sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: teren

23 articole
Eveniment

Unchiul primarului vrea teren pentru 1989

Unchiul primarului vrea teren pentru 1989. Ruda lui Mihai Chirica ţine să-i fie răsplătite meritele de revoluţionar. Unchiul primarului vrea teren pentru 1989 Vasile Chirica a contestat sentinţa Judecătoriei prin care i se respinsese solicitarea de a primi un hectar de teren pe raza municipiului pentru implicarea sa în evenimentele din decembrie 1989. Tribunalul nu a stabilit încă primul termen al apelului. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) În septembrie 2019, Vasile Chirica s-a adresat Judecătoriei, cerând ca municipalitatea să fie obligată să-i atribuie în proprietate un teren extravilan de 10.000 mp. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Unchiul primarului vrea teren pentru 1989 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
500 de lei pe zi, daune (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

500 de lei pe zi, daune

500 de lei pe zi, daune. O organizaţie neguvernamentală îşi face abonament la bugetul local. 500 de lei pe zi, daune Sătui să aştepte ca municipalitatea să-şi facă treaba şi să le retrocedeze o suprafaţă importantă de teren sau măcar să stabilească despăgubiri băneşti, reprezentanţii Fundaţiei „Caritatea” s-au adresat instanţei. Și au cerut transformarea unor daune cominatorii câştigate în trecut în daune compensatorii. Citește și: Comisia Europeană va finanța Ucraina cu 1,5 miliarde de euro lunar în 2023, dar atrage atenția că este nevoie și de sprijinul altor mari finanțatori pentru a acoperi nevoile Acţiunea este practic una formală, primul pas spre executarea silită a Primăriei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

300 euro pe mp de teren (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

300 euro pe mp de teren

300 euro pe mp de teren. Una dintre cele mai importante tranzacţii ale anului a avut loc recent la Iaşi. 300 euro pe mp de teren O proprietate imobiliară, care este un reper pentru ieşeni, a fost vândută cu aproape 3,5 milioane euro. Este vorba despre un teren cu o suprafaţă de 11.000 mp pe care sunt amplasate 13 construcţii şi care au făcut parte din Moara 1 Mai. Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge După ce vor fi dezafectate clădirile, pe amplasament vor fi construite în special blocuri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Putin a furat 25% terenuri agricole în estul și sudul Ucrainei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a furat 25% terenuri agricole

Putin a furat 25% terenuri agricole. Ucraina a pierdut un sfert din terenurile sale cultivabile din cauza ocupaţiei ruse din unele regiuni, în sud şi est, a anunţat luni Ministerul Agriculturii, care susţine însă că acest lucru nu reprezintă "o ameninţare pentru securitatea alimentară" a ţării, informează AFP. Putin a furat 25% terenuri agricole "În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânţate în acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul" populaţiei ucrainene, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki, într-o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, "consumul s-a redus, de asemenea, din cauza deplasărilor masive (de populaţie) şi a migraţiilor externe", în afara ţării. Peste şapte milioane de ucraineni s-au deplasat în interiorul ţării, conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) şi a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Lor li se adaugă alte 7,3 milioane care au fugit în străinătate, dintre care peste jumătate în Polonia. Ucraina nu este în pericol alimentar imediat În ciuda pierderii deloc neglijabile de terenuri aflate acum sub controlul ruşilor, "structura actuală a suprafeţelor cultivate (...) nu reprezintă o ameninţare pentru securitatea alimentară a Ucrainei", a dat asigurări Vîsoţki în faţa presei. "Agricultorii ucraineni au reuşit să pregătească relativ bine însămânţarea înainte de începutul războiului", a adăugat el. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect "În februarie, Ucraina a importat deja circa 70% din îngrăşămintele necesare, 60% din produsele fitosanitare şi circa o treime din cantitatea de carburant necesară" pentru însămânţare, a detaliat el. Ocupaţia rusă din mai multe regiuni ucrainene şi blocada asupra cerealelor impusă de Flora Rusă de la Marea Neagră i-au forţat totuşi pe agricultorii ucraineni "să modifice ce însămânţează şi cantitatea", a mai precizat Vîsoţki. ONU se teme de foamete Ucraina dispunea înainte de război de peste 30 de milioane de hectare de terenuri cultivabile, conform World Data Center-Ukraine, un ONG internaţional. Deşi consecinţele invaziei ruse asupra pieţei interne ucrainene par limitate în opinia oficialului ucrainean, imposibilitatea de a exporta cereale în străinătate amplifică temerile privind declanşarea unei foamete în lunile care vin, conform ONU. "În prezent, între 20 şi 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate, iar în toamnă numărul ar putea creşte la 70-75 de milioane de tone", a alertat la 6 iunie preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară era al patrulea exportator mondial de grâu şi porumb înainte de invazia rusă.

Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele

Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele. Municipalitatea ieșeană a publicat PUZ-ul aferent unei investiţii mari într-un supermarket. Ex-ministrul penal Fenechiu, afaceri grele Beneficiar al documentului este firma de construcţii a fostului ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu. Aceasta a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru terenul din zona Fortus. În zonă va fi creat un sens giratoriu. Citește și: EXCLUSIV DNA investighează detașările României la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației. Suspiciuni de mită și abuz în serviciu În prezent, lanţul de retail are mai multe proiecte în derulare la Iaşi. În primul rând, săptămâna viitoare, pe 24 februarie, va fi deschis noul magazin din Tătăraşi, zona Doi Băieţi. Un alt magazin pe care Kaufland intenţionează să-l construiască este în Galata, pe un teren din vecinătatea intersecţiei şos. Voineşti - str. Camil Ressu. Zona este în plină dezvoltare din punct de vedere imobiliar până spre „graniţa” administrativă cu comuna Miroslava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, cumpărate de la Ninel Peia (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia

Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este unul dintre proprietarii celebri de terenuri din Mogoșoaia. Și nu oriunde, ci acolo unde se va dezvolta controversatul proiect „Sector Zero”. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, de aproape 10.000 mp, au fost cumpărate de la Ninel Peia, fondatorul Partidului Neamul Românesc. Partid care a semnat un protocol de colaborare cu formațiunea politică AUR. Documentele obținute în exclusivitate de către defapt.ro arată că Daniel Dăianu a cumpărat de la Ninel Peia mai multe terenuri situate în județul Ilfov. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL Controversatul proiect „Sector Zero”, păstorit de Paul Precup, primarul liberal al Mogoșoaiei, a trecut la un alt nivel. O consilieră locală de la USR a fost agresată și amenințată de doi colegi de la PMP și PNL pentru că s-a opus proiectului. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, 110.000 EUR. De la Ninel Peia În urmă cu aproximativ 17 ani, Daniel Dăianu, pe atunci președintele Consiliului de Supraveghere al BCR, a cumpărat de la soții Mariana și Ninel Peia un teren de 9.957 mp în Mogoșoaia. Terenul a fost cumpărat de Daniel Dăianu pentru suma de 109.725 euro. Tranzacția a avut loc în data de 29 iunie 2005. Soții Peia cumpăraseră terenul în anul 2004 de la Ana Păun. La rândul ei, moștenise o parte de la Petre Păun iar diferența o obținuse prin reconstituirea dreptului de proprietate. Contractul de vânzare-cumpărare dintre Ninel Peia și Daniel Dăianu pentru terenul din Mogoșoaia (sursa: defapt.ro) Anterior acestei tranzacții, în 2004, Daniel Dăianu mai cumpărase un teren de 4.500 mp în Mogoșoaia. O parte din teren, adică 2.770 mp, a fost vândută în anul 2017 pentru suma de 337.900 lei. Bani pe care i-a depus în conturile bancare. Alte trei terenuri în Ilfov de la soții Peia: 234.900 EUR Pe lângă terenul de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu a mai cumpărat de la soții Peia alte trei terenuri. Dar situate pe raza administrativă a comunei ilfovene Nuci. Prima tranzacție a avut loc în anul 2005. Atunci, Daniel Dăianu a cumpărat un teren arabil în suprafață de 17.800 mp pentru care a plătit 35.400 de euro. Apoi a cumpărat un alt teren arabil în suprafață de 4.960 mp pentru care a plătit 50.000 de euro în anul 2007. Citește și: Antena 3 rescrie agresiunea de la Mogoșoaia: „Doamna nu ar trebui să facă pe victima” În același an, a mai cumpărat un teren de 15.000 mp, tot arabil, pentru care a plătit 148.500 de euro. De pe urma celor trei tranzacții, familia Peia a încasat de la Daniel Dăianu nu mai puțin de 234.900 de euro. În legătură cu scandalul imobiliar din prezent de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu are o părere clară: nu există nimic mafiot la mijloc. "Nu știu dacă e pierdere sau nu, deși este foarte puțin probabil să fiu în pierdere. Pentru că, dacă se dezvoltă acest proiect, nu are cum să nu crească valoarea. (...) ce când totul a fost la vedere, cu sute de oameni s-a vorbit, a fost o discuție, o întrunire publică practic, au fost toți anunțați de această discuție și fiecare a hotărât pentru sine. Unii au acceptat, unii nu au acceptat.", a spus Dăianu pentru Gândul. Averea lui Dăianu: terenuri, imobile, acțiuni, conturi Ultima declarație de avere făcută publică de Daniel Dăianu datează din iunie 2021. Potrivit acesteia, are cinci terenuri: în Mogoșoaia, comuna Nuci, Ciolpani și Vidra. Plus o vilă în București, de 250 mp, și un apartament de 50 mp. Pe numele lui Daniel Dăianu figurează 11 conturi și depozite bancare în care a strâns aproximativ 164.000 de euro și peste 920.000 de lei. Separat, într-un alt cont, are pe numele copilului o sumă de aproximativ 52.000 de euro. În plus, a mai investit 691.000 de lei și 143.000 de euro în obligațiuni emise de Guvernul României și alți 50.000 de lei la Bursa de Valori București. De-a lungul timpului, Dăianu a cumpărat acțiuni la principalele companii din energie: Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Electrica. Valoarea cumulată a acțiunilor este de aproximativ 310.000 lei. Totodată, are acțiuni în valoare de 3.170 euro la clubul de fotbal Borussia Dortmund. Peste 81.000 euro îi are băgați într-o companie care investește în startup-uri. Peia, școlit de SRI și aliat cu AUR Ninel Peia susține că este licențiat în științe juridice. În perioada 2004-2007 a absolvit trei cursuri postuniversitare de masterat. Apoi a urmat o serie de cursuri la: Colegiul Național de Apărare, Colegiul Național de Afaceri Interne și Colegiul Național de Informații, o „componentă” a Serviciului Român de Informații. El a fost ales deputat pe listele PSD în anul 2012. A rezistat la Social Democrați până în martie 2016, atunci când a fost exclus din partid. Motivul? În februarie 2016, după ce 13 bebeluși au ajuns în stare gravă la Spitalul „Marie Curie”, diagnosticaţi cu Sindrom Hemolitic Uremic, Ninel Peia a susținut că vaccinurile îi îmbolnăviseră pe copii. Apoi, Peia și-a încercat norocul la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. În timpul campaniei elctorale a dispărut de la un hotel din Cluj. Serviciul de Pază și Protecție, cel care asigura protecția candidaților, a alertat autoritățile locale în urma dispariției misterioase. Ulterior, Ninel Peia a declarat că a mers la o mănăstire pentru a primi binecuvântarea călugărilor. Partidul Neamul Românesc (PNR), condus de Peia, a semnat un protocol de colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid condus de Claudiu Târziu și George Simion. În urma acestui protocol, cinci membri PNR au intrat în Parlament pe listele AUR.

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat Foto: Facebook Primăria Mogoșoaia
Investigații

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat: sute de proprietari de teren sunt spoliați contra unor despăgubiri ridicole. Cine nu acceptă afacerea propusă de primarul localității, este expropriat. Cei care fac scandal sunt intimidați. O consilieră USR care s-a opus afacerii a fost agresată și amenințată că va fi băgată în scaun cu rotile. Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat Pe un teren de peste 1000 de hectare, adică aproape jumătate din comuna Mogoșoaia, ar urma să se ridice blocuri cu 10 etaje. Ar urma să fie construite un campus universitar, blocuri de locuinţe, spital, grădiniţă, clădiri de birouri, iar pădurea devine parc. Proiectul Sectorului 0 prevede preluarea a peste 1100 de hectare de teren din proprietate privată în proprietatea primăriei, trecerea din extravilan în intravilan. Ar urma schimbarea regimului său economic și asigurarea de utilități și infrastructură. Odată ce toate acestea vor fi gata, terenurile vor fi vândute dezvoltatorilor imobiliari. Cine deţine teren în zonă, potrivit planului, ori cedează 39% din suprafaţă, ori va fi expropriat la un preţ de puțin peste 1,5 euro pe metru pătrat. Prețul oferit este de circa 100 de ori mai mic decât prețul de piață, de aproximativ 150 de euro pe metru pătrat. Potrivit ultimelor date transmise de Primăria Mogoșoaia, zona vizată de exproprierile prezente are în componență 626 de proprietari unici privati vizati. Dintre acestia 350 si-au exprimat acordul si au cedat 39%. Nu mai puțin de 276 au refuzat sa isi dea acordul, fiind astfel proprietari expropriabili. Tuturor celor 626 de proprietari, Primăria le-a propus două variante: fie cedează 39% din teren și primesc 61% în altă parte, fie acceptă să fie despăgubiți cu 1,7 euro/mp. Scandalul începe în 2017 Primii pași pentru punerea în fapt a megaproiectului Sectorul 0 i-a făcut în 2017 când printr-o Hotărâre de Consiliu Local decide începerea exproprierilor, pentru realizarea “Zonei de dezvoltare din Comuna Mogoșoaia”. În 2019 consilierii votează o altă hotărâre legată de proiectul Sector 0. Un împrumut bancar care să acopere sumele necesare exproprierilor. O parte din proprietarii terenurilor vânate de primăria Mogoșoaia pentru proiect nu a fost de acord cu proiectul și nici cu despăgubirile. Ei au cerut în instanță anularea celor două HCL-uri iar în procedură de urgență suspendarea lor. Sunt pe rol nu mai puțin de 19 procese prin care se cere fie anularea, fie suspendarea acestor decizii ale consilierilor. Prețul oferit de Primăria Mogoșoaia este de aproape 10 ori mai mic decât este dispus CJ Ilfov să plătească pentru un teren în comuna Petrăchioaia, adică 14 euro/mp. La 14 decembrie 2021, 10 din consilierii locali au votat pentru exproprierea terenurilor, deși legea prevedea clar că este nevoie de 11 voturi. Contra proiectului au votat doar 5 consilieri, 4 de la USR și unul de la PSD. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Alina Gorghiu și familia, latifundiari în Mogoșoaia Presa a scris, recent, că mai mulți lideri PNL, în frunte cu Alina Gorghiu sunt implicați în acest matrapazlâc, avân terenuri în Mogoșoaia. Printre ei se află Alina Gorghiu – senatoare PNL și fost președinte PNL, Daniel Dăianu – președintele Consiliului Fiscal (PNL), Ionel Șcrioșteanu – secretar de stat la Ministerul Transportului (PNL) și Tudor Precup – fiul minor al primarului Mogoșoaiei Paul Precup (PNL). Alina Ștefania Gorghiu împreună cu Cristian-Dan Iancu și Primăria Mogoșoaia dețin 17.000 mp. Mihai Gorghiu împreună cu soția (Doina) și cu alte două persoane dețin 17.500 mp. Mihai și Doina Gorghiu sunt părinții Alinei Gorghiu. Toți aceștia au acceptat să-și cedeze terenurile către primărie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră