sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: țintă

4 articole
Eveniment

Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei

Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sâmbătă, în jurul orei 02:30, sistemul radar de supraveghere al Armatei României a detectat o țintă aeriană de dimensiuni mici în Marea Neagră, la aproximativ 45 de kilometri est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea. Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei MapN a emis un comunicat de presă: Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR "Ca urmare a faptului că ţinta detectată evolua pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, au fost activate, conform procedurilor, structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliţie Aeriană sub comandă naţională. Astfel, pentru monitorizarea situaţiei au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea." Potrivit sursei citate, semnalul radar a indicat trecerea frontierei terestre a României în jurul orei 04:00, în zona Gura Portiței. La acel moment, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru a institui măsuri de alertare a populației din nord-estul județului Constanța. Radarele de supraveghere aeriană au monitorizat constant traseul țintei, care s-a deplasat spre localitatea Cogealac, județul Constanța, cu o adâncime maximă de pătrundere de 19 kilometri pe teritoriul național. Aeronavele de luptă nu au reușit contact vizual cu ținta pe întregul traseu. Semnalul radar a fost pierdut în jurul orei 04:30, la sud de localitatea Cogealac. Încetarea alertei aeriene "Încetarea alertei aeriene a fost transmisă în jurul orei 5,10, iar aeronavele de luptă au revenit pe bazele de dislocare. Din datele disponibile la acest moment, nu a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional. Forţele Ministerului Apărării Naţionale vor executa, începând cu această dimineaţă, cercetări în zonă", se mai menţionează în comunicat. MApN a mai precizat că a informat în timp real structurile aliate cu privire la situaţie, rămânând în contact permanent cu acestea.

Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei (sursa: Facebook/Forțele Aeriene Române)
UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total (sursa: Twitter/Markus Pieper)
Mediu

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total

UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total. Negociatorii UE au ajuns la un acord joi privind ţinte mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile până în 2030, un element cheie al planurilor blocului comunitar de a lupta contra schimbărilor climatice şi a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. UE: Energia regenerabilă, 42,5% din total Statele membre UE şi Parlamentul European (PE) au convenit ca până în 2030 blocul comunitar să obţină 42,5% din energie din surse regenerabile, cum sunt cea eoliană şi cea solară, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter europarlamentarul Markus Pieper (foto). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acordul politic trebuie acum aprobat de Parlamentul European şi statele membre UE, înainte de a deveni lege. De obicei aceste voturi sunt o formalitate, fiind aprobate fără modificări. Noua lege va înlocui actualul obiectiv al UE de a avea o pondere a surselor regenerabile în mixul de energie de 32% până în 2030. Conform datelor actuale, în 2021, ponderea surselor regenerabile (eoliană, fotovoltaică şi biomasă) în mixul de energie al UE a fost de 22%. Această pondere variază foarte mult în rândul statelor membre, de la 63% în Suedia până la sub 13% în Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Irlanda. Investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro O trecere rapidă la energia regenerabilă este crucială dacă UE vrea să-şi îndeplinească obiectivele climatice. Blocul comunitar vrea să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ţintele mai ambiţioase pentru extinderea folosirii energiei regenerabile şi-au sporit importanţa de la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE făcând eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia şi de a avea energie produsă în mare parte local, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Atingerea obiectivelor va necesita investiţii masive în capacităţile de producţie pentru energia eoliană şi solară şi în reţelele care să integreze energia din surse regenerabile. Conform Comisiei Europene, investiţii suplimentare de 113 miliarde de euro în energie regenerabilă şi infrastructură pentru hidrogen vor fi necesare până în 2030, pentru stoparea dependenţei statelor membre UE de combustibilii fosili din Rusia.

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin (sursa: Ukrinform.net)
Internațional

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin

Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin. Agresiunea Rusiei împotriva Poloniei sau a unei alte țări din UE este posibilă în viitorul apropiat, transmite ambasadorul Ucrainei în Polonia, Andrii Deshchitsia într-un interviu acordat publicației "European Pravda", scrie Eurointegration. Polonia ar putea fi următoare țină a lui Putin "Rusia se pregătește să atace Polonia. Misiunile diplomatice, inclusiv Ambasada Rusiei la Varșovia, au probabil această informație. Și își acoperă urmele", a declarat ambasadorul ucrainean. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Ambasadorul s-a referit la fumul de deasupra ambasadei ruse din Varșovia. Un fum similar deasupra ambasadei Federației Ruse de la Kiev a fost observat în ajunul invaziei. "Este clar de ce fac acest lucru. Dacă ar fi existat informații și documente care nu ar fi cauzat niciun rău Poloniei, nici măcar nu le-ar fi ars, chiar dacă ar fi trebuit să părăsească ambasada. Dar dacă documentele sau arhivele de la ambasadă conțin dovezi ale unor activități subversive ale diplomaților ruși din Polonia, aceasta este o acuzație serioasă și un argument serios care poate fi folosit mai târziu într-o curte penală internațională împotriva Rusiei", a declarat Deshchitsia. Rusia caută un pretext pentru a invada Polonia El consideră că Rusia încearcă acum să creeze un pretext pentru utilizarea armelor. "Rusia avea nevoie de cel puțin un pretext pentru a invada Ucraina. Dar pentru a intra în Polonia, care este membră a UE și NATO, este necesar să se pregătească mult mai serios. Rusia trebuie să aibă argumente serioase cu privire la motivul pentru care intenționează să intervină în viața internă a Poloniei și să atace Polonia", a declarat el. Distrugerea clădirii ambasadei ruse ar putea fi un astfel de motiv. "Apoi, sub acest pretext, Rusia ar trimite spetznaz (forțe speciale n. red) pentru a o proteja. În timpul unei astfel de operațiuni, are loc o provocare, un soldat rus este ucis și atunci Rusia are un motiv pentru a-și trimite trupele", a adăugat Deshchitsia. El a precizat că guvernul polonez încearcă în prezent să minimizeze acest risc. "Știți că guvernul polonez a decis să expulzeze aproximativ 40 de diplomați ruși care au fost implicați în activități de spionaj și sabotaj. Iar acest lucru confirmă faptul că Polonia face tot posibilul pentru a preveni răspândirea războiului pe teritoriul său și pentru a opri eventualele provocări din partea serviciilor speciale rusești sau a așa-numitului "personal diplomatic", explică el.

Zelenski, vânat de mercenari ruși Wagner (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Internațional

Zelenski, vânat de mercenari ruși Wagner

Zelenski, vânat de mercenari ruși Wagner. Peste 400 de mercenari ruşi operează la Kiev, la ordinele Kremlinului, pentru a-l asasina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe membrii guvernului său. Scopul: pregătirea terenului pentru ca Moscova să preia controlul în Ucraina, a dezvăluit luni publicaţia britanică The Times. Zelenski, vânat de mercenari ruși Wagner În urmă cu cinci săptămâni, Grupul Wagner, o miliţie privată condusă de un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi care operează ca o ramură independentă a statului, a adus mercenari din Africa pentru o misiune de "decapitare" a administraţiei Zelenski în schimbul unei frumoase sume de bani. Informaţia despre această misiune a ajuns la guvernul ucrainean sâmbătă şi, câteva ore mai târziu, Kievul a decretat o interdicţie de circulaţie strictă, de 36 de ore, pentru a putea "peria" oraşul în căutare de sabotori ruşi, potrivit relatărilor The Times. Citește și: Ucraina luptă cu toate puterile împotriva rușilor. Deținuții ucraineni cu experiență de luptă, eliberați din închisoare. Kievul anunță peste 5.000 de soldați ruși morți Autorităţile ucrainene i-au avertizat pe civili că, odată declarată interdicţia de circulaţie, cei care vor fi văzuţi pe străzi în intervalul orar 17.00-07.00 vor fi consideraţi agenţi ai Kremlinului şi riscă să fie "lichidaţi" dacă ies din case şi din adăposturi. Între 2.000 și 4.000 de mercenari în Ucraina Potrivit The Times, o sursă apropiată activităţilor Grupului Wagner a confirmat că în ianuarie au sosit în Ucraina între 2.000 şi 4.000 de mercenari. O parte dintre ei au fost trimişi în regiunile disputate din estul Ucrainei, autoproclamatele "republici" separatiste Doneţk şi Lugansk, în timp ce alţi 400 au intrat din Belarus şi s-au îndreptat către capitala Kiev. Mercenarilor li s-ar fi spus că Putin vrea o scurtă pauză ca să demonstreze că negociază cu Zelenski, însă i-ar fi asigurat că nu se va ajunge la niciun acord şi că demersul va fi pur şi simplu o păcăleală, potrivit unei surse apropiate de înalţi comandanţi ai Grupului Wagner. Prima săptămână din martie, decisivă Zelenski a acceptat duminică să trimită o delegaţie pentru a se întâlni cu o echipă rusă la frontiera cu Belarusul, însă şi-a exprimat scepticismul în legătură cu seriozitatea intenţiilor Moscovei. Mercenarii, scrie publicaţia britanică, aşteaptă un semnal de la Kremlin şi li s-au promis sume mari de bani în următoarele zile dacă îşi duc la bun sfârşit misiunea, şi protecţie pentru a părăsi Ucraina înainte de sfârşitul acestei săptămâni. În afară de Volodimir Zelenski, pe "lista neagră" sunt incluse alte 23 de persoane, printre care premierul, întreg cabinetul de miniştri, primarul Kievului, Vitali Kliciko, şi fratele său Vladimir. Mercenarii s-ar lăuda că ştiu exact unde se află preşedintele şi membrii guvernului său în Kiev şi că îi pot localiza prin intermediul telefoanelor mobile. Unde mai operează Wagner Wagner este o firmă militară privată strâns asociată "proiectelor" lui Putin în întreaga lume. Firma este proprietatea lui Evgheni Prigojin, un oligarh cunoscut drept "bucătarul lui Putin", iar grupul a efectuat operaţiuni sub acoperire în Africa şi Orientul Mijlociu, dar a fost considerat responsabil şi de încurajarea tensiunilor din estul Ucrainei în 2014. "Sunt foarte eficienţi. Apar de nicăieri, fac lucruri foarte violente şi apoi dispar din nou, fără să fie clar cine anume a fost de vină. Nu au o legătură directă cu guvernul rus şi, prin urmare, o pot nega", a declarat generalul Richard Barrons, fost comandant al forţelor armate britanice. Sursele citate au indicat că, aparent, Grupul Wagner a fost informat despre invazia planificată în Ucraina încă din decembrie 2021, cu mult înainte ca însăşi armata rusă să fie informată despre acest plan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră