Reuters sunt însă probabil mult sub bilanţul real al conflictului, deoarece OHCHR precizează că nu a fost în măsură să preia sau să verifice rapoartele privind numărul victimelor în unele oraşe lovite, cum ar fi Mariupol. Conform structurii pentru refugiaţi a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele mai multe morţi în rândul populaţiei civile ucrainene au fost provocate de arme explozive, cum ar fi obuzele de artilerie grea, sistemele de rachete cu lansări multiple sau bombele şi rachetele de aviaţie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră