vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

SUA reclamă multe fenomene OZN

SUA reclamă multe fenomene OZN. Un "număr tot mai mare" de obiecte neidentificate a fost raportat pe cer în ultimii 20 de ani, a indicat marţi un responsabil al Pentagonului în faţa congresmenilor americani, fără a ajunge până la a confirma prezenţa vieţii extraterestre, notează AFP. Pentru prima dată după mai mult de 50 de ani, Congresul SUA a organizat o audiere publică dedicată "fenomenelor aeriene neidentificate". SUA reclamă multe fenomene OZN "De la începutul anilor 2000, am observat un număr tot mai mare de obiecte neautorizate sau neidentificate", a declarat Scott Bray, director adjunct al serviciului de informaţii pentru US Navy. Responsabilul a atribuit această creştere "eforturilor considerabile" ale armatei americane pentru "a destigmatiza actul de raportare a observărilor" şi progresului tehnologic. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Cu toate acestea, el a spus că nu a detectat nimic "care să sugereze o origine non-terestră" acestor fenomene. Dar nici nu a exclus definitiv această posibilitate. În iunie 2021, serviciile americane de informaţii americane au afirmat deja într-un raport mult aşteptat că nu există nicio dovadă a existenţei extratereştrilor, recunoscând în acelaşi timp că zeci de fenomene observate de piloţii militari nu pot fi explicate. Unele ar putea fi explicate prin prezenţa dronelor sau a păsărilor care creează confuzie în sistemele radar ale armatei americane. Altele ar putea proveni din teste de echipamente sau de tehnologii militare efectuate de alte puteri, precum China sau Rusia. Armata americană şi serviciile de informaţii americane caută în primul rând interesate să determine dacă aceste "fenomene aeriene neidentificate" pot fi legate de ameninţări împotriva Statelor Unite. "Fenomenele aeriene neidentificate constituie o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale", a avertizat alesul democrat André Carson, şeful comisiei parlamentare la originea audierii. "Şi trebuie tratate ca atare", a adăugat congresmenul, citat de AFP.

SUA reclamă multe fenomene OZN (sursa: Pixabay)
Un milion de soldați ucraineni înarmați (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Un milion de soldați ucraineni înarmați

Un milion de soldați ucraineni înarmați. Ucraina poate înarma, cu ajutorul SUA şi al UE, un milion de soldaţi bine pregătiţi şi puternic motivaţi ce ar putea pune mari probleme armatei ruse. Este avertiamentul unui colonel rus în retragere, Mihail Hodarenok, la o emisiune la postul public rus de televiziune Rossiya-1, relatează agenţia EFE şi postul CNN. Un milion de soldați ucraineni înarmați "Forţele armate ale Ucrainei pot înarma un milion de persoane, iar acest lucru ele însele îl spun. Având în vedere că ajutorul (militar) american şi european este pe punctul de activare, realitatea este că vom avea un milion de ucraineni înarmaţi", a subliniat militarul rus. Mihail Hodarenok, care a lucrat şi în Statul Major al armatei ruse, a îndemnat "să nu fie luate sedative informaţionale", multe mass-media ruse dând "informaţii despre căderea psihologică şi emoţională a forţelor armate ale Ucrainei", ceea ce "nu corespunde realităţii". Armata ucraineană, un nivel ridicat de motivaţie Colonelul rus a mai subliniat faptul că deşi într-adevăr există soldaţi ucraineni care se predau trupelor ruse, este vorba despre "cazuri izolate", iar în acest timp armata ucraineană îşi păstrează un nivel ridicat de motivaţie, la care se adaugă aprovizionarea ei cu arme moderne occidentale, situaţie căreia planificatorii militari ruşi trebuie să-i acorde atenţie în calculele lor strategice şi operaţionale. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Hodarenok, care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră” "Situaţia pe acest plan se va înrăutăţi pentru noi", a insistat colonelul, într-o critică neobişnuită auzită la un post TV rus despre mersul "operaţiunii militare speciale" în Ucraina. "Nivelul de profesionalism al oricărei armate nu depinde doar de echiparea sa, ci şi de instruirea efectivelor, de motivaţia lor şi de dispoziţia de a vărsa sânge pentru patrie. O armată de recruţi poate fi de asemenea foarte profesionistă", a mai remarcat colonelul rus, ce are apariţii frecvente în mass-media ruse. Rusia, într-o "izolare geopolitică totală" Pe de altă parte, el a sesizat faptul că Rusia se regăseşte în prezent într-o "izolare geopolitică totală". Cât despre NATO, Mihail Hodarenok a apreciat că ar fi ridicol ca Rusia să-şi îndrepte rachetele spre Finlanda, ţară care şi-a anunţat candidatura pentru a intra în Alianţă. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat de altfel că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este în sine o ameninţare pentru Rusia, cu excepţia cazului în care va include şi desfăşurarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul acestor ţări.

Ucraina, cu ochii pe Transnistria Foto: Zona de Securitate
Politică

Ucraina, cu ochii pe Transnistria

Ucraina este cu ochii pe situația din Transnistria, arată, din nou, oficialii regimului de la Kiev. „Suntem pregătiți să răspundem la provocări”, spune un oficial ucrainean, referindu-se la situația din regiunea separatistă pro-rusă. Declarația a fost făcută de către reprezentantul sediului operațional al Administrației Militare a regiunii Odesa, Serghei Bratciuk, pe 17 mai, citat de newsmaker.md. Ucraina, cu ochii pe Transnistria „Deși vedem mimarea unor anumite acțiuni din partea ocupanților ruși, forțele noastre de apărare monitorizează situația și sunt pregătite să răspundă la orice provocări, chiar și militare”, a spus Bratciuk, vorbind despre situația din Transnistria. În aprilie, el anunța că Ucraina a întărit paza la granița cu regiunea Transnistria. „În special, am întărit protecţia la frontiera de stat cu aşa-numita Transnistrie, unde continuă provocările ruse pentru a crea anumite centre de tensiune”, a explicat Bratciuk. Situaţia din Transnistria a început să se tensioneze la finele lunii aprilie, după o serie de tiruri şi explozii la edificii şi infrastructuri guvernamentale care, potrivit autorităţilor locale, proveneau de pe teritoriul ucrainean. Găsești aici o hartă militară a Transnistriei, elaborată de Zona de Securitate. Kievul a dat atunci asigurări că este vorba despre o operaţiune „sub steag fals" a Rusiei pentru a da vina pe Ucraina pentru acele atacuri şi a acuzat Moscova că se pregăteşte să lanseze o ofensivă împotriva Republicii Moldova, în timp ce Rusia a calificat aceste incidente drept o încercare de a atrage acest teritoriu în conflictul armat din Ucraina. La 7 mai, Statul Major ucrainean a avertizat asupra a ceea ce a calificat drept „pregătiri pentru intrarea iminentă în luptă” a grupurilor armate şi a trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, arăta EFE.

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România Foto: Twitter
Eveniment

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România

Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România, pentru că a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni, arată o analiză publicată azi de Bloomberg. În primul trimestru din acest an, PIB-ul Poloniei a crescut cu 8,5%, față de primul trimestru al anului trecut. PIB-ul Ungariei a înregistrat o creștere de 8,2%, iar cel al României de 6,5% - tot trimestrul I 2022 comparat cu trimestrul I 2021. Economia Poloniei, creștere peste Ungaria și România „Fuga a milioane de ucraineni din fața invaziei Rusiei a crescut costurile financiare pentru țările de la granița de est a Uniunii Europene care îi preiau, dar cazul Poloniei arată că oferirea de adăpost poate aduce și beneficii economice (...) Cu majoritatea migranților ucraineni - un grup format în mare parte din femei, copii și bătrâni - având puține bunuri personale, sosirea lor a contribuit la creșterea vânzărilor de orice, de la pantofi la haine și produse alimentare. Acest lucru a ajutat la contrabalansarea altor dificultăți economice cauzate de război, inclusiv inflația rapidă”, scrie Bloomberg. Guvernatorul băncii centrale a Poloniei a arătat că refugiații ucraineni au contrinuit la aproape jumătate din cheltuielile consumatorilor, în ultima perioadă de timp. Profesorul Matesz Urban, de la Oxford Economics, a apreciat că primirea refugiaților ucraineni va aduce beneficii pe termen lung. Refugees in #Poland will lift economy’s potential, but challenges remainClick the link below to read our latest #research: https://t.co/3Ido1Iihkthttps://t.co/3Ido1Iihkt pic.twitter.com/BCmzBsMC3u— Oxford Economics (@OxfordEconomics) May 12, 2022 Ucrainenii, cumpărături de 900.000 USD în România În România, ucrainenii erau cel mai mare grup de cumpărători străini, pe baza plăților cu cardul în luna martie, potrivit companiei de tehnologie financiară Global Payments. Ei au cheltuit 4,2 milioane de lei (900.000 de dolari) în aproape 34.000 de tranzacții în cursul acelei luni, majoritatea pe produse achiziționate în supermarketuri și farmacii. Ei au plătit și pentru combustibil, ulei de motor, articole auto, haine sau cazare, arată datele Global Payments citate de Bloomberg. Reversul acestei cereri și a cheltuielilor guvernamentale de urgență este că ele se adaugă la presiunile inflaționiste, care erau deja în creștere urmare a creșterii prețurilor mărfurilor și a perturbărilor lanțului global de aprovizionare, mai explică agenția. From today, I am officially employed in Poland. I didn’t want to apply as a refugee, because for me, the war is not an excuse. I arrived to Poland one month ago, and I have job. My son is attending kindergarten. We have a new home. Thanks @BartoszMilewski for supporting us. pic.twitter.com/SxgOBepUEC— Aleksandra (@hl_aleksandra) May 10, 2022 În plus, refugiații ucraineni vor ajuta la slăbirea presiunii pentru salarii mai mari. În Polonia, circa 300.000 de ucraineni și-au găsit deja o slujbă. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Arca lui Noe din Bârnov (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Arca lui Noe din Bârnova

Arca lui Noe din Bârnova. Copii din Ucraina, voluntari români, bucătari olandezi şi traducători din Republica Moldova s-au “îmbarcat” pe Arca lui Noe pentru două ateliere de gătit, pretextul ideal pentru a le oferi micuţilor refugiaţi de la Egros o zi de joacă şi învăţare în natură. Arca lui Noe din Bârnova Despre ce a însemnat pentru ei o zi de relaxare în natură, a rezumat Viktoria, mama a doi din cei 20 de copii de la Egros care şi-au petrecut o parte din weekend la ferma socială Arca lui Noe din Bârnova: “Să vezi atât de mulţi oameni fericiţi să te ajute, asta ne-a şocat. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Locuim fără plată, voluntarii organizează actiuni ca să ne distreze. E... un miracol. E ca o vacanţă, în care în fiecare zi trăim. Respirăm. Dormim”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Peskov recunoaște războiul din Ucraina

Peskov recunoaște războiul din Ucraina. Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax. "Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE. Peskov recunoaște războiul din Ucraina Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment. "Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic", a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea 'Znanie' ('Cunoaşterea'), potrivit Agerpres. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Le numim în continuare într-un mod blând drept state 'neprietenoase'. Dar aş spune că deja acestea sunt state 'ostile' pentru că ceea ce fac ele este război", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi", a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale. "Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim", a declarat reprezentantul Kremlinului. Care sunt țările neprietenoase în opinia Kremlinului Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii". Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene. La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru. La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile", a asigurat el.

Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina nu pierde războiul dar nu-l câștigă

Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă, spune un fost diplomat american, Suriya Jayanti, într-o analiză publicată de revista Time. Jayanti a fost consilier pe probleme de energie la ambasada SUA de la Kiev. Revista Time a susținut constant cauza Ucrainei și pe președintele Zelenski, a cărui imagine a apărut de mai multe ori, în ultimele luni, pe coperta publicației. Ucraina nu pierde războiul, dar nici nu-l câștigă În analiza publicată la 14 mai, Jayanti arată că Ucraina nu câștigă războiul și este într-o situație mult mai rea decât vrea publicul din Vest să creadă. „Va avea nevoie de un ajutor în creștere pentru a câștiga”, explică fostul diplomat, care acum este director al unei companii americano-ucrainene specializată în „decarbonizare”. Ea arată că victoria ucraineană din zona Kiev a ascuns faptul că situația din Ucraina este mai rea decât pare. Iată câteva elemente prezentate de Jayanti: Înainte de începerea invaziei, autoritățile ucrainene controlau 60% din regiunea Luhansk, acum 80% este sub dominația rusă. Moscova a ocupat și 70% din regiunea Zaporojie.De la 7% din teritoriul ucrainean ocupat înainte de februarie, inclusiv Crimeea, acum Rusia și-a dublat suprafața controlată.Ucraina nu a publicat pierderile de vieți, dar experții citați de fostul diplomat vorbesc de 11.000 de morți și 18.000 de răniți, peste 10% din forța armată de care dispune Kremlinul. Desigur este mai puțin decât cei 35.000 de militari morți și răniți ai armatei ruse, arată ea.Influxul de voluntari, circa 16.000, nu pare să fi ajutat prea mult. Mulți nu sunt instruiți și sunt „doar o gură de hrănit în plus”.PIB-ul Ucrainei se va prăbuși cu 40-50%. Al Rusiei, cu 7% - afirmă ea, deși sunt și prognoze mai pesimiste, care trec de 10%. Blocarea porturilor la Marea Neagră face ca Ucraina să nu poată exporta grâne și nici nu poate importa carburanți. Pierderile zilnice, estimate la 170 de milioane de dolari. Sectorul energetic este pe cale să intre în incapacitate de plată, fiindcă mulți cetățeni nu-și pot plăti facturile.Naftogaz este într-o situație economică proastă, nu este clar cum va trece Ucraina iarna viitoare.Aproape șase milioane de ucraineni au părăsit țara. Acum circa 25 - 30.000 se reîntorc zilnic, dar ea estimează că mulți vor rămâne în Occident, dacă vor avea de ales între soarta copiilor și patriotism. Ucraina era deja confruntată cu o migrație masivă înainte de începerea invaziei ruse. Circa 4,8 milioane de locuri de muncă au fost pierdute urmare a invaziei. „Va fi nevoie de un angajament lung și profund” Autoarea atrage atenția și asupra deteriorării relațiilor interetnice din Ucraina, în relația cu vorbitorii de limbă rusă - o neîncredere care va dura multă vreme. „În ciuda dorinței noastre de a vedea în supraviețuirea Ucrainei o poveste despre David învingându-l pe Goliat și să ne încurajăm pentru că am donat praștia, țara este grav și periculos slăbită. Ucraina are nevoie de mai mult decât simboluri și arme. A nu pierde nu înseamnă a câștiga și va fi nevoie de un angajament lung și profund din partea lumii occidentale pentru a ajuta Ucraina să câștige și apoi să se vindece”, scrie Suriya Jayanti. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră”

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia. Rachetele rusești au vizat în cursul nopții vestul Ucrainei, avariind infrastructura feroviară din apropierea graniței cu Polonia, potrivit șefului administrației militare regionale din Lviv. Maksim Kozitski a declarat că locația lovită se află în apropierea orașului Yavoriv, care găzduiește, de asemenea, o mare bază militară. El a precizat că nu au fost raportate victime. Bombardamente rusești la 15 km de Polonia Sistemele de apărare aeriană au doborât trei rachete, a adăugat el. Primarul orașului, Andri Sadovi, a declarat că niciun sit din orașul Lviv nu a fost lovit. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Pe Twitter, Sadovyi a spus că au fost două salve de rachete asupra regiunii în cursul nopții. Apărarea antiaeriană a funcționat bine, a spus Sadovyi, adăugând că nu era clar dacă orașul în sine a fost o țintă, potrivit CNN. https://twitter.com/nexta_tv/status/1526325999339708417 O serie de explozii au fost auzite în centrul orașului Lviv în jurul orei locale 00:45, la scurt timp după ce sirenele de alarmă aeriană au sunat în oraș. Yavoriv a fost lovit de cel puțin trei ori de la începutul războiului. În primul atac, asupra bazei militare de acolo, pe 13 martie, peste 30 de persoane au fost ucise. Locuri din Lviv au fost, de asemenea, lovite de rachete rusești în ultimele săptămâni, inclusiv o fabrică de piese de avion, un depozit de combustibil și mai multe substații electrice.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Întreaga omenire este împotriva noastră, spune colonelul Khodaronok la televiziunea rusă Foto: Twitter
Eveniment

„Întreaga omenire este împotriva noastră”

Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Khodarenok care anunță, în direct, pe principalul canal de propagandă internă al Kremlinulu: „Virtual, întreaga omenire este împotriva noastră și trebuie să ieșim din această situație”. Mai mulți comentatori remarcă, pe rețelele sociale, că este straniu faptul că Khodarenok a fost invitat din nou, după ce, acum circa opt zile, a criticat dur invadarea Ucrainei. Ei spun că era previzibil că acest colonel în rezervă, care are în Rusia o bună reputație de analist militar, va ataca din nou mesajul oficial al Kremlinului. În consecință, comentatorii din Vest se întreabă dacă nu cumva acesta este un semn al apariției unei disidențe anti-Putin. Is this a course change - with Putin's sullen acquiescence, or some kind of signal from people in the leadership that views other than Putin's bullshit can be aired? Is Putin's sick? Is someone taking a chance?I don't know. But breaks the pattern of the past few months. /4— Tom Nichols (@RadioFreeTom) May 16, 2022 „Întreaga omenire este împotriva noastră” „Principala deficiență a poziției noastre politico-militare este că, într-un fel, suntem în plină izolare geopolitică și că, oricât am urî să admitem asta, virtual întreaga omenire este împotriva noastră”, a spus, la principalul post de televiziune, Rossyia 1, colonelul în rezervă Mihail Khodarenok. Spre evidenta neplăcere a colegilor de platou, el a spus că Ucraina este capabilă să înarmeze un milion de oameni, întrucât, în pofida opoziției senatorului Paul Rand, până la urmă Statele Unite vor adopta legea „lend and lease”, prin care SUA vor furniza arme Kievului. „Sincer, situația pentru noi va deveni mai rea”, a apreciat colonelul, care a amintit și de programele europene de înarmare a Ucrainei. „Ei intenționează să lupte până la utlimul om”, a mai afirmat Khodarenok despre armata ucraineană. Planuri politico-militare lipsite de realism „Întotdeauna armata trebuie să mențină un anume realism politico-militar. Dacă treci dincolo, mai devreme sau mai târziu istoria te va lovi atât de tare încât vei regreta”, a mai spus colonelul, potrivit unei traduceri a analistului BBC Francis Scarr, specializat în monitorizarea presei ruse. In an extremely rare moment of candour on Russian state TV today, defence columnist Mikhail Khodaryonok gave a damning assessment of Russia's war in Ukraine and his country's international isolation. It's fairly long but worth your time so I've added subtitles. pic.twitter.com/0mr7WAgSx6— Francis Scarr (@francis_scarr) May 16, 2022 Khodarenok, născut în 1954, a lucrat timp de opt ani, din 1992 în 2000, la statul major al armatei ruse. Ulterior el a devenit scriitor și jurnalist, conducând inclusiv o publicație zilnică, „Curierul Militaro-Industrial”. În februarie, cu trei săptămâni înainte de invazie, el a avertizat că Rusia nu se poate aștepta la o victorie ușoară în Ucraina. Khodarenok a spus că Rusia subestimează nivelul urii ucrainenilor, care nu-i vor primi pe ruși cu pâine și sare. Acum doar opt zile, el a mai fost invitat la televiziunea publică rusă, unde a desființat planul unei mobilizări generale. Senior military expert on Russian state TV argued that mobilization wouldn't accomplish a whole lot, since outdated weaponry can't easily compete with NATO-supplied weapons and equipment in Ukraine's hands and replenishing Russia's military arsenal will be neither fast nor easy. pic.twitter.com/jzkU7RiZFz— Julia Davis (@JuliaDavisNews) May 7, 2022 Planul mobilizării generale, criticat dur „Hai să ne imaginăm (…) mobilizarea generală, în sunet de fanfară. În cât timp va fi gata primul regiment de aviație? De Anul Nou. Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți. Așa că mobilizarea va ajuta puțin. Dacă la noapte ordonăm să fie construite noi vase, în cât timp vor fi gata? În doi ani. Asta e problema cu mobilizarea. Stabilim sarcina formării unei noi divizii de tancuri, în cât timp va fi gata? În cel puțin 90 de zile și nu ar fi echipată cu echipament modern, pentru că nu avem arme moderne și echipamente în rezerva noastră. Să trimitem oamenii echipați cu echipamente de ieri, într-un război al secolului XXI, să lupte cu (…) armament NATO, nu ar fi corect. Desigur că trebuie să acoperim pierderile de personal și de echipament, dar aceasta trebuie făcut de întreprinderile industriale, care să producă echipament modern. Mobilizarea n-ar rezolva aceste probleme”, a spus Khodarenok, în tăcerea stupefiată a celorlalți invitați. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări”

Ucraina contraatacă rușii fac pasul înapoi din Harkov (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov. Soldații ucraineni avansează spre nord și nord-est de Harkov, potrivit șefului administrației militare regionale din nord-estul orașului, în timp ce un contraatac care durează de câteva săptămâni se intensifică. Oleh Syniehubov a declarat marți la televiziunea ucraineană că luptele sunt în desfășurare la nord-est de al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spre orașul Vovchansk, de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina. Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov Orașul a devenit o rută de realimentare pentru forțele rusești, în timp ce acestea încearcă să își susțină ofensiva în regiunile Donețk și Luhansk, mai la sud. Întreruperea acestei linii de aprovizionare ar putea compromite capacitatea rușilor de a-și consolida ofensiva spre Sloviansk și Kramatorsk. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Ostilități active au loc în așezările din nordul regiunii", a declarat Syniehubov. "Inamicul se concentrează pe menținerea pozițiilor. Trupele noastre trebuie să le respingă fiecare centimetru din teritoriul nostru", potrivit CNN. Siniebuhov a adăugat că avansurile ucrainene au ajutat la reducerea - dar nu la eliminarea - atacurilor de artilerie rusești asupra Harkovului. A existat "o liniște relativă în ultimele două săptămâni", a spus Syniebuhov. "Cu toate acestea, inamicul lovește uneori cu lovituri de artilerie". Luni au avut loc lovituri în districtele Saltivka și Shevchenkivski, în apropiere de Kharkiv, a adăugat Siniebuhov. "Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore", a spus el.Syniebuhov a precizat că au continuat bombardamentele rusești asupra altor părți ale regiunii Harkov.

Misiunea din Mariupol s-a încheiat (sursa: Twitter/Hanna Liubakova)
Internațional

Misiunea din Mariupol s-a încheiat

Misiunea din Mariupol s-a încheiat. Forțele ucrainene și-au încheiat "misiunea de luptă" în orașul asediat Mariupol, potrivit unui comunicat al armatei țării. Comandanții unităților staționate în uriașa oțelărie Azovstal din oraș au primit ordin "să salveze viețile personalului lor", se mai arată în declarația Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Misiunea din Mariupol s-a încheiat Sute de oameni au fost evacuați luni de la uzina siderurgică, ultima rezistență dintr-un oraș care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene sub bombardamentele neîncetate ale Rusiei. Viceministrul ucrainean al Apărării, Hanna Malyar, a descris operațiunea de evacuare într-o declarație video separată, menționând că unele forțe ucrainene rămân la Azovstal. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Cincizeci și trei de persoane grav rănite au fost evacuate de la Azovstal către o unitate medicală din Novoazovsk pentru îngrijiri medicale", a declarat ea. "Alte 211 persoane au fost duse la Olenivka prin coridorul umanitar", potrivit CNN. În cadrul unei "proceduri de schimb", persoanele evacuate vor fi aduse în cele din urmă acasă, a mai spus Malyar. "Ucraina are nevoie de eroi ucraineni în viață", a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație despre evacuare, mulțumind armatei și negociatorilor ucraineni, Comitetului Internațional al Crucii Roșii și Națiunilor Unite. "Cea de-a 82-a zi a apărării noastre se apropie de sfârșit. O zi dificilă. Dar această zi, la fel ca toate celelalte, are ca scop tocmai salvarea țării noastre și a poporului nostru", a declarat Zelenski. Ministerul rus al Apărării declarase anterior că a fost stabilit un armistițiu pentru a permite trecerea militarilor ucraineni răniți, potrivit agenției de presă de stat RIA Novosti.

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei (sursa: Facebook/VolodimirZelesnki)
Internațional

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei

Rușii au reluat atacurile asupra Odesei. Ucraina a raportat un alt atac cu rachete împotriva regiunii de coastă Odesa de la Marea Neagră, care a provocat pagube la infrastructură și a dus la un incendiu. Administrația militară regională din Odesa a declarat luni că "în urma unei lovituri cu rachete lansate de avioane strategice în regiunea Odesa, infrastructura turistică a fost avariată, clădirile au fost distruse și a izbucnit un incendiu". Rușii au reluat atacurile asupra Odesei Aceasta a precizat că Rusia a continuat să lovească podul deja grav avariat peste estuarul Nistrului, la sud de Odesa. Două persoane au fost rănite. Un context: Săptămâna trecută, un centru comercial și două hoteluri au fost lovite de lovituri militare rusești la Odesa, potrivit CNN. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Trei rachete hipersonice Kinzhal au fost lansate dintr-un avion și și au lovit o "țintă de infrastructură turistică", a declarat un oficial ucrainean. Se dau lupte grele în Lugansk și Donetsk În regiunile Luhansk și Donețk, luptele continuă de-a lungul liniilor de front care se întind pe câteva sute de kilometri. Ucrainenii raportează, de asemenea, continuarea luptelor în zonele din est, unde forțele rusești încearcă să pătrundă. Cele mai grele lupte par să se desfășoare în două locații: în jurul orașelor industriale din Luhansk și în zonele rurale de la nord de orașul Sloviansk din Donețk. Statul Major ucrainean a declarat luni că "inamicul și-a concentrat principalele eforturi în direcția Donețk… și pregătește o ofensivă a forțelor concentrate în zona Izium".Rușii și-au întărit prezența în jurul Iziumului, în efortul de a înainta mai mult spre sud, iar în weekend au fost raportate lupte grele în zonă. Statul Major General a declarat că în trei zone de pe linia frontului - Lyman, Bakhmut și Kurakhiv -forțele rusești au continuat să avanseze și luptele au continuat. Dar a afirmat, de asemenea, că într-o altă zonă, Avdiivka, unitățile rusești s-au retras. Forțele rusești continuă să bombardeze Severodonetsk, potrivit oficialilor locali. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că două persoane din oraș au fost ucise în cel mai recent bombardament. El a spus că au fost bombardate intens mai multe orașe și sate din zonă, dar că forțele rusești au fost forțate să se retragă în apropierea orașului Borivske, la sud de Severodonetsk.

Rusia amenință Finlanda și Suedia (sursa: Themoscowtimes.com)
Eveniment

Rusia amenință Finlanda și Suedia

Rusia amenință Finlanda și Suedia. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO ar fi o "greșeală" cu "consecințe profunde", a declarat luni ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, potrivit agenției de presă de stat TASS. Duminică, guvernul finlandez și-a semnalat intenția de a se alătura NATO, lăsând în urmă decenii de neutralitate și ignorând amenințările rusești de represalii, în timp ce țara nordică încearcă să își consolideze securitatea pe fondul războiului în curs de desfășurare din Ucraina. Rusia amenință Finlanda și Suedia Partidul de guvernământ din Suedia a declarat ulterior că va susține, de asemenea, aderarea la alianță. "Ei nu ar trebui să își facă iluzii că noi pur și simplu vom suporta acest lucru", a declarat Ryabkov, potrivit TASS, calificând decizia celor două state, "o altă greșeală gravă cu consecințe de mare amploare". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Aderarea Finlandei la NATO - a cărei finalizare va dura probabil luni de zile - ar aduce alianța militară americană la ușa Rusiei, întrucât cele două națiuni au o graniță comună de 830 de mile (1.335 de kilometri), potrivit CNN. "Faptul că securitatea Suediei, ca și cea a Finlandei de altfel, nu va fi întărită ca urmare a acestei decizii, este complet evident pentru noi", a declarat Ryabkov, potrivit TASS. "Nivelul general de tensiune militară va crește și va exista mai puțină predictibilitate în această zonă. Este păcat că bunul simț este sacrificat în favoarea unor idei fantomatice despre ce ar trebui făcut în situația actuală".

Drama de la Azovstal continuăl (sursa: Twitter/Θανάσης Νάκος)
Internațional

Drama de la Azovstal continuă

Drama de la Azovstal continuă. Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanţilor ucraineni ai batalionului naţionalist Azov, baricadaţi de mai multe săptămâni în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal, pe care i-a calificat drept "criminali de război", relatează EFE. "A face din criminalii de război ai Azov obiectul unor negocieri politice este o blasfemie faţă de istoria anului 1941", când Germania a invadat Uniunea Sovietică, a declarat Vladimir Medinski, negociatorul şef al rus pe canalul său Telegram. Drama de la Azovstal continuă În Ucraina însă, Rusia de astăzi a lui Vladimir Putin este comparată cu regimul pe care Medinski, unul din istoricii îndrăgiţi ai preşedintelui rus, îl înfierează, potrivit media ucrainene, care scrie că începerea invaziei a amintit multor ucraineni un foarte popular cântec din anii celui de-al Doilea Război Mondial, "Baticul albstru": "La 22 iunie, fix la ora 04:00, Kievul a fost bombardat şi nouă ni s-a comunicat că războiul a început...". Invazia rusă a început în Ucraina la 24 februarie, la 04:00 dimineaţa, iar două zile mai târziu ministrul leton de externe, Edgar Rinkevici, scria pe blogul său de pe Twitter: "Ruşilor, asta acum e despre voi: 'Exact la ora patru, Kievul a fost bombardat şi ni s-a comunicat că războiul a început'". Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Medinski (născut de fapt în RSS Ucraineană), care în perioada cât a fost ministru rus al culturii (2012-/2020) a contribuit la rescrierea istoriei Rusiei pentru a corespunde actualei politici a Kremlinului, consideră eronat şi impropriu a compara apărarea Azovstal cu rezistenţa apărătorilor fortăreţei Brest (Belarus) în 1941 în faţa înaintării de neoprit a trupelor naziste. Combatanţii Azov, susţine oficialul rus, repetând narativul Kremlinului, "au târât sute de civili în tuneluri, luându-i ca ostatici", "au propus schimbarea ostaticilor civili pe hrană şi medicamente" şi "au împuşcat în spate ostatici şi civili din ţara lor". De fapt, după cum susţin observatori ucraineni şi chiar jurnalişti ruşi, precum Iulia Latânina, civilii din Mariupol s-au refugiat în combinatul siderurgic Azovstal, pentru că în primele săptămâni ale războiului era un loc sigur în faţa bombelor în rachetelor ruseşti, pentru ca apoi forţele ruse să înceapă să bombardeze oţelăria. Cei din batalionul Azov au împărţit ultima bucată de pâine cu civilii, iar "minciunile Moscovei" pot fi uşor demontate, declară rude ale combatanţilor, care la 14 mai s-au adresat după ajutor preşedintelui Chinei, Xi Jinping, cu rugămintea de a interveni pe lângă omologul său rus Vladimir Putin pentru a-i lăsa pe cei rămaşi la Azovstal să plece într-o ţară terţă, potrivit Focus.ua. Stavr Vişneţki, tatăl unuia dintre combatanţii Azov, a propus evacuarea celor rămaşi la oţelărie într-o terţă ţară, cu condiţia ca ei să nu mai participe la ostilităţi. Când se referă la crime de război comise de cei din Batalionul Azov, Medinski se referă la "genocidul" comis - potrivit Moscovei - în ultimii opt ani de armata ucraineană împotriva populaţiei civile din Donbas, notează EFE. Atunci când a anunţat "operaţiunea specială militară" rusă în Ucraina, Vladimir Putin a invocat "denazificarea" Ucrainei ca unul dintre argumente, în timp ce i-a numit pe neonazişti drept "bastarzi". În opinia mai multor jurnalişti ucraineni, dar şi ruşi (independenţi), Putin nu poate ierta 'Azovului' faptul că în 2014 a eliberat Mariupolul de sub separatiştii proruşi, care cuceriseră pentru scurt timp acest oraş-port la Marea Azov. Din cei 900 de membri ai batalionului, cel mult 180 pot fi numiţi radicali, conform analistului ucrainean Vitali Kaţenelson. Din 2015, batalionul Azov face parte din Garda Naţională a Ucrainei şi este unul dintre cele mai instruite unităţi ucrainene. Deşi Putin a ordonat suspendarea asaltului asupra combinatului, oţelăria este supusă unor bombardamente intense, potrivit autorităţilor ucrainene. Soldaţii ruşi au folosit duminică bombe incendiare sau cu fosfor alb împotriva combinatului siderurgic. Temperatura lor de ardere ajunge la 2000-2500 de grade Celsius, a indicat un consilier al primarului ucrainean al Mariupolului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră