sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2403 articole
Internațional

Rușii se repoziționează, nu se retrag

Rușii se repoziționează, nu se retrag. Forţele ruse din jurul Kievului au început o "repoziţionare", "nu o retragere reală", şi ar putea pregăti o "ofensivă majoră" în altă parte în Ucraina, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, notează AFP. Rușii se repoziționează, nu se retrag "Putem confirma că am văzut un număr mic" de trupe "începând să se repoziţioneze" părăsind împrejurimile capitalei "în principal spre nord", a spus el în faţa presei. Dar "trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei" şi "asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului s-a încheiat", a avertizat purtătorul de cuvânt. https://www.youtube.com/watch?v=QMcCIQuSRNg "Marea majoritate a forţelor pe care le-au masat lângă Kiev sunt încă acolo", a precizat John Kirby. "Este o repoziţionare, şi nu o retragere reală", a continuat el. În opinia sa, "Rusia nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul care era să cucerească Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care era să preia controlul Ucrainei, dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv la Kiev". Discuțiile "substanțiale" de la Istanbul, doar un pretext "Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei", a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe. Moscova a promis marţi că îşi va reduce "radical" activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după discuţii "substanţiale" ruso-ucrainene la Istanbul. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Ruşii au spus în ultimele zile că vor să se concentreze pe "obiectivul lor principal: eliberarea Donbas", în estul Ucrainei. "Chiar înainte ca ruşii să spună că vor să se concentreze asupra Donbas şi estului, i-am văzut accelerând în aceste regiuni, cu operaţiuni mai agresive, campanii mai active împotriva oraşelor şi satelor din Donbas, şi asta continuă în prezent", a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Rușii se repoziționează, nu se retrag (sursa: AP)
Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina (sursa: Facebook/Ambasada Ucrainei în România)
Eveniment

Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina

Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina. Cetăţenii României sunt îndemnaţi să semneze o petiţie pentru redenumirea unei părţi a şoselei Pavel D. Kiseleff, unde este situată Ambasada Rusiei în Bucureşti, în şoseaua Ucraina. Ambasada Rusiei (București), pe strada Ucraina "Aceasta ar fi o acţiune simbolică de sprijin al poporului ucrainean, care îşi apără independenţa în războiul declanşat de Rusia", arată misiunea diplomatică de la Bucureşti. Potrivit sursei citate, Ambasada Ucrainei şi Uniunea Ucrainenilor din România s-au adresat primarului general Nicuşor Dan şi Primăriei cu rugămintea de a se alătura altor capitale din Europa şi America şi de a examina posibilitatea redenumirii unei părţi a şoselei Pavel D. Kiseleff, unde se află Ambasada Federaţiei Ruse în România, în şoseaua Ucraina. Din Baltice până în Canada Campania "Strada Ucrainei" este adresată întregii lumi pentru a face Ucraina o parte a capitalelor sale. Organizatorii văd iniţiativa ca o modalitate foarte puternică de a răspunde încercărilor Rusiei şi ale lui Vladimir Putin de a distruge Ucraina şi cultura acestei ţări. Proiectul urmăreşte să construiască o coaliţie globală bazată pe efortul care a fost deja întreprins în mai multe ţări. De exemplu, Albania a redenumit o parte a străzii pe care se află Ambasada Rusiei în "Strada Ucrainei Libere", Lituania a redenumit strada respectivă "Strada Eroilor Ucraineni", Letonia a redenumit strada în "Strada Ucrainei Independente" şi Norvegia a redenumit piaţa din faţa Ambasadei Rusiei în "Piaţa Ucrainei". Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes Săptămâna trecută, Toronto s-a alăturat partenerilor europeni prin instalarea semnelor "Ucraina Liberă" de-a lungul faţadei Consulatului Rusiei de pe St. Clair Avenue. Această zonă va fi numită acum "Piaţa Ucrainei Libere" cu titlu onorific. Între timp, locuitorii din Atena, Washington şi Lisabona s-au adresat consiliilor locale cu ideea de redenumire a străzilor. Site dedicat acestei campanii mondiale Reprezentanţii Ambasadei Ucrainei amintesc faptul că ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a afirmat: "Forţarea ambasadelor Rusiei în lume să fie situate pe străzile Ucraina face parte din efortul nostru mondial de a izola Rusia şi de a deputiniza lumea. Ruşii vor trebui să citească literalmente numele oriunde şi oricând. O reamintire zilnică a faptului că Ucraina este un stat suveran, care va prevala şi care va exista întotdeauna, indiferent cât de mult ar încerca Rusia să nege dreptul nostru de a exista". Site-ul campaniei https://www.uastreet.world/ conţine link-uri către petiţii de redenumire a străzilor pe care se află ambasadele şi consulatele statului agresor din 53 de oraşe din 34 de ţări din întreaga lume. Lista va fi extinsă în continuare pe măsură ce campania se dezvoltă.

BREAKING: Trupele rusești se retrag din jurul Kievului Foto: MilitaryLand
Internațional

Trupele rusești se retrag din jurul Kievului

Trupele rusești se retrag din jurul Kievului, au anunțat oficiali americani citați de Jim Sciutto, corespondentul CNN pe chestiuni de securitate națională. Potrivit lui Sciutto, acești oficiali vorbesc de o schimbare majoră de strategie a Rusiei. Trupele rusești se retrag din jurul Kievului „Rusia începe să retragă unele forțe din jurul capitalei ucrainene Kiev, în ceea ce SUA consideră că este o schimbare de strategie „majoră”, îmi spun doi înalți oficiali americani. SUA observă deja mișcările în desfășurare ale grupurilor tactice ale batalioanelor rusești (...) În opinia SUA, aceasta nu este o ajustare pe termen scurt pentru regrupare, ci o mișcare pe termen mai lung, deoarece Rusia se confruntă cu eșecul de a avansa în nord. Ministerul rus al Apărării a declarat, marți, că a decis să „reducă drastic ostilitățile” în direcțiile Kiev și Cernigău”, a scris corespondentul CNN pe Twitter. Breaking: Russia is beginning to withdraw some forces from around the Ukrainian capital Kyiv, in what the US assesses is a “major” strategy shift, two senior US officials tell me. US is already observing movements underway of Russian Battalion Tactical Groups (BTGs) 1/— Jim Sciutto (@jimsciutto) March 29, 2022 Și oficiali ucraineni au spus că observă o retragere a forțelor ruse. Blindatele rusești de lângă Kiev, înapoi în Belarus Unele filmări de pe Twitter arată blindate rusești trecând granița în Belarus, din Ucraina, și apoi încărcate pe platforme de tren. First signs that some Russian troops are indeed retreating from the Kyiv direction. Large numbers of BMDs with Russian and VDV flags were spotted today on their way from the Ukrainian border to Belarus' Rechitsa and Gomel where they were loaded onto railway platforms. pic.twitter.com/6B5qTsgFRq— Tadeusz Giczan ?? (@TadeuszGiczan) March 29, 2022 Însă mai mulți analiști militari au spus că este posibil să fie doar o regrupare înainte de un atac major. În plus, Rusia nu-și poate permite să retragă toate trupele din jurul Kievului, fiindcă ar permite ucrainenilor să trimită trupe în ajutorul orașului Mariupol. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei (sursa: nato.int)
Internațional

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei

Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cererile Rusiei privind neaderarea Ucrainei la NATO şi neutralitatea sa sunt examinate cu seriozitate, dar că pentru aprobarea lor se impune amendarea Constituţiei ţării sau un referendum, ambele interzise pe timp de război, notează marţi France Presse. Integrarea în NATO, în constituția Ucrainei "Trebuie să recunoaştem" că Ucraina nu va putea adera la NATO, a declarat Zelenski la 15 martie, în contextul în care ambiţia "euroatlantică" a ţării este stipulată în Constituţie. Citește și: Rusia, negocieri de formă: promite să se retragă din zonele în care ucrainenii oricum contra-atacă cu succes "Ani de zile am auzit că porţile sunt deschise, dar am auzit şi că nu am putea adera. Acesta este adevărul şi trebuie să-l recunoaştem", a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie interpretată ca o abandonare de către Kiev a planului de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, dar pe care o parte a populaţiei ucrainene a perceput-o ca pe o concesie inacceptabilă. Aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO sunt în continuare înscrise în Constituţie, iar Legea fundamentală nu poate fi amendată într-o perioadă în care în ţară funcţionează legea marţială, în vigoare în momentul actual, şi nici în condiţiile stării de urgenţă. Îi va dezamăgi NATO pe ucraineni? Renunţarea la perspectiva aderării la NATO trebuie să fie aprobată în două sesiuni ale Radei Supreme (parlamentul unicameral de la Kiev) cu 300 din 450 de voturi şi validată de Curtea Constituţională. Olga Aivazovska, directoarea organizaţiei neguvernamentale Opora din Kiev, specializată în alegeri şi referendumuri, afirmă că declaraţiile cu privire la NATO sunt "abstracte". "Ucraina nu este candidat pentru aderarea la NATO şi nu are niciun plan de acţiune pentru aderare. Declaraţiile preşedintelui nu au valoare juridică, contrar Constituţiei. Preşedintele verbalizează conţinutul discuţiilor în curs de desfăşurare şi cerinţele ţării agresoare", subliniază ea. "Astăzi nu există 300 de voturi (necesare), însă dacă conflictul se prelungeşte şi vedem că NATO nu ajută, opinia s-ar putea schimba", apreciază politologul ucrainean Volodimir Fesenko. Garanții de securitate mai tari decât Alianța "Dezamăgirea lui Zelenski faţă de ajutorul insuficient al NATO se reflectă în opinia publică. Din partea noastră, NATO este concesia cea mai simplă şi mai puţin dureroasă", adaugă el. Potrivit ultimului sondaj al grupului Rating realizat la începutul lunii martie, 44% dintre ucraineni consideră că ţara lor trebuie să adere la NATO, faţă de 46%, cât se înregistrase în luna precedentă, înainte de război. "Ucrainenii vor să adere la NATO, dar dacă Europa garantează aderarea la Uniunea Europeană şi propune un proiect financiar pentru reconstrucţia Ucrainei, dezbaterea cu privire la Alianţa Nord-Atlantică va fi dată uitării pentru o vreme", subliniază Mikola Davîdiuk, analist politic din Kiev. "Dacă Marea Britanie, Franţa şi SUA - trei puteri nucleare - ar garanta securitatea sa, o astfel de alianţă va fi mai puternică decât integrarea în NATO", adaugă el. Problema "neutralităţii" Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a se pune capăt conflictului, este "studiată în profunzime", a asigurat duminică preşedintele Zelenski într-un interviu acordat unor media ruse. Fără referendum în război El a spus că este "pregătit să accepte" una dintre clauzele negocierilor care se referă la "garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul de ţară denuclearizată" pentru Ucraina, o altă cerere a Moscovei. Eventualul acord între cei doi beligeranţi va trebui în mod "obligatoriu să fie ratificat de către parlamentele ţărilor garante", a subliniat el, reiterând că pactul ar urma să fie supus unui referendum naţional. Dar "referendumurile, la fel ca alegerile, nu pot fi organizate pe timp de război", subliniază Olga Aivazovska. "Se poate vorbi despre aceasta la sfârşitul fazei active (a războiului). Dar este probabil ca cetăţenii să nu susţină întrebarea pusă la referendum, iar puterea va trebui să ţină cont de acest rezultat", menţionează ea. "Contrar altor ţări, în Ucraina referendumul nu este consultativ, rezultatul său fiind obligatoriu din punct de vedere juridic şi el trebuie pus în aplicare de către organele puterii de stat", mai subliniază Olga Aivazovska.

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe (sursa: Agerpres)
Eveniment

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe

Rușii, negocieri false: ar retrage forțe. Rusia îşi va reduce radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după convorbiri ruso-ucrainene "substanţiale" la Istanbul, au declarat marţi negociatorii ruşi. Omologii lor ucraineni au afirmat că au cerut un "acord internaţional" pentru a garanta securitatea ţării, semnat de mai multe state garante, relatează AFP şi Reuters. Rușii, negocieri false: ar retrage forțe "Negocierile privind un acord asupra neutralităţii şi a statutului non-nuclear al Ucrainei intră într-o dimensiune practică (...), s-a decis, pentru a creşte încrederea, să se reducă radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov", a declarat la Istanbul adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Fomin. Statul major va prezenta în detaliu ce implică aceste decizii după ce delegaţia rusă se va întoarce la Moscova, a mai precizat Fomin. Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a vorbit despre "discuţii substanţiale" între cele două părţi şi a spus că propunerile "clare" ale Ucrainei în vederea unui acord vor fi "studiate foarte curând şi înaintate preşedintelui" Vladimir Putin. Întâlnire între Zelenski, Putin și șefi de state garante Potrivit lui, o întâlnire între cei doi preşedinţi, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, solicitată şi de partea ucraineană, şi reprezentanţii statelor garante, ar fi posibilă în caz de acord pentru încetarea ostilităţilor. "În ceea ce priveşte o întâlnire între cei doi preşedinţi, am spus de la început că ea va fi posibilă atunci când va exista un acord (...) Întâlnirea ar putea fi multilaterală, cu participarea statelor garante", a spus el. Citește și: Marina Ovsiannikova, suspectată că a protestat împotriva invaziei Ucrainei cu voie de la regimul Putin. Acum, ea critică sancțiunile impuse Rusiei "După discuţia substanţială de astăzi ne-am înţeles şi propunem ca întâlnirea să se facă pentru a parafa acordul", a spus negociatorul rus. "Cu condiţia să se efectueze o muncă rapidă asupra acordului şi să ajungem la compromisurile necesare, posibilitatea de a obţine se va apropia", a spus Medinski. Ce ar însemna neutralitatea Ucrainei Ucraina a propus adoptarea unui statut de neutralitate în schimbul unor garanţii de securitate la ultima rundă de discuţii cu Rusia, ceea ce înseamnă că nu se va alătura unor alianţe militare şi nu va găzdui baze militare pe teritoriul său, au declarat marţi negociatorii ucraineni pentru jurnaliştii de la Istanbul. Propunerea va include şi o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul Crimeei anexate şi va intra în vigoare numai în eventualitatea unei încetări complete a focului. Propunerile sunt cele mai detaliate şi mai concrete pe care Ucraina le-a făcut publice până acum, potrivit Reuters. De asemenea, partea ucraineană îşi doreşte garanţii de securitate de tipul Articolului 5 din tratatul NATO, respectiv clauza sa de apărare colectivă. Printre cei care garantează securitatea Ucrainei s-ar putea afla Polonia, Israel, Turcia şi Canada. Negocieri fără succes până acum "Dacă reuşim să consolidăm aceste prevederi cheie, iar pentru noi este cel mai important, atunci Ucraina va fi în poziţia de a remedia statutul său actual de stat neafiliat şi fără arme nucleare sub forma unei neutralităţi permanente", a declarat negociatorul Oleksandr Şali. "Nu vom găzdui baze militare pe teritoriul nostru, nu vom desfăşura contingente militare pe teritoriul nostru şi nu vom intra în alianţe militar-politice", a spus el, potrivit televiziunii naţionale ucrainene. "Exerciţiile militare pe teritoriul nostru vor avea loc cu consimţământul ţărilor garante", a adăugat el. Există suficient material în actualele propuneri ucrainene pentru a merita o întâlnire între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cel rus Vladimir Putin, au spus negociatorii ucraineni, adăugând că aşteaptă un răspuns din partea Rusiei. Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit în Turcia marţi pentru prima dată în aproape trei săptămâni, Ucraina încercând că obţină o încetare a focului fără a face compromisuri asupra teritoriului sau a suveranităţii sale, în condiţiile în care a reuşit să-i facă pe ruşi să dea înapoi în regiunea Kiev, notează Reuters.

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni

România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul său Volodimir Zelenski, căruia i-a dat asigurări că țara noastră va avea grijă de toți refugiații ucraineni care vin România, scrie Agerpres. România, tărâm sigur pentru refugiații ucraineni "Am discutat cu preşedintele Zelenski despre situaţia critică din Ucraina. România va continua să aibă grijă de fiecare cetăţean al Ucrainei care ajunge în România", a scris şeful statului, pe Twitter. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a adăugat că peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanţe şi maşini de pompieri din partea României şi a altor state membre ale Uniunii Europene au ajuns în Ucraina prin hub-ul umanitar din Suceava. Preşedintele Klaus Iohannis a mai discutat la telefon cu omologul ucrainean pe 24 februarie şi pe 13 martie. În aceste discuţii, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Macron și Putin vor discuta din nou la telefon Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cel rus Vladimir Putin vor discuta din nou la telefon marţi, la orele 16:30, în special cu privire la o operaţiune umanitară de evacuare din oraşul ucrainean asediat Mariupol care să fie organizată cu participarea Franţei, Greciei şi Turciei, a anunţat Palatul Elyse. Preşedintele francez a declarat că doreşte să discute cu omologul său rus "pentru a securiza operaţiunea umanitară din Mariupol", precizând că obiectivul este de a lansa această operaţiune "în următoarele zile" şi reproşându-i Rusiei "nerespectarea dreptului umanitar internaţional". Vineri, Macron a anunţat că Franţa, Turcia şi Grecia vor efectua "în următoarele zile" o "operaţiune umanitară" de evacuare a oraşului asediat Mariupol.

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni (sursa: Twitter/Nexta)
Eveniment

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni

Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni. Cel puțin 144 de copii au fost uciși și 220 de copii au fost răniți din cauza agresiunii militare rusești în Ucraina până la 29 martie. Aceste statistici exclud copiii care au fost uciși în Mariupol, informează Biroul Procurorului General al Ucrainei, potrivit Pravda. Armata Rusiei a măcelărit peste 144 de copii ucraineni "Din cauza agresiunii militare a Federației Ruse, 144 de copii au fost uciși și peste 220 de copii au fost răniți până la 29 martie." Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Cel mai mare număr de victime în toate regiunile: Regiunea Kiev - 68, regiunea Harkov - 49, regiunea Donețk - 54, regiunea Cernihiv - 38, regiunea Mykolaiv - 30, regiunea Luhansk - 28, regiunea Zaporizhzhia - 22, regiunea Zhytomyr - 15, regiunea Sumy - 15, regiunea Kherson - 25, orașul Kiev - 16. De asemenea, sunt în curs de stabilire date privind copiii morți și răniți în orașul Mariupol. Aproape 5.000 de persoane au fost ucise în Mariupol Potrivit unei estimări guvernamentale, la 27 martie, aproape 5.000 de persoane au fost ucise, inclusiv 210 copii. Numărul exact al victimelor nu poate fi determinat. Potrivit Procuraturii Generale, un copil în vârstă de 3 ani a murit rănit de mine în regiunea Luhansk la 28 martie. Trei civili, inclusiv un copil, au fost răniți în bombardamentele efectuate de ruși într-un sat din regiunea Zaporizhzhia. 773 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente și bombardamente, 75 dintre acestea fiind complet distruse. Majoritatea instituțiilor avariate se află în regiunile Donețk, Harkov, Mykolaiv, Zhytomyr, Sumy, Kiev, Kherson și în orașul Kiev.

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens (sursa: republicworld.com)
Internațional

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens

Neutralitatea Ucrainei, disputată intens. Într-un interviu acordat duminică jurnaliștilor ruși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pe larg despre un punct important în potențialele negocieri de pace: posibilitatea neutralității pentru Ucraina. Vladimir Putin ar fi dispus să lase Ucraina să adere la UE, cu condiția să renunțe la NATO. potrivit CNN. Neutralitatea Ucrainei, disputată intens "Suntem pregătiți să acceptăm acest lucru", a declarat Zelenski. "Acesta este cel mai important punct". Zelenski și oficialii ucraineni au declarat de mult timp că sunt dispuși să vorbească despre neutralitate pentru Ucraina dacă NATO nu este pregătită să accepte țara ca membru al alianței. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Acest lucru, în teorie, ar satisface una dintre cererile președintelui rus Vladimir Putin: ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale în cadrul NATO. Totodată Putin ar fi de acord să lase Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Zelenski a precizat, de asemenea, că Ucraina ar respinge "neutralitatea" fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic. Iar în condițiile în care Ucraina este invadată de Rusia, liderul ucrainean a declarat că nu este interesat de promisiuni deșarte. Zelenski vrea asigurări clare, nu o bucată de hârtie "Mă interesează să mă asigur că nu este doar o altă bucată de hârtie ca în Memorandumul de la Budapesta", a spus el. Zelensky s-a referit la un moment puțin amintit din istoria post-Război Rece. Odată cu prăbușirea URSS, Ucraina - cel puțin pe hârtie - a intrat în posesia celui de-al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume. Rusia a păstrat controlul operațional al acestor arme, dar Ucraina a semnat un acord în 1994 pentru a renunța la armele nucleare staționate pe teritoriul său în schimbul unor garanții de securitate, inclusiv protecția integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei. Acesta este un lucru pe care Rusia, semnatară a Memorandumului de la Budapesta, l-a călcat în picioare în mod decisiv prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia Ucrainei în februarie. Mikhailo Podoliak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că garanțiile de securitate trebuie, în esență, să includă un angajament din partea garanților de a ajuta Ucraina în caz de agresiune. Și este important de adăugat că neutralitatea - de un fel pe care Putin ar putea să o considere acceptabilă - nu este ceva ce Zelenski poate oferi pur și simplu. Aspirația de a deveni membru NATO este consacrată în constituția Ucrainei. Lecție de democrație Zelenski le-a dat intervievaților ruși o mică lecție despre procesele democratice din Ucraina. Garanțiile de securitate, a explicat el, ar trebui să fie urmate de un referendum în Ucraina. "De ce? Pentru că avem o lege privind referendumurile", a spus Zelenski. "Am adoptat-o. Modificări ale acestui sau acelui statut… Iar garanțiile de securitate presupun schimbări constituționale. Înțelegeți, nu-i așa? Modificări constituționale". Și aici se află diferența. Rusia are un sistem politic construit în jurul unui singur om - Putin -, iar Zelenski este șeful unui stat democratic. Chiar dacă neutralitatea se află pe masa negocierilor, poporul ucrainean va trebui să își spună părerea.

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul (sursa: repubblica.it)
Internațional

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul

Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul. Plata în ruble a gazelor ruseşti înseamnă o încălcare a contractelor în vigoare, iar, dacă Rusia decide să întrerupă livrările, Uniunea Europeană este gata să facă faţă acestei decizii, a afirmat, marţi, comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, prezent la Bucureşti la o conferinţă organizată de publicaţia The Economist, anunță Agerpres. Europa este pregătită ca Rusia să taie gazul Întrebat dacă UE este gata să plătească gazele în ruble, aşa cum a cerut Rusia, dacă se aşteaptă ca Rusia să întrerupă livrările de gaze şi dacă Europa este pregătită pentru asta, oficialul european a răspuns că nu ştie la ce să se aştepte din partea Rusiei, însă plata în ruble ar însemna o încălcare a contractelor aflate în vigoare. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "În al doilea rând: suntem gata să luăm atitudine în faţa dependenţei de Rusia? Sigur că suntem gata. Am decis să facem asta, iar războiul a fost un semnal de trezire, dar nu putem face nimic repede fără sacrificii. Suntem gata să ne asumăm aceste sacrificii? Categoric da. Nu punem pe masă sancţiuni privind energia, dar, dacă sunt decizii (din partea Rusiei de întrerupere a livrărilor - n.r.), suntem gata să le facem faţă şi putem face asta cu efort puternic şi vom continua cu orice chip să reducem dependenţa de energia venind din Rusia", a spus oficialul european. Rusia a avertizat că nu va furniza gaze ţărilor europene dacă acestea refuză să achite în ruble livrările de gaze, aşa cum a cerut Moscova, relatează EFE şi TASS. ''Este evident că nu vom furniza gaze în mod gratuit. Asta se poate spune cu siguranţă'', a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările 'neprietenoase', între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie. Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti.

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene (sursa: cnn.com)
Internațional

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene

O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a transmis celor două delegaţii ruso-ucrainene că progresele în discuţiile dintre negociatorii din Ucraina şi Rusia, care încep marţi la Istanbul, ar deschide calea către o întâlnire între liderii celor două ţări, scrie Agerpres. O nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene Într-o intervenţie difuzată în direct de posturile de televiziune turce, Erdogan a spus că este timpul ca discuţiile să ducă la rezultate concrete şi a cerut o încetare a focului imediată în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Cele două părţi au îngrijorări legitime, este posibil să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru comunitatea internaţională. Depinde de cele două părţi să se pună capăt acestei tragedii", a subliniat şeful statului turc. El a apreciat că "prelungirea conflictului nu este în interesul nimănui". Turcia a găzduit pe 10 martie, la Antalya (sud), prima întâlnire între miniştrii de externe ucrainean şi rus după începerea invaziei militare ruse în Ucraina, în 24 februarie.

Kadârov, responsabil cu moralul rușilor (sursa: stiri.md)
Internațional

Kadârov, responsabil cu moralul rușilor

Kadârov, responsabil cu moralul rușilor. Liderul cecen, Ramzan Kadârov, apropiat al lui Vladimir Putin a ajuns la Mariupol pentru a-şi încuraja trupele care iau parte la asaltul asupra acestui important oraş-port din sud-estul Ucrainei, scrie Agerpres. Kadârov, responsabil cu moralul rușilor "Liderul cecen Ramzan Kadârov se află la Mariupol pentru a ridica moralul luptătorilor noştri", a declarat Ahmed Dudaev, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Kadârov, citat de agenţia rusă de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu RIA Novosti a publicat o fotografie în care poate fi văzut Kadârov în mijlocul a aproximativ 30 de bărbaţi înarmaţi, precizând că a fost făcută la Mariupol. Televiziunea rusă a publicat de asemenea imagini ce arată o întâlnire între Kadârov şi un bărbat prezentat ca un general rus, Andrei Mordvişcev, pe care armata ucraineană pretinde că l-a ucis. Forţele ruse, care conduc din 24 februarie o ofensivă militară în Ucraina, încearcă de câteva săptămâni să pună mâna pe Mariupol, un oraş strategic unde situaţia umanitară este catastrofală. Kadârov, care conduce cu mâna de fier republica rusă Cecenia, a susţinut săptămâna trecută că forţele sale au ocupat primăria din Mariupol, înainte de a indica că de fapt era o altă clădire oficială situată la marginea oraşului. La mijlocul lunii martie, Kadârov a anunţat că o mie de "voluntari" ceceni au plecat în Ucraina pentru a lupta. Fidel preşedintelui rus Vladimir Putin, Kadârov, în vârstă de 45 de ani, dispune de o miliţie la ordinele sale. Forţele aflate sub controlul său sunt acuzate de numeroase abuzuri în Cecenia.

Rușii au făcut măcel în Mariupol (sursa: Twitter/rajote)
Internațional

Rușii au făcut măcel în Mariupol

Rușii au făcut măcel în Mariupol. Cel puţin 5.000 de persoane au fost ucise la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, a declarat luni pentru AFP o consilieră a preşedinţiei ucrainene, care răspunde de culoare umanitare, scrie Agerpres. Rușii au făcut măcel în Mariupol Circa 5.000 de persoane au fost îngropate, dar oamenii nu mai sunt îngropaţi de zece zile din cauza bombardamentelor continue", a declarat Tetiana Lomakina, care a estimat că, "având în vedere numărul de persoane încă sub dărâmături (...), ar putea exista în jur de 10.000 de morţi". Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Dintr-o populaţie de 450.000 de persoane pe timp de pace, circa 160.000 de oameni sunt în continuare imobilizaţi aici, potrivit primarului Vadim Boicenko. "Toate intrările şi ieşirile din oraş sunt blocate (...) Este imposibil să intri în Mariupol cu provizii şi medicamente", a deplâns duminică seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. "Forţele ruse bombardează convoaiele cu ajutor umanitar şi îi ucid pe şoferi", a adăugat el, precizând că străzile sunt pline de "cadavre" care sunt imposibil de îngropat. Aproximativ 300 de morți la teatrul din Mariupol La aproape două săptămâni de la bombardarea teatrului său, nu se ştie nici acum ce s-a întâmplat cu sute de civili care s-au refugiat în clădire. Municipalitatea, care citează martori, susţine că se teme că ar exista "circa 300 de morţi". Însă o aleasă locală care a fugit din Mariupol în ziua bombardamentului a declarat pentru AFP că orice numărătoare a victimelor este imposibilă, având în vedere comunicaţiile deficitare şi absenţa autorităţilor locale. Oraşul portuar Mariupol este asediat de armata rusă de la sfârşitul lunii februarie, mii dintre locuitorii săi fiind forţaţi să trăiască în condiţii foarte complicate, fără electricitate sau apă potabilă. Mariupol este un oraş strategic la Marea Azov, râvnit de ruşi pentru ca forţele lor să poată face joncţiunea între Crimeea anexată de Moscova în 2014 şi regiunile separatiste proruse din Donbas.

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni

Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni. Oficialii ucraineni anunță că au preluat controlul asupra oraşului Irpin de la periferia Kievului, cucerit de forţele ruse, şi unde s-au dus lupte aprige, potrivit Agerpres. Orasul Irpin recâștigat de militarii ucraineni "Oraşul este acum eliberat, dar este încă periculos acolo", a spus pe postul de televiziune ministrul de interne Denis Monastirski, confirmând anunţul primarului acestei localităţi devastate, situată la intrarea de nord-vest a capitalei Kiev. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "De fapt, iată ce se întâmplă acum în mod paralel: forţele armate înaintează, poliţia avansează şi imediat se face o curăţenie completă pe străzi", a mai declarat ministrul. Principalul punct de control pe drumul ce duce către Irpin din Kiev a fost deschis din nou luni, la două săptămâni după ce a fost închis pentru mass-media după moartea unui jurnalist american. Luptele au continuat însă, în cursul zilei de luni fiind auzite aproximativ douăzeci de explozii de obuze puternice în pădurea de pini pe care o traversează această axă de şase kilometri, au remarcat la faţa locului jurnaliştii AFP.

Rușii folosesc arme interzise (sursa: Twitter/breakingnews_ua)
Internațional

Rușii folosesc arme interzise

Rușii folosesc arme interzise. Oficialii ucraineni susțin că au dovezi că forțele ruse au folosit bombe cu cu submuniţii, arme interzise de convenţiile internaţionale, în două regiuni din sudul teritoriului său, a asigurat luni procurorul general ucrainean Irina Venediktova, scrie Agerpres. Rușii folosesc arme interzise Întrebată în timpul unei conferinţe de presă despre posibila utilizare a unor astfel de arme pentru a bombarda Kievul, dna Venediktova a răspuns că ea "nu are dovezi concrete" cu privire la utilizarea lor în capitală şi că "investigaţii" sunt în curs. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu "Dar avem dovezi ale folosirii bombelor cu submuniţii în regiunea Odesa (mare port ucrainean la Marea Neagră) şi în regiunea Herson", oraş pe care a pus mâna armata rusă, a adăugat ea. "Vedem, mai ales datorită muncii voastre, a dumneavoastră jurnaliştilor, că sunt folosite şi alte arme interzise. Dar, în ceea ce mă priveşte, nu pot să menţionez decât cazurile în care am dovezi în mod foarte concret. Când am de exemplu (...) fragmente (din aceste dispozitive) sau o analiză a terenului", a adăugat ea, fără a oferi alte detalii. ONG-uri internaţionale precum Amnesty International şi Human Rights Watch au susţinut că au strâns dovezi ale utilizării bombelor cu submuniţii în zone în care se află civili în Ucraina. Aceste arme pot conţine câteva zeci de mini-bombe care se dispersează pe o suprafaţă întinsă dar nu toate explodează, transformându-se în mine antipersonal care, la cel mai mic contact, pot ucide şi mutila chiar şi la mult timp după conflict

Mina marină conținea 20 kg TNT (sursa: Facebook/Forețele Navale Române)
Eveniment

Mina marină conținea 20 kg TNT

Mina marină conținea 20 kg TNT. Comandantul puitorului de mine şi plase care a participat, luni, la neutralizarea minei marine observate în largul Mării Negre, căpitan comandor Daniel Gheorma, a declarat că mina era de provenienţă ucraineană iar misiunea efectuată a fost cu un grad ridicat de risc. Mina marină conținea 20 kg TNT "La ajungerea în raion, mina a fost identificată, clasificată ca fiind de provenienţă ucraineană, din stocul operativ al Forţelor Navale Ucrainene, revitalizată în anul 2020. Ea este o mină folosită în raioane cu adâncime de până la 50 de metri, cu o încărcătură TNT în jur de 20 de kilograme. (...) Misiunea a fost una cu grad ridicat de risc, având în vedere că este pentru prima oară când executăm o activitate de distrugere a unei mine reale. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu S-a desfăşurat în siguranţă, tot timpul am avut în atenţie ca grupa scafandrilor deminori să fie în siguranţă şi să desfăşoare activităţi astfel încât să nu periclităm viaţa militarilor români", a declarat Gheorma la sosirea navei militare de la intervenţie în portul militar Constanţa. Un singur kilogram de TNT poate distruge complet un autoturism. Mina ucraineană a rămas fără cablul de ancorare Potrivit şefului detaşamentului de scafandri deminori de la bordul puitorului de mine, căpitan comandor Cătălin Gherghinescu, mina a ajuns în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre "cel mai probabil prin dragaj sau pur şi simplu s-a retezat cablul de ancorare". "Detaşamentul l-am împărţit în două echipe, o echipă de asigurare, care asigura interdicţia altor nave sau ambarcaţiuni în zonă (...), iar cu alţi patru militari ne-am deplasat la această mină, am recunoscut-o, am confecţionat încărcătura pe care o avem, am poziţionat-o pe corpul minei, ne-am deplasat la distanţa de siguranţă, iniţiată la 750 metri - un kilometru", a spus Gherghinescu. O mină marină a fost observată luni în largul Mării Negre, la circa 70 de kilometri travers de Capu Midia, mina fiind distrusă de specialiştii de pe nava militară de intervenţie deplasată la faţa locului. Observată de un pescador Statul Major al Forţelor Navale a informat, printr-un comunicat de presă, că puitorul de mine şi plase "Viceamiral Constantin Bălescu", având la bord o grupă de scafandri deminori (EOD), execută o misiune de cercetare şi intervenţie într-un raion maritim situat la o distanţă de aproximativ 39 de mile marine (70-72 de kilometri), în largul Mării Negre, travers de Capu Midia, unde a fost semnalată o mină marină în derivă. "Mina a fost observată, în această dimineaţă, de pescadorul românesc , al cărui comandant a informat autorităţile române, pe canalele oficiale, în jurul orei 8.10. După primirea sesizării, şeful Statului Major al Forţelor Navale a ordonat executarea unei misiuni de cercetare şi intervenţie în raionul maritim în care a fost sesizată mina. Nava militară a ieşit, la ora 8.20, din portul militar Constanţa şi, după ce va ajunge în raion, va acţiona pentru neutralizarea acesteia", se menţiona în comunicat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră