sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tun

4 articole
Politică

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar. Chioșcul lui Marcel Ciolacu din Buzău a făcut acum aproape zece ani o afacere demnă de magia neagră. Sau roșie, dar cu trei trandafiri. O covrigărie cumpără o pășune Pe scurt, potrivit unei investigații a Recorder, firma de covrigi a lui Ciolacu din Buzău a cumpărat în 2003 o pășune în județul Buzău cu 260 de euro. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Apoi, "pe 2 decembrie 2003, LUCIA COM ’94 (firma lui Marcel Ciolacu la acea dată - n.r.) face o tranzacție foarte profitabilă. Schimbă pășunea de 9.359 mp din rural cu o pădure de 9.358 mp aflată în intravilanul orașului Buzău, pe Șoseaua Nordului de azi, lângă Vamă. Pădurea e luată de la Direcția Silvică Buzău, iar contractul de schimb e semnat personal de Marcel Ciolacu. Direcția Silvică Buzău era controlată – cum e și acum – de PSD.", arată Recorder. Mai mult, pădurea intravilană primește (chiar înainte să se facă schimbul) "aprobare de scoatere a pădurii din circuitul silvic și de defrișare completă". Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar După 12 ani, s-a copt investiția, mai arată sursa citată: "în decembrie 2015 a vândut restul terenului defrișat unui retailer de materiale de construcții. LUCIA COM ’94 a încasat atunci 438.476 de euro (cu TVA). De 1.700 de ori mai mult decât plătise inițial pe pășunea dată la schimb.". Fără a se ști de această vânzare la vremea respectivă, ziarul „România Liberă” observă miracolul contabil că o patiserie din Buzău reușește să scoată profit mediu net de 27.000 de euro pe lună și îl întreabă pe viceprim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, de unde vin banii și unde s-au dus. Răspunsul său a fost scurt, dar elocvent: "Nu știu, nu eu administrez firma".

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Ultimul tun al lui Cherecheș Foto: 2mnews.ro
Eveniment

Ultimul tun al lui Cherecheș

Ultimul tun al lui Cătălin Cherecheș: băimărenii vor plăti și iarna aceasta sume astronomice la deszăpezire către finul fostului primar, Marcel Vasile Zoicaș, care controlează firma Consturom, arată datele site-ului de știri 2mnews. Potrivit acestui site, Baia Mare plătește circa 57.400 lei/kilometru pentru deszăpezire, în timp ce în orașul Cavnic, unde ninge frecvent, se plătesc 4.412 lei/kilometru. Citește și: Sondaje CURS: PSD, AUR și partidul lui Șoșoacă strâng 56% din opțiunile de vot. USR, după doi ani în opoziție, rămâne aproape constant la 10% Cherecheș a fost primit în PSD cu cinci luni înainte de a fi condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, având chiar o întâlnire cu Marcel Ciolacu, în iunie 2023. Ultimul tun al lui Cherecheș În Baia Mare, anul trecut a nins de cinci ori. În cele cinci ierni în care a fost valabil acest contract, a nins de circa 40 de ori. „Pentru deszăpezirea suplimentară, în cea de-a 5-a iarnă, cea din 2022-2023: peste 12,6 milioane de lei (exact: 12.683.519,80 lei), similară cu cea din iarna precedentă (2021-2022) și cea mai mare sumă plătită pe kilometru de deszăpezire din România (circa 57.400 lei/kilometru!) (...) În fine, s-a sfârșit și cea de-a 5-a iarnă deszăpezită de Zoicaș în cadrul contractului de 4 ani, finul a mai încasat 8 milioane de lei, însă, pentru a nu face licitație nici în 2023 și pentru că nu se mai putea face legal niciun contract subsecvent (contractul-cadru fiind expirat la 4 decembrie 2022), cu 3 zile înainte de finalizarea celui de-al 6-lea contract subsecvent, la 27 aprilie 2023, Cherecheș a ordonat semnarea un act adițional prin care perioada celui de-al 6-lea contract-subsecvent era prelungită și pentru iarna acesta. Mai exact i-a fost încredințată lui Zoicaș și deszăpezirea din această iarnă. Și uite așa, cu un contact pe 4 ani, finul va presta servicii de deszăpezire 6 ani. În primele 5 ierni, finul Zoicaș a încasat de la Primăria Baia Mare 58,8 milioane de lei. O sumă fabuloasă în condițiile în care ultimii 5 ani au fost cei mai călduroși din istoria măsurătorilor meteorologice din România”, scrie 2mnews.ro. Țeapa fostului primar continu și-n 2024 „Baia Mare a plătit de peste 8 ori mai mult pentru fiecare kilometru deszăpezit față de orașul în care ninge cel mai mult în Maramureș”, mai arată publicația. Poți citi aici tot articolul „EXCLUSIV - Din „dragoste” pentru Baia Mare: cum i-a livrat primarul corupt Cherecheș finului său Zoicaș un contract pe 4 ani prin care deszăpezește 6 ani la cele mai mari prețuri din România - 2mnews” Publicația estimează că, întrucât noul contract se va încheia la 30 ianuarie, primăria - condusă acum de viceprimarul PNȚCD Ioan Dăncuș, un apropiat al lui Cherecheș - nu va avea altă soluție decât să prelungească acordul cu finul fostului primar. Citește și: ANALIZĂ GfK: puterea de cumpărare a românilor este pe locul 33 din Europa, în scădere cu două poziții. Vasluiul pesedistului Buzatu, regiunea cu cea mai slabă putere de cumpărare Firma finului lui Cherecheș este însă abonată și la lucrările de reparare a străzilor.

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro (sursa: Facebook/Marian Ivan)
Investigații

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro. Liberalul Marian Ivan, primarul orașului Pantelimon, pregătește un "tun" incredibil: între 2,3 și 4,7 milioane de euro pentru curățenia unei singure grădinițe în următorii patru ani. În cazul în care contractul cadru va fi adjudecat la valoarea minimă, serviciile de curățenie vor costa în jur de 48.000 de euro în fiecare lună. Numele primarului Marian Ivan apare în mai multe afaceri controversate din orașul Pantelimon. De exemplu, a restituit unui coleg de partid un teren de aproape patru hectare, care a fost cumpărat ulterior de apropiații primarului. Culmea, în final, terenul a fost răscumpărat de primărie cu peste un milion de euro. Grădiniță (și) din bani europeni Primăria Orașului Pantelimon, condusă de controversatul primar Marian Ivan, se lăuda în prima parte a anului 2019 că obținuse o finanțare europeană pentru construirea unei grădinițe pe strada George Călinescu, la numărul 51. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 27,6 milioane de lei, din care 7,1 milioane lei a fost finanțarea nerambursabilă. Construcția grădiniței, formată din trei clădiri cu parter și etaj, a fost finalizată în vara anului 2022. Acum, primăria Orașului Pantelimon a anunțat că vrea să cumpere "servicii de curățenie" pentru noua grădiniță. Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea serviciilor a fost estimată la o sumă cuprinsă între 11,5 și 23,07 milioane lei, pe o perioadă de patru ani (în euro, între 2,3 și 4,7 milioane). "Pe parcursul perioadei de derulare a acordului-cadru, autoritatea contractantă intentionează să atribuire contracte subsecvente pentru servicii de curățenie pentru gradinița situată în strada George Calinescu, nr. 51, Oras Pantelimon, județ Ilfov. Acordul cadru fiind de complexitate mică se va semna cu 1 operator economic, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc", se menționeză în anunțul primăriei. Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro Licitația organizată sub patronajul primarului Marian Ivan a ridicat suspiciuni din cauza sumei colosale care urmează să fie cheltuită doar pentru servicii de curățenie. De exemplu, în cazul în care contractul va fi adjudecat la valoarea minimă estimată, primăria Pantelimon va cheltui în jur 2,875 milioane de lei pe an doar pentru curățenia grădiniței. Ceea ce înseamnă că, în fiecare lună, inclusiv în perioada de vacanță, vor fi cheltuiți minim 240.000 lei, echivalentul a peste 48.000 de euro. În situația în care contractul se va adjudeca la valoarea maximă, costurile lunare vor ajunge la peste 96.000 de euro. Primarul Marian Ivan, președintele licitației Pentru a câștiga această licitație suspectă, firmele care vor depune oferte trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții. De exemplu, media cifrei de afaceri anuale specifică în domeniul obiectului acordului cadrul, a ofertantului pe ultimii trei ani (2020, 2021, 2022), trebuie să fie în valoare de cel puțin 1,5 milioane lei. Curățenie de 23 de milioane de lei la grădiniță (sursa: SEAP) În plus, ofertanții trebuie să demonstreze că în ultimii trei ani (calculați până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat servicii similare în valoare cumulată de cel putin 4.610.000 lei fără TVA, în cadrul unuia sau a maximum trei contracte. Primăria Pantelimon a publicat și lista persoanelor cu funcții de decizie cu privire la organizarea licitației. În capul listei se află primarul Marian Ivan, secondat de viceprimarul Florin Viorel Cecate și de directorul ecnomic, Liviu Florin Țînțăreanu. Președintele comisiei de evaluarea a ofertelor este Daniela Alexandra Dan, consilier pe achiziții publice la primărie. Afacerea terenului cu dejecții animale Edilul Marian Ivan și subalterna sa, Daniela Alexandra Dan, au fost implicați într-o afacere cu multe semne de întrebare în urma căreia primăria Primăria Pantelimon a plătit peste un milion de euro. Totul a început în anul 2014, atunci când primarul Marian Ivan l-a pus în posesia unui teren extravilan de 39.000 mp pe pesedistul Valentin Condu. Potrivit cetateanul.net, terenul era infestat cu dejecții de animale provenite de la o fermă din zonă. Valentin Condu, coleg de partid în acea perioadă cu Marian Ivan și primar al comunei Dobroiești, a vândut terenul imediat cu 5 euro pe metrul pătrat. O parcelă de 10.000 mp a fost cumpărată de Daniela Alexandra Dan și de soțul acesteia, Alexandru Dan, cunoscut ca șoferul primarului Marian Ivan. Restul suprafeței a fost cumpărat de soții Violeta și Cosmin Predică. Ce au făcut soții Dan cu banii Patru ani mai târziu, primarul Marian Ivan a decis să răscumpere terenul cu pricina cu banii primăriei. În acest context, Consiliul Local Pantelimon a decis să cumpere cei 10.000 mp de la soții Dan cu 283.300 de euro. Adică, 28,3 euro/ mp. Pentru terenul soților Predică, primăria a plătit 795.500 de euro. Aproximativ, 27,5 euro/mp. Banii încasați de Daniela Alexandra Dan au fost menționați în declarația de avere depusă în anul 2019. În același document, aceasta a menționat că a avea deschis un cont curent la ING în care se afla suma de 828.465 lei. Un an mai târziu, soții Dan și-au cumpărat un teren de 469 mp și o casă de 168 mp. Liberalul Marian Ivan, finul soților Firea și Pandele Primarul Marian Ivan este unul dintre cei mai cunoscuți traseiști politici din județul Ilfov. În anul 2008 a câștigat primul mandat de primar, sub umbrela PDL. După scindarea democrat-liberalilor, a trecut în PNL. Apoi a jurat credință social-democraților ilfoveni. Soții Gabriela Firea și Florin Pandele i-au fost nași de cununie în anul 2015. În anul 2020, a trecut în tabăra liberalilor ilfoveni, conduși de Hubert Thuma, actualul președinte al Consiliului Județean Ilfov și președinte interimar la PNL București. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Considerat unul dintre cei mai bogați primari din Ilfov, primarul Marian Ivan are o declarație de avere goală. Nu are casă, nu are masă, mașini, bijuterii. Are menționate doar indemnizația de primar, salariul soției sale și alocațiile copiilor. În 2016, a declarat că primise cadou de părinți o mașină Dacia Logan, dar și aceea a dispărut din declarațiile de avere. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la primarul Marian Ivan, dar fără succes. DREPT LA REPLICĂ Joi, 8 iunie a.c., primarul Marian Ivan a trimis un drept la replică, pe care-l publicăm integral mai jos. "Doresc să clarific știrea apărută recent în presă, intitulată: "Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48000 și 96000 euro lunar, pe patru ani". Este important să înțelegem corect această informație care a fost răspândită în comunitatea online a orașului nostru, căutând sezaționalul, dezinformarea și denigrarea mea. Recent, departamentul de Achiziții al primăriei Pantelimon, a emis o solicitare prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pentru achiziționarea serviciilor complete de curățenie. Aceste servicii cuprind furnizarea de aparatură, produse și soluții de curățenie, precum și personal specializat, care să efectueze curățenia cu o frecvență între 20 și 40 de ori pe lună, pentru servicii de curățenie ce curpind: aspirare, spălare pardoseli și mochete, igienizare toalete și săli, etc. Doresc să menționez că bugetul alocat pentru aceste servicii nu trebuie să depășească suma de 0,6 lei pe metru pătrat pentru fiecare acțiune de curățenie propusă, operatorii fiind nevoiți să ofere un cost sub acest nivel, fiind mult sub media costului obișnuit pentru astfel de servicii. De asemenea, doresc să subliniez că această grădiniță este cea mai mare din oraș, suprafața ei care necesită mentenanță în curățenie, de 17561 mp, acoperind peste 70% din suprafețele de curățat ale tuturor celorlalte unități de învățământ din orașul Pantelimon și sălile de sport. Este esențial să asigurăm un mediu curat pentru copiii noștri și precizez faptul că bugetul stabilit pentru curățenia grădiniței este cel puțin la jumătate față de al altor instituții publice sau private. Vă îndemn să verificați informațiile din surse credibile și să nu vă lăsați influențați de știri false sau cu titlu senzațional, care sunt comandate să denigreze încrederea în administrația locală. Sunt mereu deschis dialogului și vă asigur că, din prima zi a mandatului meu, investiția în sistemul educațional al orașului Pantelimon este prioritară. Dacă la începutul mandatului meu, în Grădinița nr. 1 Pantelimon erau înscriși aproximativ 200 de elevi, în toamna acestui an, aproximativ 800 de copii își vor începe viața preșcolară în grădinițele din orașul nostru."

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră