joi 23 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului

Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului. Occidentalii nu pot lovi Rusia cu sancţiuni economice "nebuneşti" şi, în acelaşi timp, să se aşteaptă ca Rusia să garanteze aprovizionarea cu alimente, a declarat joi fostul preşedinte Dmitri Medvedev, informează AFP. Secretarul de stat american Antony Blinken a acuzat în aceeaşi zi Moscova, la o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU găzduită de Statele Unite, că a luat ostatică "aprovizionarea cu alimente a milioane de ucraineni şi a milioane de alte persoane din întreaga lume". Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului "Ţara noastră este pregătită să îşi asume toate obligaţiile", a reacţionat Medvedev. Dar aşteaptă, de asemenea, ajutorul partenerilor săi comerciali", a declarat pe Telegram actualul vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare "În caz contrar, nu are sens: pe de o parte ne pun sancţiuni nebuneşti şi pe de altă parte ne cer să asigurăm aprovizionarea cu alimente. Nu merge aşa, nu suntem idioţi", a adăugat fostul preşedinte rus (2008-2012). Rusia şi Ucraina asigură 30% din aprovizionarea cu alimente a planetei. Statele Unite şi Rusia s-au învinuit joi pentru agravarea insecurităţii alimentare în întreaga lume, Washingtonul solicitând Moscovei să permită deblocarea exporturilor de cereale ucrainene în porturile de la Marea Neagră. "Nu mai blocaţi porturile Mării Negre! Permiteţi libera circulaţie a navelor, trenurilor şi camioanelor care transportă alimente în afara Ucrainei", a spus Antony Blinken."Nu mai ameninţaţi cu suspendarea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte către ţările care vă critică războiul de agresiune", a adăugat el, potrivit Agerpres. Denunţând dorinţa occidentală "de a face Rusia să îşi asume vina pentru toate problemele lumii", ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins în bloc acuzaţiile occidentale în ansamblu. Criza alimentară din lume există de mult timp, iar cauzele sale fundamentale provin dintr-o spirală inflaţionistă" alimentată de costurile în creştere ale asigurărilor, fluxurilor logistice dificile şi "speculaţiilor pe pieţele occidentale", a spus diplomatul rus.

Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului (sursa: VKontakte/Dmitri Medvedev)
PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei

PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei. Parlamentarii europeni vor un tribunal internațional special care ar trebui să investigheze liderii și comandanții militari ruși și aliații acestora implicați în invadarea Ucrainei. Toate resursele umane și costurile ar urma să fie susținute din fonduri alocate de Uniunea Europeană. Deputații atrag atenția că UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse. PE, tribunal internațional pentru crimele Rusiei Deputații europeni au adoptat o rezoluție prin care au cerut Uniunii Europene să sprijine cu resurse umane, logistic și financiar înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele rezultate în urma invadării Ucrainei de către Rusia, în fruntea căreia se află președintele Vladimir Putin. Tribunalul internațional special ar urma să judece crimele comise în zone asupra cărora Curtea Penală Internațională nu are jurisdicție. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare „Parlamentul invită UE să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor și instanțelor internaționale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse și belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și agresiune. Aceste anchete și urmăririle penale ulterioare ar trebui să se aplice, de asemenea, întregului personal al forțelor armate ruse și funcționarilor guvernamentali implicați în crime de război, solicită eurodeputații”, transmite Biroul de Presă al Parlamentului European. Europarlamentarii cer sprijin rapid În acest context, parlamentarii europeni au cerut Uniunii Europene „să furnizeze, cât mai curând posibil, toate resursele umane și bugetare necesare, precum și sprijinul administrativ, de investigație și logistic necesar pentru înființarea acestui tribunal”. Potrivit PE, atrocitățile raportate, cum ar fi bombardamentele fără discernământ asupra orașelor, deportările forțate, utilizarea muniției interzise, atacurile împotriva civililor care fug prin coridoarele umanitare convenite în prealabil, execuțiile și violența sexuală constituie încălcări ale dreptului internațional umanitar. Acestea pot fi considerate crime de război, potrivit eurodeputaților, care subliniază că toate au rămas neurmărite penal până în prezent. Deputații au cerut ca UE trebuie să acționeze rapid, deoarece există un risc mare ca, din cauza ostilităților în curs, dovezile legate de crimele de război să fie distruse.

Putin, lovitură dură primită din SUA (sursa: Getty)
Internațional

Putin, lovitură dură primită din SUA

Putin, lovitură dură primită din SUA. Senatul Statelor Unite a aprobat joi un ajutor în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters. Legea respectivă, care trecuse în 10 mai de Camera Reprezentanţilor din Congres, i-a fost trimisă preşedintelui Joe Biden pentru promulgare. Putin, lovitură dură primită din SUA Au votat în favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până acum 86 de senatori americani iar 11 s-au pronunţat împotrivă. După ce va fi promulgat de preşedinte, textul va ridica totalul asistenţei Statelor Unite pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari. Sunt incluse şase miliarde de dolari pentru asistenţă de securitate - instruire, echipament, armament şi sprijin, 8,7 miliarde pentru refacerea stocurilor de echipament american trimis Ucrainei, 3,9 miliarde pentru operaţiuni ale comandamentului forţelor SUA din Europa, 5 miliarde pentru securitatea alimentară internaţională şi aproape 9 miliarde de dolari pentru un fond de ajutor economic destinat Ucrainei. "Ajutor real. Ajutor semnificativ" De asemenea, preşedintele Biden este autorizat să aprobe discreţionar 11 miliarde de dolari pentru transferuri de produse şi servicii din stocurile SUA în situaţii de urgenţă, fără alte aprobări din partea Congresului. Citește și: O mână de ucraineni continuă să reziste la Azovstal. Cei luați prizonieri de ruși, băgați la pușcărie și amenințați cu pedeapsa capitală Liderul majorităţii democrate, senatorul Chuck Schumer, a declarat că "este un pachet mare şi va acoperi nevoile mari ale poporului ucrainean care luptă pentru supravieţuire": "Prin aprobarea acestui ajutor de urgenţă, Senatul poate spune acum poporului ucrainean: ajutorul este pe cale să sosească. Ajutor real. Ajutor semnificativ. Ajutor care poate asigura victoria ucrainenilor". Nu s-a votat rapid, dar s-a votat bine Legea privind asistenţa pentru Ucraina a întârziat în Senat după ce senatorul republican Rand Paul a refuzat să accepte o procedură rapidă de vot. Democraţii dispun de o majoritate strânsă în ambele camere ale Congresului, însă regulile Senatului prevăd că pentru a se trece rapid la votul final este necesară în cele mai multe cazuri unanimitatea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit Senatului SUA şi a declarat: "Ne îndreptăm spre victorie cu încredere şi strategic". Ucraina a fost invadată de forţele ruse cu aproape trei luni în urmă, iar susţinerea occidentală este vitală pentru continuarea rezistenţei.

O mână de ucraineni continuă să reziste la Azovstal Foto: Twitter
Eveniment

Mână ucraineni continuă să reziste Azovstal

O mână de militari ucraineni continuă să reziste la Azovstal: șeful statului major al regimentului Azov, Bogdan Krotevici, a scris pe Twitter: „Lupta continuă”. Între timp, colegii săi care s-au predat, dintre care mulți răniți grav, au fost deținuți în republica separatistă Donețk. Ei ar fi fost duși la o colonie penală din orașul controlat de ruși, Olenivka, lângă Donețk. Răniții s-ar afla la spitalul din Novoazosk. Presa din Ucraina scria, în această dimineață, că 89 de prizonieri au fost duși la Taganrog, în Rusia. Leonid Sluțkî, un deputat rus care a participat la negocierile cu Ucraina la începutul războiului, a sugerat că Rusia ar trebui să ridice moratoriul asupra pedepsei cu moartea pentru luptătorii din regimentul Azov, una dintre principalele forțe care au apărat combinatul și Mariupolul, numindu-i „animale în formă de om”. „Infractorii naziști nu ar trebui să fie schimbați (ca prizonieri de război – n.r.)”, a spus Viaceeslav Volodin. „Țara noastră îi tratează uman pe cei care s-au predat sau au fost capturați. Dar în ceea ce privește naziștii, poziția noastră ar trebui să rămână neschimbată: aceștia sunt criminali de război și trebuie să facem totul pentru ca ei să fie judecați.” O mână de ucraineni continuă să reziste la Azovstal Însă conducerea regimentului Azov a rămas în subsolurile uzinei de oțel și spune că este pregătită să moară luptând. „Acum mâinile noastre sunt libere pentru a lupta. Cu toții ne confruntăm cu moartea. Dar viețile noastre nu contează. Doar Ucraina contează. Pentru asta trebuie să ținem poziția. Și apoi să murim. Rolul nostru este istoric”, a spus unul din comandanții regimenului, Ilia Samoilenko într-un interviu acordat filosofului francez Bernard-Henri Levy. Iată un fragment din interviu: „Bernard-Henri Lévy: Câți oameni estimați că sunt forțele speciale ruse? Ilya Samoylenko: Câteva sute. Și sunt susținuți de arme sofisticate pe care noi nu le avem. Dar suntem mai mobili. Cunoaștem cele mai mici tuneluri, fiecare cotitură a drumului, fiecare adăpost și fiecare zid blindat de pe șantierul fabricii de doisprezece kilometri pătrați de aici ca pe mâna noastră. Este teritoriul nostru și nu le vom permite să-și consolideze pozițiile”. În interviu, el relatează comportmantul soldaților ruși, atunci când partea ucraineană a încercat să recupereze corpurile celor morți: „Cu puțin timp în urmă, un convoi de preoți ucraineni a apărut la intrarea de est a orașului. Au venit să adune cadavre înainte de a fi mâncate de câini. Inamicul s-a comportat ca și cum i-ar lăsa să treacă. Apoi au jefuit convoiul, au furat mașinile și au lăsat cadavrele să putrezească”. Acesta a spus că muniția, apa și mâncarea mai ajung pentru o săptămână. „Adevărul este că nimeni nu se șatepta să dureze atât de mult”. El a explicat că va fi imposibil să fie aprovizionați cu ajutorul dronelor, fiindcă acestea trebuie să zboare 150 de kilometri și ar fi doborâte rapid. „Exceptând un miracol, suntem condamnați”, i-a spus Samoylenko lui Levy My story about the heroes of #azovstal in Hebrew, in the largest Israeli paper, ⁦@IsraelHayomHeb⁩. No news, at this minute, from Ilya. No idea if #Putin cheated or not #Zelensly and the world. As all my friends in #Ukraine, I just hold my breath. https://t.co/bd5VRz7be3— Bernard-Henri Lévy (@BHL) May 19, 2022 Nu este însă clar câți ucraineni se mai află în subsolurile uzinei. Oficialii ruși susțineau că joi dimineața s-a predat și Sviatoslav Palamar, comandant adjunct al regimentului. The deputy commander of the Azov Regiment, Svyatoslav Palamar ("Kalina"), left #Azovstal last night, states #Russian propagandist Dmitry Steshin. There is no other confirmation of this information. pic.twitter.com/zER61CcrXM— NEXTA (@nexta_tv) May 19, 2022 Sute de oameni au murit în uzina Azovstal. S-a organizat o ceremonie de despărțire, iar cadavrele lor au fost depuse într-o cameră frigorifică mare din subsolul oțelăriilor, arată Frankfurter Allgemeine Zeitung. Rusia a anunțat că va demola uzina și va transforma Azovstal într-o stațiune de vacanță. Citește și: În Moldova se poate: viitoarea șefă a parchetului anticorupție a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română

 Cum lovește războiul la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum lovește războiul la Iași

Cum lovește războiul la Iași. Piaţa imobiliară ieşeană a înregistrat un recul puternic în luna aprilie. Creşterea preţurilor la materiale de construcţii şi războiul din Ucraina sunt două dintre motivele principale identificate de specialiştii imobiliari consultaţi de „Ziarul de Iaşi”. Cum lovește războiul la Iași Primul motiv a dus la o explozie a preţurilor apartamentelor noi „la cheie” în ultimele luni, iar războiul din ţara vecină i-a determinat pe unii cumpărători să amâne momentul achiziţiei. Şi în aprilie 2021 a fost o scădere a numărului de tranzacţii, dar mult mai mică în comparaţie cu cea de luna trecută. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul În schimb, o evoluţie pozitivă a fost înregistrată în cazul vânzărilor de terenuri agricole: tranzacţiile au crescut cu peste 60% în primele 4 luni ale anului curent faţă de perioada similară a anului trecut. În ceea ce priveşte terenurile intravilane, cu sau fără construcţii, datele Autorităţii de Cadastru arată scăderi pe linie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina opune o rezistență incredibilă (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina opune o rezistență incredibilă

Ucraina opune o rezistență incredibilă. Armata ucraineană a raportat joi că forțele rusești care încearcă să pătrundă în Sloviansk, în regiunea Donetsk din estul Ucrainei, au suferit pierderi și s-au retras. În ciuda atacurilor cu artilerie și rachete ale forțelor rusești pe un front larg în ultimele 24 de ore, nu există semne că acestea ar fi cucerit noi teritorii. Ucraina opune o rezistență incredibilă "Inamicul a desfășurat activități de luptă în zona Velyka Komyshuvakha cu sprijinul artileriei; nu a avut succes, a suferit pierderi semnificative în unele zone și a fost forțat să se retragă pe pozițiile ocupate anterior", a susținut Statul Major General al forțelor armate ucrainene în actualizarea sa zilnică. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul https://twitter.com/UAWeapons/status/1526914807982702593 În zona Velyka Komyshuvakha au avut loc lupte de la sfârșitul lunii aprilie - de când rușii au preluat controlul asupra Izium și au încercat să împingă spre Sloviansk - dar liniile frontului s-au schimbat puțin, potrivit CNN. Pe celălalt front principal, în părțile din regiunea Luhansk pe care ucrainenii încă le mai dețin, avioanele rusești au atacat mai multe sate, potrivit Statului Major General. https://twitter.com/UAWeapons/status/1526306182956294145 Apărarea ucraineană rezista în jurul orașului industrial Severodonetsk, iar operațiunile de asalt rusești în zona Zolote nu au avut succes, a precizat aceasta. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că Severodonetsk a avut cel mai mult de suferit în ultimele atacuri și a confirmat că patru civili au fost uciși miercuri.

Poluarea poate ajunge în Marea Neagră și Mediterană (sursa: Twitter/The Kyiv Independent
)
Mediu

Poluarea poate ajunge în Marea Neagră și Mediterană

Bombardamentele ruseşti fără încetare împotriva combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, oraş-port din sud-estul Ucrainei aflat în prezent aproape complet sub controlul forţelor ruse, ar fi putut să provoace o scurgere gravă de hidrogen sulfurat în Marea Azov, o substanţă extrem de poluantă, trage un semnal de alarmă joi Consiliul municipal (ucrainean) al Mariupolului, într-un comunicat citat de Interfax-Ukraina şi EFE. Scurgerea acestei substanţe de la oţelăria Azovstal, pe care ocupanţii vor în genere să o arunce în aer, ameninţă cu extincţia florei şi faunei din Marea Azov, avertizează Consiliul municipal din Mariupol pe contul său Telegram. Poluarea poate ajunge în Marea Neagră și Mediterană "Bombardarea Azovstal ar fi putut avaria o structură tehnică care conţinea zeci de mii de tone de soluţie concentrată de hidrogen sulfurat", subliniază administraţia ucraineană din Mariupol. https://twitter.com/KyivIndependent/status/1527011869327859713 "O scurgere a acestui lichid ar putea ucide complet flora şi fauna din Marea Azov. În plus, aceste substanţe periculoase pot ajunge în Marea Neagră şi în Marea Mediterană", avertizează în acelaşi timp Consiliul municipal, citat de Interfax-Ukraina. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul La rândul său, primarul ucrainean al Mariupolului, Vadim Boicenko, a subliniat necesitatea trimiterii imediate a unei echipe de experţi internaţionali la combinatul siderurgic Azovstal, căreia să-i fie asigurat acces la instalaţiile oţelăriei pentru a examina la faţa locului situaţia şi a preveni un dezastru ecologic cu consecinţe la nivel global, potrivit Agerpres. Mariupol, port strategic la Marea Azov, a fost supus unor bombardamente intense chiar din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie şi a fost practic în totalitate distrus, în timp ce puţini cetăţeni care au mai rămas aici se confruntă cu o gravă criză umanitară din cauza penuriei de apa potabilă şi produse alimentare. Instalaţiile combinatului Azovstal, situate la periferia oraşului, au fost ultima redută ucraineană cucerită de ruşi, care au reuşit să preia controlul asupra acestei zone cu doar două zile în urmă, după ieşirea din oţelărie a majorităţii combatanţilor ucraineni, care se baricadaseră aici şi opuneau rezistenţă.

Arme cu laser în Ucraina (sursa: sandboxx.us)
Internațional

Arme cu laser în Ucraina

Arme cu laser în Ucraina. Rusia a declarat miercuri că folosește o nouă generație de lasere puternice în Ucraina pentru a arde dronele, desfășurând unele dintre armele secrete ale Moscovei pentru a contracara un val de arme occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a dezvăluit în 2018 o rachetă balistică intercontinentală, drone nucleare subacvatice, o armă supersonică și o armă laser. Arme cu laser în Ucraina Se știu puține lucruri despre specificul noului laser. Putin a menționat unul numit "Peresvet", numit după un călugăr războinic ortodox medieval Alexandru Peresvet. Iury Borisov, vicepremierul responsabil cu dezvoltarea militară, a declarat la o conferință la Moscova că Peresvet este deja utilizat pe scară largă și că poate orbi sateliții până la 1.500 km deasupra Pământului. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul El a spus că există deja sisteme mai puternice decât Peresvet care ar putea arde drone și alte echipamente. Borisov a citat un test efectuat marți, despre care a spus că a ars o dronă aflată la 5 km distanță în cinci secunde, potrivit Reuters. "Dacă Peresvet orbește, atunci noua generație de arme cu laser duce la distrugerea fizică a țintei - distrugere termică, ard", a declarat el la televiziunea de stat rusă. Întrebat dacă astfel de arme au fost folosite în Ucraina, Borisov a spus: "Nu este cazul: "Da. Primele prototipuri sunt deja folosite acolo". El a spus că arma se numește "Zadira". Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comparat lasere cu așa-numitele arme minune pe care Germania nazistă le-a prezentat în încercarea de a preveni înfrângerea în cel de-al Doilea Război Mondial.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rusia folosește foame ca pe o armă de război

Rusia folosește foame ca pe o armă de război. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a acuzat miercuri Rusia că foloseşte blocarea exporturilor de cereale din Ucraina ca armă de război, transmite dpa. "Rusia conduce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, prin distrugerea silozurilor, străzilor şi a căilor ferate, Rusia a lansat un război al grânelor, provocând o criză alimentară globală", a afirmat Baerbock la o întâlnire a miniştrilor de externe desfăşurată la sediul ONU din New York. Rusia folosește foame ca pe o armă de război "Face acest lucru într-un moment în care milioane de oameni sunt deja ameninţaţi de foame te, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, din cauza efectelor devastatoare ale crizei climatice, din cauza pandemiei de COVID, din cauza conflictelor care fac ravagii în propriile regiuni". Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Potrivit guvernului german, Rusia blochează exportul a 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în primul rând către Africa de Nord şi Asia. O mare parte este blocată în portul Odesa, potrivit Agerpres. Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume. Secretarul general al ONU consideră că războiul din Ucraina a amplificat şi accelerat factorii care contribuie la criza alimentară globală."În doar doi ani, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară severă s-a dublat, de la 135 de milioane înainte de pandemie la 276 de milioane astăzi", a avertizat Antonio Guterres.

Energia regenerabilă viitorul omenirii (sursa: Facebook/António Guterres)
Eveniment

Energia regenerabilă, viitorul omenirii

Energia regenerabilă, viitorul omenirii. Secretarul general al ONU, António Guterres, a anunțat un plan de accelerare a trecerii mondiale la energia regenerabilă, afirmând că războiul din Ucraina a fost un semnal de alarmă pentru ca întreaga lume să renunțe la combustibilii fosili. Energia regenerabilă, viitorul omenirii Luând cuvântul la lansarea raportului "Starea climei globale 2021" al Organizației Meteorologice Mondiale, Guterres a descris concluziile ca fiind "o etapă sumbră a eșecului umanității de a aborda perturbările climatice". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi "Sistemul energetic global este stricat și ne aduce tot mai aproape de o catastrofă climatică. Combustibilii fosili sunt o fundătură - din punct de vedere ecologic și economic", va spune el, potrivit comentariilor pregătite, potrivit CNN. "Războiul din Ucraina și efectele sale imediate asupra prețurilor la energie reprezintă un alt semnal de alarmă. Singurul viitor sustenabil este unul regenerabil. Trebuie să punem capăt poluării cu combustibili fosili și să accelerăm tranziția către energia regenerabilă, înainte de a ne incinera singura noastră casă", a spus el, adăugând că "timpul se scurge". Guterres a propus un plan în cinci etape: Ca tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi stocarea bateriilor, să fie tratate ca "bunuri publice globale esențiale și disponibile în mod gratuit". El a solicitat crearea unei coaliții globale privind stocarea bateriilor pentru a accelera inovarea și implementarea, condusă de guverne și care să reunească companii de tehnologie, producători și finanțatori.Să asigure, să extindă și să diversifice aprovizionarea cu componente și materii prime esențiale pentru tehnologiile de energie regenerabilă.Guvernele trebuie să creeze cadre și să reformeze birocrația pentru a uniformiza condițiile de concurență pentru energiile regenerabile.4. Guvernele trebuie să mute subvențiile de la combustibilii fosili pentru a proteja persoanele și comunitățile sărace și cele mai vulnerabile.Investițiile private și publice în energia regenerabilă trebuie să se tripleze, ajungând la cel puțin 4 trilioane de dolari pe an.

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

România stă alături de Ucraina (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, Romania)
Internațional

România stă alături de Ucraina

România stă alături de Ucraina. România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie în cadrul procedurilor lansate împotriva Federaţiei Ruse, a anunţat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe. "În continuarea demersurilor întreprinse în susţinerea Ucrainei ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, autorităţile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina împotriva Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie, la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948. România stă alături de Ucraina Acest demers al României de a interveni în procesul menţionat are loc la solicitarea expresă a părţii ucrainene, transmisă de ministrul Afacerilor Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, omologului român, Bogdan Aurescu, cu ocazia vizitei pe care ministrul ucrainean a efectuat-o la Bucureşti", precizează MAE, într-un comunicat transmis, informează Agerpres. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Conform MAE, în contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară şi va colabora strâns cu reprezentanţii Ucrainei implicaţi în procedurile din faţa CIJ. Decizia autorităţilor române a fost comunicată de ministrul Bogdan Aurescu colegilor europeni şi omologului ucrainean în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene care s-a desfăşurat zilele trecute la Bruxelles, ca expresie a susţinerii "constante" şi "principiale" a autorităţilor de la Bucureşti pentru cauza Ucrainei, arată Ministerul de Externe. "Decizia României reflectă, o dată în plus, poziţia constantă a ţării noastre în favoarea valorificării instrumentelor şi instituţiilor de drept internaţional în sprijinul menţinerii şi restabilirii păcii şi securităţii internaţionale, precum şi încrederea necondiţionată în rolul fundamental al CIJ ca promotor al justiţiei internaţionale", se mai precizează în comunicatul citat. Rusia acuzată de crime de război și genocid La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de iniţiere a procedurilor contra Federaţiei Ruse la CIJ, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia din 1948 privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Potrivit MAE, Ucraina a reclamat faptul că Federaţia Rusă a invocat, în mod fals, comiterea unor acte de genocid în regiunile Lugansk şi Doneţk, pentru a justifica recunoaşterea aşa-numitelor RP Doneţk şi RP Lugansk, precum şi pentru a desfăşura o operaţiune militară specială împotriva Ucrainei. "În baza acestor acuzaţii false, Federaţia Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave şi pe scară largă ale drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar", menţionează MAE. Printr-un ordin din data de 16 martie 2022, Curtea a indicat măsuri provizorii/conservatorii, prin care a stabilit în sarcina Federaţiei Ruse obligaţia de a suspenda imediat operaţiunile militare începute la 24 februarie 2022 pe teritoriul Ucrainei, precum şi de a se asigura că unităţi militare sau neregulate pe care Federaţia Rusă le-ar direcţiona sau sprijini, precum şi orice organizaţii sau persoane care ar fi supuse controlului sau conducerii sale nu fac niciun demers de continuare a operaţiunilor militare. De asemenea, ordinul prevede că ambele părţi se vor abţine de la orice acţiune care ar putea agrava sau extinde disputa supusă Curţii sau care ar face mai dificilă soluţionarea acesteia, explică Ministerul de Externe. De asemenea, printr-un ordin din data de 23 martie 2022, CIJ a indicat data de 23 septembrie 2022 ca termen pentru depunerea Memoriului Ucrainei, respectiv 23 martie 2023 ca dată limită pentru depunerea Contra-memoriului Federaţiei Ruse. Conform regulilor prevăzute în Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă o cauză pare să implice interpretarea unei convenţii multilaterale la care alte state decât cele implicate în dispută sunt părţi, Grefierul trebuie să notifice aceste state, iar orice stat notificat are dreptul să intervină în proceduri. România, ca şi celelalte state părţi la Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, a primit din partea Grefei CIJ o notificare privind faptul că procedurile iniţiate de Ucraina par a ridica probleme de interpretare a acestei Convenţii, statele părţi respective putându-se prevala de posibilitatea de a interveni în speţă. Declaraţia de intervenţie, care poate fi formulată înainte de data fixată pentru deschiderea procedurilor orale privind disputa în cauză, implică anumite proceduri suplimentare din partea statului intervenient.

Finlanda și Suedia în NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Finlanda și Suedia în NATO

Finlanda și Suedia în NATO. Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP. Finlanda și Suedia în NATO "Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. "Sperăm să finalizăm rapid" procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va aproba această aderare din cauza sancțiunilor impuse Ankarei și a acuzat ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde, potrivit Agerpres. Moscova a avertizat asupra unor "consecințe de anvergură" dacă se va merge mai departe.Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu va crea o amenințare, dar "extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va provoca cu siguranță răspunsul nostru". Ministerul rus de Externe a declarat că "va fi obligat să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale".

Macron nu "arde de nerăbdare" să viziteze Kievul (sursa: TASS.com)
Eveniment

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina

Franța intensifică livrările de arme în Ucraina. Franţa îşi va intensifica livrările de arme către Ucraina "în zilele şi săptămânile următoare", i-a promis marţi preşedintele Emmanuel Macron omologului său Volodimir Zelenski, confirmând angajamente în acest sens anunţate la sfârşitul lui aprilie, relatează AFP. Şeful statului "a confirmat că livrările de arme de către Franţa vor continua şi vor câştiga în intensitate în zilele şi săptămânile următoare, la fel ca transportul de echipament umanitar", a precizat Palatul Elysee. Franța intensifică livrările de arme în Ucraina Franţa a livrat peste 800 de tone de ajutor umanitar Ucrainei de la începutul ofensivei ruse pe 24 februarie, între care 13 vehicule de salvare suplimentare în acest weekend. Cei doi lideri au "evocat garanţiile de securitate pe care Franţa le-ar putea aduce Ucrainei în cadrul unui acord internaţional, în scopul de a asigura respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării". Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Zelenski i-a reproşat pe 12 mai lui Emmanuel Macron că vrea să-i asigure "o portiţă de ieşire" lui Vladimir Putin în conflict şi a estimat că "nu este nevoie să-i facă concesii politice" Rusiei, potrivit Agerpres. Macron "nu a discutat niciodată cu Vladimir Putin fără acordul preşedintelui Zelenski", a replicat atunci preşedinţia franceză. Emmanuel Macron l-a asigurat la sfârşitul lui aprilie pe omologul său care îi mulţumea pentru "trimiterea de material militar de anvergură care contribuie la rezistenţa ucraineană" că acest sprijin va continua "să se întărească, la fel ca asistenţa umanitară adusă de Franţa". Cei doi preşedinţi au mai discutat marţi despre "căile posibile de a permite exporturile de cereale ucrainene, de care depinde o mare parte a lumii pentru alimentaţie". Ucraina, unul dintre primii producători mondiali de cereale, se confruntă cu o blocadă navală totală din partea Rusiei, în special a portului Odesa, unul dintre principalele puncte de ieşire pentru exporturile sale. România reprezintă una dintre soluţiile posibile, prin transferul cerealelor cu trenuri, camioane sau barje şi încărcarea lor în portul Constanţa. În condiţiile în care Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Emmanuel Macron i-a confirmat de altfel omologului său "că cererea de aderare a Ucrainei la UE va fi studiată în cadrul Consiliului European din luna iunie", după avizul Comisiei Europene. Preşedintele Zelenski se arată foarte rezervat în privinţa propunerii omologului său francez de a crea o "Comunitate politică europeană" din care să facă parte Ucraina în aşteptarea unei adeziuni depline la UE care, potrivit Parisului, ar putea dura "decenii".

SUA va dovedi crimele de război comise de Rusia (sursa: Pixabay)
Eveniment

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia. Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți lansarea unui nou program "pentru a capta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de Rusia în Ucraina". Programul, numit Observatorul Conflictului, "cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise privind acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin", potrivit unei note de presă a Departamentului de Stat. SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia "Observatorul conflictului va analiza și va păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de responsabilizare actuale și viitoare", se arată în notă. "Acest lucru include menținerea unor proceduri riguroase de lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare”, potrivit CNN. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Informațiile vor fi împărtășite public prin intermediul unei platforme online, a adăugat nota. Departamentul de Stat a precizat că programul este o colaborare cu "Esri, o companie de top în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai", iar "guvernul SUA a contribuit, de asemenea, cu imagini comerciale din satelit la aceste eforturi". Departamentul de Stat a declarat că se așteaptă ca organizațiile partenere internaționale să se alăture programului. Rapoartele vor fi disponibile pe site-ul ConflictObservatory.org.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră