marți 08 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: transelectrica

9 articole
Politică

Cum va câștiga nepotul Ciolacu milioane de euro parazitând statul

Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului, care conduce Transelectrica: Mihai Cristian Ciolacu nu a făcut decât să deschidă drum prin birocrația României, să obțină subvenții și aprobări. Este sarcina instituțiilor statului să probeze dacă nepotul lui Ciolacu s-a folosit de numele său pentru a face presiuni asupra birocrației. Însă putem estima că numele său a fost suficient pentru a-l ajuta. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul Potrivit datelor Hotnews, pentru faptul că a obținut subvenția PNRR, precum și acordul Transelectrica de racordare a viitoarelor parcuri fotovoltaice la rețea, nepotul premierului va fi răsplătit, alături de asociații săi, cu 15 milioane de euro. Ce a făcut nepotul lui Ciolacu, potrivit datelor furnizate Hotnews: în aprilie 2022 a înființat, alături de un partener, două firme Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL în iunie 2022, a aplicat la fonduri PNRR. Hotnews arată că în 2022 cele dou firme aveau cifra de afaceri zero în 13 martie 2023, Transelectrica îi dă avizele tehnice de racordare. Transelectrica este condusă de prietenul nepotului lui Ciolacu, Ștefăniță Munteanu, cu studii la o universitate privată. Munteanu este și finul premierului, și consilier județean PSD la Buzău. Mai 2023: firmele nepoțelului apar pe lista, de la ministerul Energiei, a firmelor care cer finanțare PNRR. În decembrie 2023, ministerul Energiei semnează contractele de finanțare, ajutorul de stat fiind de peste 22 de milioane de euro, respectiv peste 25% din valoarea proiectelor, de circa 84 de milioane de euro. Încă nu s-au făcut plăți. Vara anului 2024: nepoțelul scoate firmele la vânzare. „Tranzacția este evaluată la 15 milioane de euro, potrivit specialiștilor în astfel de vânzări. Practic, sunt vândute niște afaceri la cheie, cu toate documentele necesare puse la punct pentru demararea investițiilor (avize tehnice de racordare, contracte de finanțare prin PNRR). Altfel spus, cele 15 milioane euro reprezintă «prețul» evitării statului la rând pentru a obține avizele necesare. Avantajul cumpărătorului este că nu mai stă cu emoții așteptând aprobarea documentației, bașca beneficiază și de ajutorul de stat nerambursabil de 22,5 de milioane de euro”, explică Hotnews.

Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul Foto: Facebook
Mihaela Popescu, cea mai competentă funcționară din România (sursa: economie.gov.ro)
Investigații

Cea mai competentă funcționară din România

Cea mai competentă funcționară din România, Mihaela Popescu, acum secretarul general al Ministerului Economiei și președinta Consiliului de Administrație al Romarm, urmează să primească despăgubiri de peste 930.000 lei, echivalentul a aproximativ 190.000 de euro, de la compania de stat Transelectrica. Citește și: Recalcularea pensiilor: haos, propagandă electorală pentru Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei doar în 2024. Unii pensionari trebuie să cheltuie mii de lei pe decizii greșite Decizia a fost luată de Centrul de Arbitraj de Viena, acolo unde Mihaela Popescu a dat în judecată Transelectrica pentru că ar fi fost revocată ilegal din Consiliul de Supraveghere înainte de expirarea mandatului. În calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, Mihaela Popescu se află într-un posibil caz de conflict de interese pentru că face parte și din Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. Management la ASE și Drept la "Spiru Haret" Mihaela Popescu a început Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice în anul 1994. În paralel, a studiat și Dreptul, la "Spiru Haret". Doi ani mai târziu, a fost angajată la firma Co. R&D Trading 2000 direct pe funcția de director comercial. A lucrat până la finalul anului 1997. S-a reangajat din nou în februarie 1999, tot pe funcția de director comercial, la societatea Co. Spring Time Holding. Din 2000 până în 2014, a deținut funcțiile de director comercial și director general la șapte societăți comerciale. La unele dintre acestea avea calitate de asociat și administrator. Șefă la Murad și căsătorie fericită La 1 ianuarie 2014 a fost angajată ca expert în marketing la agenția de presă Agerpres. A rezistat doar trei luni, apoi a plecat ca director de marketing și comunicare la Phoenicia Express, una dintre firmele afaceristului Mohammad Murad. În octombrie 2014 a plecat de la firma lui Murad pe funcția de director general al LP Development Concept Imob. S-a reîntors la Phoenicia Express, pe funcția de director executiv, în iulie 2015. Între timp, s-a căsătorit cu influentul general SPP Cristian Popescu de la secretariatul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, funcție din care verifică documentele strategice care ajung pe masa președintelui Klaus Iohannis. Cea mai competentă funcționară din România Cariera Mihaelei Popescu avea să se schimbe radical în mai 2016. Userista Raluca Prună, ministrul Justiției de atunci, a angajat-o pe funcția de consilier personal. Ministrul a plecat, dar Mihaela Popescu a rămas pe funcție pentru a-i consilia pe rând pe miniștrii Florin Iordache, Ana Birchall și Tudorel Toader. Mai mult, ministrul Tudorel Toader a decis să o numească în Consiliul de Administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ) ca reprezentant al Ministerului Justiției. Ana Birchall a decis în iunie 2019, atunci când a preluat din nou funcția de ministru al Justiției, să renunțe la serviciile consilierei Mihaela Popescu. Mihaela Popescu a devenit funcționar public în iunie 2019, atunci când a fost angajată la Serviciul Gestiunea Investițiilor din cadrul Direcției Investiții a Ministerului Justiției. Apoi, în noiembrie 2020, a fost numită director adjunct al Direcției Economice a Ministerului Justiției. Orban a băgat-o la Transelectrica, Cîțu a scos-o În ultimii ani, Mihaela Popescu a beneficiat de susținerea liderilor USR, PNL și PSD. În septembrie 2020, premierul Ludovic Orban, cel care controla Secretariatul General al Guvernului prin Antonel Tănase, a decis să o numească pe Mihaela Popescu în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica pe o perioadă de patru ani, alături de alți șase membri. Un an mai târziu, guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a decis să-i schimbe pe toți cei șapte membri numiți de Ludovic Orban. Astfel, secretarul general al Guvernului de atunci, Tiberiu Horațiu Gorun, a cerut în Adunarea Generală a Acționarilor revocarea acestora. Culmea, chiar dacă a fost revocată din funcție, Mihaela Popescu a fost numită pentru alte câteva luni membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. Despăgubiri de 930.000 de lei Nemulțumită că a fost schimbată din Consiliul de Supraveghere, Popescu a reclamat Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena. A cerut plata salariilor și a bonusurilor de performanță pe perioada rămasă până la finalul mandatului de patru ani, adică pe aproape trei ani. În urmă cu aproape o lună de zile, conform hotărârii arbitrale, Mihaela Popescu a primit despăgubiri de aproximativ 610.000 lei pentru indemnizațiile fixe lunare neîncasate până la finalul mandataului. Alți 186.384 lei i-a primit pentru compensația de neconcurență, plus alți 135.128 lei reprezentând componenta variabilă, la care se adaugă accesorii. În total: 931.000 lei, echivalentul a 190.000 de euro. Reviriment sub ministrul Radu Oprea În timp ce se afla în litigiu cu Transelectrica, Mihaela Popescu a continuat să lucreze la stat. În august 2022 a fost angajată ca simplu consilier la Direcția Resurse și Capacitate Instituțională din cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De aici, a fost preluată de ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, cel care a numit-o fără concurs pe funcția de director adjunct la Direcția Economică. Se întâmpla în ianuarie 2023. Noul ministru al Economiei, pesedistul Radu Oprea, i-a propus în septembrie 2023 prim-ministrului Marcel Ciolacu să o numească în funcția de secretar general adjunct la Ministerul Economiei. Șefa CA al Romarm și un conflict de interese Între timp, tot ministru Radu Oprea a emis un ordin prin care Mihaela Popescu a fost numită președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, compania strategică de vânzarea a armamentului a statului român. Nu a fost suficient: Popescu fost numită și în Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. În acest context, Mihaela Popescu se află în conflict de interese: nu poate fi simultan membră în CA al societății-mamă Romarm, dar și în CA al Tohan. Explicația e evidentă: poate avantaja direct fabrica de armament Tohan în detrimentul celorlalte 14 fabrici de armament deținute de Romarm. Iar în martie 2024, ministru Radu Oprea i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să o numească pe Mihaela Popescu în funcția de secretar general al ministerului Economiei. Iar Ciolacu s-a executat.

Numărul prosumatorilor a trecut de 100.000 Foto: ZF
Economie

Numărul prosumatorilor a trecut de 100.000

Numărul prosumatorilor - micii producători de energie, pe care o folosesc în principal pentru autoconsum - a trecut încă de la început de noiembrie de 100.000, arată datele Transelectrica. La acel moment, capacitatea instalată era puțin sub 1.299 MW. Citește și: VIDEO Gafă epică la Digi 24: Cosmin Prelipceanu a dialogat un minut și jumătate cu prefectul Capitalei, dar la capătul firului era „un cetățean obișnuit”. Digi greșise numărul Numărul prosumatorilor a trecut de 100.000 „Pe baza datelor de la Transe­lec­trica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, în evidenţa căruia apar pentru prima dată pro­sumatorii, cei mai mulţi mici produ­cători de energie s-au concentrat în zona Olteniei, acolo unde sunt înregistraţi 17.239 de prosumatori. Ca­pacitatea mon­ta­tă de aceştia a ajuns la aproape 209 MW, arată datele Transe­lec­trica. Apoi, regi­unea deservită de DEER Transil­vania Sud, compa­nie de distribuţie a ener­giei din grupul Elec­trica, a ajuns la înce­putul lunii no­iem­brie la o co­munitate de 14.837 de prosumatori, cu o ca­pacitate instalată de 176 MW. A treia cea mai numeroasă comuni­tate de prosumatori se află în Mol­dova, peste 13.000 de prosumatori fiind conectaţi la reţeaua adminis­trată de nemţii de la Delgaz Grid. Cel mai probabil, România a terminat anul trecut cu o capacitate instalată pe zona de prosumatori de circa 1.500-1.600 MW, un salt fabulos în comparaţie cu cei 478 MW cu care a început 2023”, scrie Ziarul Financiar. Pentru comparație, Centrala Nucleară de la Cernavodă are o capacitate instalată de circa 1.400 MW.

A explodat numărul „prosumatorilor” Foto: ienergy.ro
Eveniment

A explodat numărul „prosumatorilor”

În 2023, a explodat numărul „prosumatorilor”, mici consumatori care produc propria energie regenerabilă: producția lor este, acum, mai mare decât a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Potrivit lui Gabriel Andronache, vicepreşedinte al ANRE, acum sunt 97.000 de prosumatori, cu o capacitate instalată de 1.225 MW. Greenpeace România arăta, în octombrie 2023, că „prosumatorii” au devenit o problemă datoriă rețelei electrice învechite, după nenumărați ani în care nu s-au făcut investiții. Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense deținea și într-un seif din Baia Mare „Stabilitatea rețelei e o problemă tehnică, rezolvabilă. Sunt țări cu mult mai mulți prosumatori decât are România. Distribuitorii de energie, ANRE, Ministerul Energiei trebuie să colaboreze, să asigure investițiile necesare ca rețeaua să fie modernizată și să poată prelua mai multă energie regenerabilă”, explica Greenpeace. A explodat numărul „prosumatorilor” „Prosumatorul este cel care nu doar consumă energie din rețeaua electrică, ci și produce energie din surse regenerabile. Surplusul de energie regenerabilă realizat de către acesta este injectat în rețea, aplicându-se mecanismul de compensare cantitativă”, explică ENEL, pe propriul site. Numărul acestora crește exponențial, iar Transelectrica se plânge că are mari probleme pentru că producția de energie este „fluctuantă” și ar genera „haos”. „În momentul de faţă, la finalul lui septembrie, sunt în număr de 97.000, cu o capacitate instalată de 1.225 MW. Am început anul cu 44.000 de prosumatori şi aveau o capacitate de 478 MW. Ne aşteptăm ca, până la finalul anului, să ajungem în jur de 1.500 MW, iar la finalul T1 să ne apropiem de 2.000 MW”, a spus, azi, la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar, Gabriel Andronache, vicepreşedinte al ANRE. Următorul proiect Casa Verde fotovoltaice ar putea fi împreună cu capacitate de stocare, astfel încât să nu se mai creeze o presiune pe sistemul de distribuţie, iar distribuitorii să fie nevoiţi să facă întăriri şi extinderi, care se vor reflecta în tarif, a mai spus Andronache. Rețeaua Transelectrica, depășită „Sunt probleme în zona de echilibrare în special în perioadele cu radiații solare ridicate. Apar probleme la furnizori, în special, care sunt dezechilibrați. Comercial, aceste dezechilibre sunt preluate de furnizori, dar din punctul de vedere al echilibrării fizice sunt tranferate către Transelectrica. Aceasta are obligația ca sistemul să funcționeze echilibrat. Noi, prin pârghiile pe care le avem, în 15 minute trebuie să refacem echilibrul sistemului și într-adevăr în perioadele cu radiații solare ridicate sunt probleme”, a spus Virgiliu Ivan, șeful Dispeceratului Energetic Național, într-o dezbatere organizată de Energy Center, la 16 noiembrie. ​Infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice este atât de veche și uzată încât cea mai mare parte a ei a depășit durata normală de viață sau se află la limită, potrivit unor date dintr-un raport pe 2022 al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Electricitatea a ajuns să circule prin instalații chiar mai vechi de 60 de ani, scria Hotnews, în septembrie 2023. „În cazul liniilor electrice aeriene aparținând Operatorul de Transport și Sistem - Transelectrica, aproximativ 97% au anul punerii în funcțiune în perioada 1960 - 1999”, arăta acest site.

Sinecuri la stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu Foto: Facebook
Politică

Sinecuri pentru „consilieră personală” a lui Bănicioiu

Potop de sinecuri la companii de stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu, cu studii de „limbi străine” la o universitate privată: Daniela Crângașu (36 de ani) este acum director de cabinet la Secretariatul General al Guvernului și a fost plasată în consiliile de administrație de la SMART SA și Telecomunicații CFR. Ea este moștenitoarea unui palat de 1.000 mp în Călărași și a unui apartament de 100 mp din București, dar deține doar 1/8 din aceste proprietăți. În 2018, când singurul ei venit era cel din funcția de „consilier personal” la cabinetul unui secretar de stat, și-a cumpărat un Audi - modelul nefiind precizat în declarația de avere. Bănicioiu a fost martor în dosarul DIICOT „sex cu minore”. „Ȋn anul 2007, l-am cunoscut pe Banicioiu Nicolae cu care am intretinut o singura data un act sexual, în anul 2009, în Delta Dunarii, la o conferință PSD - Școala de vară. Sunt si eu membru PSD din 2009. S-a intamplat pur si simplu, nu am primit niciun ban pentru actul sexual intretinut cu Nicolae Banicioiu", a relatat o doamnă care lucrase, potrivit presei, ca „damă de companie” în cluburi din Austria, Germania și Romania. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi Sinecuri la stat pentru fosta „consilieră personală” a lui Bănicioiu Potrivit propriului CV, ea a absolvit, în 2008, facultatea de limbi străine la Universitatea Dimitrie Cantemir. Din 2012 a început o lungă carieră de „consilieră personală” sau „consilieră”: 2012-2013, consilier personal cabinet ministru al Agriculturii. Postul era ocupat de Daniel Constantin, pe atunci în Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu 2014-2015, consilier personal ministrul Sănătății. Postul era ocupat de Nicu Bănicioiu. 2017-2019, consilier personal secretar de stat ministerul Sănătății 2020 - consilier personal cabinet secretar de stat ministerul Sănătății 2021, consilier personal secretar general al Guvernului. Funcția era ocuaptă de pesedistul penal Marian Neacșu În afară de slujbele de consilier personal, ea a fost, din 2012, cu intermitențe, și „consilieră” la diferite cabinete parlamentare, în patru rânduri. Competentă și-n telecomunicații, și în energie Dacă în 2016 ea a câștigat ridicola sumă de 13.500 lei/an din salariul de director de cabinet al unui secretar de stat în ministerul Educației, în 2022 veniturile ei au explodat: 70.294 lei salariu de director de cabinet SGG 67.020 lei indemnizația CA Telecomunicații CFR, companie controlată politic de Sorin Grindeanu (PSD) 46.750 de lei indemnizația CA Smart SA, o filială a Translelectrica - companie controlată în 2022 de Marian Neacșu, prin SGG. Banicioiu la întâlnirea din 2019 cu liderii ALDE Foto: EcoPolitic Alte informații publice sunt limitate, dar în 2019 ea a apărut alături de Nicolae Bănicioiu la o întâlnire Pro România - ALDE. „Conform imaginilor obținute în exclusivitate de ecopolitic.ro, de la această întâlnire de taină au participat de la Pro Romania Mihai Tudose, Nicolae Banicioiu si Daniela Crangasu, consiliera lui Banicioiu, iar de la ALDE Daniel Chițoiu, Toma Petcu”, a scris Ecopolitic. Și Fanatik o definea, în 2023, drept „fosta consilieră a lui Bănicioiu”. Citește și: ANALIZĂ Minciuna „România este o țară stabilă”: cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic

Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei (sursa: e-nergia.ro)
Eveniment

Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei

Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei. Lista de prime pe 2022 date de Translectrica ridică multe semne de întrebare: în timp ce angajați cu funcții nespecializate, precum cea de șofer, au primit și câte 16.000 de lei, unii ingineri care au avut responsabilități foarte mari abia au primit 10.000 de lei. Dar, în unele cazuri, doar câte 1.000 de lei. Șofer la Transelectrica, primă 16.000 lei Transelectrica a acordat prime de câte 16.000 de lei unui număr de cinci șoferi. Asta în timp ce șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN), “ochii și urechile” Sistemului Energetic Național (SEN) a primit o primă de doar 10.000 de lei. Asta în condițiile în care DEN, în acest an, a trebuit să fie mult mai atent cu ce se întâmplă în SEN, în condițiile războiului din Ucraina, cu care România și-a sincronizat rețeaua, și a atacurilor devastatoare cu rachete rusești asupra infrastructurii de acolo. Cu toate problemele și penele de curent din Ucraina și apoi din Republica Moldova, DEN a reușit să mențină rețeaua românească în funcțiune fără niciun fel de avarie. Citește și: Secretarul general NATO începe 2023 cum a încheiat 2022: insistă că Occidentul trebuie să continue să sprijine militar Ucraina De asemenea, găsim pe listă un consilier de specialitate care a primit o primă de 20.000 de lei, cel mai mare nivel individual al unei bonificații acordate de Transelectrica. Au primit prime și dispecerii, dar atenție, aceștia au luat doar 1.000 de lei, chiar și dispecerii șefi de tură, adică de 16 ori mai puțin decât șoferii sau de 20 de ori mai puțin decât un consilier. Un șef de tură pe stații, gradul 1 sau 2, a primit o primă de doar 200 de lei, iar un inginer principal specialist la DEN 700 de lei. Asta în timp ce două angajate cu funcția de bufetier au primit 6.000 de lei, potrivit e-nergia.ro.

Profiturile companiilor de stat din energie au explodat Foto: Facebook Hidroelectrica
Eveniment

Profiturile companiilor de stat din energie au explodat

Profiturile companiilor de stat din energie au explodat, arată datele publicate în ultimele două zile. Romgaz, Hidroelectrica, Nucleareletrica, Transgaz și Transelectrica raportează câștiguri uriașe pe primele nouă luni ale anului 2022. Însă, în timp ce profitul a crescut, o parte din aceste companii au produs mai puțin. „Resursele naturale ale României trebuie fie nationalizate fie impozitate corect. La fel și companiile strategice (cum sunt distribuitorii de energie)”, cerea, în martie, liderul AUR, George Simion. Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată Profiturile companiilor de stat din energie au explodat Iată datele prezentate de aceste compnaii: Transgaz a raportat un profit net de 273,559 milioane de lei după primele nouă luni ale acestui an, mai mare cu 144% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care profitul net consolidat la nivel de grup s-a cifrat la 266,160 milioane de lei, în urcare cu 152%, potrivit Raportului trimestrial al companiei transmis luni Bursei de la Bucureşti. Transgaz deţine statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România şi vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate. Profitul net al Transelectrica s-a majorat de peste cinci ori în primele nouă luni ale anului, ajungând la 418 milioane de lei, potrivit raportului transmis, luni, Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Transelectrica este operatorul de transport şi de sistem din România, asigurând schimburile de electricitate între ţările Europei Centrale şi de Răsărit. Producătorul de gaze de stat Romgaz şi-a dublat profitul net în primele nouă luni, la 2,23 miliarde lei, deși producţia de gaze a scăzut cu 0,5%, la 3,68 miliarde metri cubi. Compania de stat Hidroelectrica a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit net de 3,5 miliarde lei, cu 37,4% mai mare decât anul trecut, deși a vândut cu un sfert mai puțin energie decât anul trecut, arată datele publicate marți de acționarul Fondul Proprietatea. Compania a produs mai puțin pe fondul secetei din acest an. Acum patru zile, și Nuclearelectrica a anunțat că a înregistrat la 30 septembrie 2022 un profit net de peste 1,939 miliarde lei, în creştere cu 202,7% faţă de primele nouă luni din 2021, deși a vândut mai puțină energie. În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, faţă de perioada similară a anului 2021, societatea a vândut o cantitate totală de energie electrică în scădere cu 4,1%, pe seama unei producţii de energie electrică în diminuare cu 2,1%. Atât Nucleareletrica, cât și Hidroelectrica, au vândut Republicii Moldova curent electric la un preț avantajos.

Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina Foto: Transelectrica
Eveniment

Primele schimburi de energie cu Ucraina

Transelectrica anunță că primele schimburi comerciale de energie electricã cu Ucraina/ Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie, pe interconexiunea cu România. Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina ”Operatorii de Transport şi Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condiţiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina şi statele vecine. Acest proces urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, şi a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizări au fost obţinute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo şi ale operatorilor din statele învecinate”, anunţă Transelectrica. Schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina şi România. Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria şi Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitaţie. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã iniţialã, este de aşteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãţii şi securitãţii sistemului energetic. Capacitate limitată ”Aceastã realizare reprezintă pas suplimentar, atinsã la mai puţin de patru luni de la sincronizarea de urgenţã a sistemelor Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeanã şi, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport şi sistem europeni faţã de Ukrenergo (Operatorul de Transport şi Sistem din Ucraina) şi Moldelectrica (Operatorul de Transport şi Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza şi procesul de armonizare a detaliilor tehnice şi comerciale privind schimburile între România şi Republica Moldova”, mai arată compania. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Transelectrica este operatorul reţelei electrice de transport şi sistem din România, care funcţioneazã interconectat cu sistemul electroenergetic european, prin interconexiunile cu ţãrile învecinate: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova. În prezent, reţeaua gestionatã de Transelectrica are o capacitate transfrontalierã totalã de circa 3.000 MW, urmând ca aceasta atingã pânã în 2030 valoarea de 7000 MW.

Mara Mareș, plasată în CA-ul Formenerg Fotografie din 24 decembrie, o zi după numire, la o reuniune a PNL. Moș Crăciun venise deja!
Politică

Mara Mareș, plasată în CA-ul Formenerg

Mara Mareș a fost plasată, la 23 decembrie 2021, în ajun de Crăciun, în CA-ul Formenerg, o companie controlată de Transelectrica. La rândul ei, Transelectrica este deținută în procent de aproape 60% de statul român, fiind în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Mara Mareș, plasată în CA-ul Formenerg Formenerg se ocupă de “formarea specialiștilor“ în energie. Compania avea, în 2020, 25 de angajați. Din 2014, Formenerg este pe pierdere, ultimele date, din 2020, arătând un minus de circa 100.000 de euro. Mara Mareș este șefa Tineretului Național Liberal. A fost deputat din 2016 în 2020, iar acum este consilier al premierului Ciucă. Ea ocupă acest post din perioada în care Guvernul era condus de Florin Cîțu. Nu este clar cu ce se ocupă, în acest post. Majoritatea știrilor despre ea sunt din tabloide. În august 2021, Cancan scria: “Consiliera lui Florin Cîțu, Mara Mareș, a încins atmosfera, pe litoral, cu trupul său! Sexy-politiciana are fund de braziliancă și nu se sfiește să-l arăte!“. “Prințesa cartofilor“ Pe site-ul Formenerg nu pot fi găsite nici biografiile, nici declarațiile de avere ale membrilor Consiliului de Administrație al companiei. Tatăl Marei Mareș este un cunoscut om de afaceri din Brașov, cultivator de cartofi. Când ea a ajuns parlamentar, presa locală a denumit-o, ironic, “Prințesa cartofilor“. Citește și: România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră Mara Mareș a studiat în Marea Britanie de la 16 ani. Ea a fost timp de patru ani la King’s College London, unde a studiat Studii Europene şi Internaţionale. Ulterior, a petrecut un an la Madrid, într-un program Erasmus, unde a studiat ştiinţe politice în limba spaniolă. Ea a luat masteratul l-am urmat la University College of London, în Politici Publice Europene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră