vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tensiuni

28 articole
Internațional

Terminalul petrolier rusesc Novorosiisk, lovit de Ucraina, pagube mari. Kazahstanul protestează

Ministerul de Externe din Kazahstan a transmis Ucrainei un protest oficial după atacul comis sâmbătă asupra instalațiilor Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră. Incidentul a dus la distrugerea unui terminal de încărcare și a fost catalogat de autoritățile kazahe drept o agresiune asupra unui obiectiv civil. Kazahstanul condamnă atacul asupra infrastructurii critice „Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan îşi exprimă protestul în legătură cu noul atac deliberat asupra infrastructurii critice a KTK în apele portului Novorossiisk”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei kazahe, Aybek Smadiyarov. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Potrivit acestuia, este vorba despre al treilea incident de acest tip, iar operațiunile Consorțiului beneficiază de protecție conform dreptului internațional. „Atac asupra unui obiectiv exclusiv civil” Prin același comunicat, Kazahstanul amintește că infrastructura vizată are caracter exclusiv civil, iar agresiunea constituie o încălcare a normelor internaționale. „Este al treilea act de agresiune împotriva unui obiectiv exclusiv civil ale cărui operaţiuni beneficiază de garanţii conform normelor dreptului internaţional”, a subliniat Ministerul de Externe din Kazahstan. Relațiile dintre Kazahstan și Ucraina, în tensiune Autoritățile de la Astana consideră incidentul un factor de deteriorare a relațiilor bilaterale cu Ucraina. „Considerăm incidentul drept o acţiune ce afectează relaţiile bilaterale dintre Republica Kazahstan şi Ucraina şi sperăm că partea ucraineană va lua măsuri eficiente pentru a împiedica apariţia unor astfel de incidente în viitor”, a mai precizat Smadiyarov. Terminalul avariat, monitorizări de mediu Atacul de sâmbătă, produs în zorii zilei, nu a provocat scurgeri de țiței, datorită activării sistemelor automate de securitate, care au închis supapele instalației avariate. Consorțiul a anunțat însă că autoritățile prelevează probe de apă marină și monitorizează situația pentru a evalua eventualul impact ecologic. Operațiunile altor terminale, suspendate temporar Celelalte terminale ale Consorțiului Conductei Caspice își vor relua activitatea doar după eliminarea oricărei amenințări. „Operaţiunile vor fi reluate când nu va exista nicio ameninţare de atacuri cu drone nautice sau aeriene”, a transmis KTK. Consorțiul Conductei Caspice, proiect internațional strategic KTK reunește companii importante din Kazahstan, Statele Unite, Rusia și mai multe țări europene. Din acest motiv, consorțiul a acuzat Ucraina de „atacarea intereselor ţărilor participante”. În anul 2024, conducta a transportat peste 63 de milioane de tone de petrol, având un rol esențial în exporturile energetice din regiune. Dronele ucrainene au vizat în ultimele luni numeroase infrastructuri energetice din Rusia, de la conducte de petrol și gaze, până la depozite de combustibil și rafinării, ca parte a strategiei de presiune asupra economiei ruse.

Tensiuni între Kazahstan și Ucraina (sursa: Google Maps)
Zelenski, „relații bune” cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge acuzațiile privind tensiuni cu președintele SUA: Nu mi-e frică de Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu exclusiv pentru The Guardian, că nu îi este „frică” de Donald Trump, spre deosebire de alți lideri occidentali, și a respins informațiile potrivit cărora ultima sa întâlnire cu președintele american, la Washington, ar fi fost tensionată. Zelenski, „relații bune” cu Trump Zelenski a subliniat că are „relații bune” și „constructive” cu Trump și a apreciat sprijinul discret, dar constant, al regelui Charles al III-lea pentru cauza ucraineană. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” Zelenski a respins relatările conform cărora Donald Trump ar fi aruncat hărțile de pe masă în timpul unei discuții aprinse, în octombrie, la Casa Albă. „Nu a aruncat nimic. Sunt sigur de asta. Relația noastră a fost normală, de afaceri și constructivă”, a spus liderul ucrainean. În contrast cu relatările din Financial Times, care sugerau că Trump l-ar fi presat pe Zelenski să accepte condițiile impuse de Vladimir Putin pentru încetarea războiului, președintele ucrainean a precizat că întâlnirea s-a desfășurat „cu totul altfel”. Echipa ucraineană a prezentat în fața delegației americane trei planuri de acțiune, armament, sancțiuni economice și măsuri strategice, menite să „slăbească Moscova” și să forțeze Kremlinul să accepte negocieri. „De ce să ne fie frică? Suntem prieteni cu America” Zelenski a afirmat că, în opinia sa, „toată lumea” se teme de Donald Trump. „Este adevărul. Dar nu și noi. Nu suntem dușmani cu America, suntem prieteni. De ce să ne fie frică?”, a adăugat el. Președintele ucrainean a reiterat că respectă alegerile democratice din SUA și a subliniat caracterul durabil al parteneriatului dintre cele două state. „SUA este partenerul nostru strategic — de ani, poate chiar de decenii și secole. Împărtășim valori comune, spre deosebire de Rusia imperialistă și revizionistă”, a spus Zelenski. Rolul discret al regelui Charles în relația cu Trump Liderul ucrainean a dezvăluit că regele Charles al III-lea ar fi avut un rol important în consolidarea relației dintre Ucraina și fostul președinte american. În urma unei întâlniri private dintre Trump și monarh, în timpul vizitei de stat din septembrie, „Majestatea Sa a transmis semnale importante președintelui Trump”, a spus Zelenski. „Trump îl respectă pe rege și îl consideră o persoană foarte importantă – un compliment rar, pe care nu îl face multora. Regele este foarte atent și empatic față de poporul nostru”, a adăugat el. Efectele devastatoare ale atacurilor ruse asupra rețelei energetice Discuția cu The Guardian a fost întreruptă de două ori, după ce curentul s-a oprit în Palatul Mariinsky din Kiev, din cauza atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice. „Acestea sunt condițiile noastre de viață. E normal. Avem fluctuații de electricitate, ca peste tot în Ucraina”, a spus Zelenski zâmbind ironic. El a acuzat Moscova de „atacuri teroriste” asupra sistemului energetic, menite să provoace panică și suferință civililor. „Putin nu are altă metodă de a crea tensiuni în societatea noastră”, a subliniat președintele. Ucraina cere mai mult sprijin Întrebat dacă sprijinul occidental este suficient, Zelenski a răspuns: „Niciodată nu e suficient. Va fi suficient doar când războiul se va termina și Putin va înțelege că trebuie să se oprească.” El a spus că are relații „calde” cu premierul britanic Keir Starmer și contacte constante cu Londra, dar a recunoscut că ajutorul militar rămâne sub nivelul necesar. Ucraina intenționează să achiziționeze 27 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot din SUA, însă până atunci speră ca statele europene să împrumute din propriile stocuri. „Liderii se tem de propriile societăți” Zelenski a evitat să ceară deschis trupe europene în Ucraina, explicând că o astfel de decizie trebuie luată cu prudență. „Liderii se tem de societățile lor. Nu vor să se implice direct în război. Este alegerea lor. Dacă insistăm prea mult, riscăm să pierdem sprijinul financiar și militar”, a avertizat el. Pierderi masive pentru armata rusă În ultimele zile, forțele ruse au preluat controlul asupra majorității orașului Pokrovsk, după o ofensivă sângeroasă. Zelenski afirmă că Moscova a mobilizat „170.000 de soldați” și că luptele din regiunea Donețk sunt printre cele mai dure de până acum. „Nu există succes real pentru Rusia. Doar pierderi masive – 25.000 de morți și răniți în octombrie”, a declarat el. „Putin testează liniile roșii ale NATO” Președintele ucrainean a avertizat că Rusia duce o „război hibrid împotriva Europei” și că ar putea deschide un al doilea front înainte de încheierea conflictului din Ucraina. „Trebuie să renunțăm la scepticismul european. Putin poate ataca în altă parte în același timp. E posibil și periculos”, a spus el. Zelenski a legat recentele incidente cu drone deasupra Poloniei, Copenhagăi, Münchenului și Bruxellesului de incapacitatea Rusiei de a progresa pe front. „Putin e într-un impas. Caută alte ținte, alte teritorii. Noi suntem acasă și ne apărăm”, a afirmat el. „Nu vreau să fiu intimidat, ci respectat” Întrebat despre declinul ordinii internaționale bazate pe reguli, Zelenski a spus: „Nimeni nu ar trebui să-ți impună ceva din exterior. Vreau să trăiesc într-o lume în care sunt respectat, nu intimidat sau ucis.  Într-o astfel de lume vreau să exist.” „Iubesc Ucraina. Asta mă ține în picioare” După aproape patru ani de război total, Zelenski recunoaște că rezistența sa are o singură sursă: dragostea pentru poporul său. „Iubesc Ucraina. Nu pot explica de ce, e mai mult decât logică. E greu acum, dar vreau să fiu aici, alături de oamenii mei”, a spus el. Interviul s-a încheiat simbolic, odată cu stingerea luminilor din palat. „Vom opri acum o parte din consumul de electricitate. Trebuie să economisim”, a spus președintele, înainte ca generatoarele să reia alimentarea.

Trei cadavre predate de Hamas, neidentificate oficial (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas a returnat trei cadavre care nu aparțin ostaticilor israelieni, susține Ierusalimul

Cele trei cadavre neidentificate provenind din Fâșia Gaza, predate vineri seară Israelului prin intermediul Crucii Roșii Internaționale, nu aparțin ostaticilor răpiți pe 7 octombrie 2023 de gruparea islamistă Hamas, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei israeliene. Verificările efectuate exclud legătura cu ostaticii israelieni Potrivit sursei militare, analizele preliminare au indicat că rămășițele umane nu corespund niciunei persoane din lista ostaticilor încă deținuți sau decedați în Gaza. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „În momentul predării, existau deja îndoieli că aceste corpuri ar putea aparține ostaticilor. Rezultatele verificărilor le-au confirmat”, a precizat oficialul militar israelian. Hamas a predat până acum 17 trupuri de ostatici decedați Conform armatei israeliene, Hamas a returnat până în prezent rămășițele a 17 dintre cei 28 de ostatici decedați pe care a fost de acord să îi predea în cadrul acordului de armistițiu mediat de Statele Unite. Negocierile continuă pentru identificarea și recuperarea tuturor persoanelor dispărute, în paralel cu eforturile diplomatice pentru menținerea încetării temporare a focului. Un an de la atacurile din 7 octombrie Atacurile din 7 octombrie 2023, comise de Hamas asupra teritoriului israelian, au provocat moartea a peste 1.200 de persoane și răpirea a circa 250 de ostatici. De atunci, conflictul dintre Israel și Hamas s-a intensificat, iar problema prizonierilor rămâne una dintre cele mai sensibile teme din negocierile internaționale privind pacea în Orientul Mijlociu.

Criză la Ierusalim după greșeala Hamas (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas a returnat rămășițe umane care nu aparțineau unui ostatic israelian, acuză Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat marți o reuniune de urgență a guvernului, după ce s-a confirmat că trupul returnat luni seara de gruparea islamistă Hamas nu aparținea niciunuia dintre cei 13 ostatici israelieni decedați aflați încă în Fâșia Gaza, ci unui ostatic identificat și înmormântat anterior în Israel. Trupul returnat aparținea lui Ofir Tzarfati, deja înmormântat în 2023 Biroul premierului israelian a anunțat că, după procesul de identificare, rămășițele predate luni s-au dovedit a fi ale lui Ofir Tzarfati, tânăr de 27 de ani răpit în timpul atacului de la festivalul de muzică Nova, pe 7 octombrie 2023. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „Aceasta constituie o încălcare clară a acordului”, se arată în declarația oficială, în care se precizează că premierul va organiza o întâlnire cu înalți oficiali din domeniul securității pentru a stabili ce măsuri vor fi luate ca răspuns. Reuniunea este programată pentru ora 14:00, ora locală. Tzarfati fusese rănit și răpit de Hamas, iar trupul său fusese recuperat de armata israeliană în decembrie 2023. El a fost înmormântat în orașul Kiryat Ata, din districtul Haifa. Familia ostaticului: „Am fost din nou înșelați” Familia Tzarfati a reacționat dur, acuzând Hamas că manipulează emoțiile publice și sabotează acordul privind returnarea ostaticilor. „Este pentru a treia oară când ne vedem obligați să deschidem mormântul lui Ofir și să-l reînhumăm. Cercul se presupunea că a fost închis în decembrie 2023, dar nu se închide niciodată complet”, au transmis părinții tânărului. Aceștia au calificat gestul Hamas drept „o manipulare abominabilă menită să saboteze acordul și să abandoneze efortul de a aduce acasă toți ostaticii”. Presa israeliană confirmă eroarea Institutul Național de Medicină Legală al Ministerului Sănătății din Israel a confirmat, prin intermediul presei, că rămășițele returnate nu aparțin niciunuia dintre ostaticii decedați aflați încă în Gaza. Este a doua oară în ultimele luni când Hamas trimite corpuri identificate anterior, după un incident similar petrecut în octombrie 2024. Hamas anunțase luni seara că predă rămășițele unui „nou ostatic”, în cadrul acordului de încetare a focului. În realitate, trupul aparținea lui Tzarfati, deja înmormântat. Extremiștii cer represalii militare Incidentul a provocat reacții dure din partea miniștrilor de extremă dreapta din guvernul israelian. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut reluarea atacurilor asupra Fâșiei Gaza: „Hamas continuă să joace jocuri și să refuze transferul corpurilor. Este timpul să-i rupem picioarele odată pentru totdeauna.” De asemenea, Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe, a declarat că va solicita premierului Netanyahu să ordone rearestarea tuturor prizonierilor palestinieni eliberați în temeiul acordului privind ostaticii. Opoziția cere prudență În opoziție, liderul Yair Lapid a pledat pentru reținere, subliniind că procesul de identificare și recuperare a cadavrelor este unul complex. „Aceasta nu justifică reluarea luptelor la scară largă, dar nici tăcerea Israelului. Trebuie să lucrăm până când toți ostaticii vor fi aduși acasă”, a declarat Lapid pentru publicația Ynet. Hamas acuză dificultăți în identificarea trupurilor ostaticilor Gruparea islamistă susține că întâmpină dificultăți în localizarea rămășițelor ostaticilor israelieni din cauza tonelor de moloz rezultate în urma bombardamentelor și pentru că mulți dintre comandanții care cunoșteau amplasamentele au fost uciși. Israelul a permis recent intrarea în Gaza a unei echipe tehnice egiptene și a Crucii Roșii, pentru a sprijini căutarea cadavrelor. Facțiunile palestiniene au extins operațiunile în zone aflate încă sub controlul armatei israeliene, care menține 53% din enclavă sub ocupație. Presiuni internaționale pentru finalizarea acordului Mediatorii internaționali, în special Statele Unite, presează Hamas să finalizeze procesul de returnare a trupurilor, condiție esențială pentru a doua fază a planului președintelui american Donald Trump, care prevede: dezarmarea completă a Hamas; demilitarizarea Fâșiei Gaza; formarea unei administrații civile care să înceapă reconstrucția.

Tensiuni majore între Trump și Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump îl presează pe Zelenski să accepte termenii lui Putin pentru încheierea războiului (FT)

Preşedintele american Donald Trump l-ar fi îndemnat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Casa Albă, să accepte propunerile formulate de Vladimir Putin pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean. Potrivit Financial Times, Trump l-ar fi avertizat pe Zelenski că președintele rus a amenințat cu „distrugerea” Ucrainei dacă nu sunt acceptate condițiile Moscovei. Întâlnirea tensionată de la Casa Albă Sursele publicației afirmă că Putin și-ar fi redus pretențiile față de cele prezentate la summitul din august cu Trump. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Vizita lui Zelenski la Washington a avut ca scop principal obținerea de noi arme, în special rachete de croazieră Tomahawk. Solicitarea a fost însă respinsă de Trump, iar discuția celor doi s-a transformat într-o confruntare verbală intensă, descrisă de surse ca o „ceartă cu strigăte” în care președintele american „înjura constant”. Trump a cerut cedarea Donbasului Conform relatărilor, Trump i-ar fi cerut președintelui ucrainean să cedeze Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. În prezent, trupele ruse controlează aproape complet Luganskul, dar doar parțial Donețkul. La întâlnirea din august dintre Trump și Putin, liderul rus ar fi cerut retragerea totală a Ucrainei din Donbas, promițând înghețarea restului frontului. Joi, înaintea întrevederii de la Casa Albă, Putin ar fi făcut un pas înapoi, oferind restituirea unor porțiuni din regiunile Herson și Zaporojie în schimbul controlului total asupra Donbasului. Zelenski ar fi reușit să obțină o schimbare de poziție din partea lui Trump Potrivit Financial Times, Zelenski a reușit să-l convingă pe Trump să revină la ideea înghețării actualei linii a frontului. Într-un mesaj postat ulterior pe Truth Social, Trump a scris: „Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă.” Președintele american a mai cerut celor doi lideri „să încheie un acord și să oprească vărsarea de sânge”. Avertismentul transmis lui Zelenski În spatele ușilor închise, Trump i-ar fi spus lui Zelenski că Ucraina pierde războiul și că singura alternativă este negocierea. „Dacă Putin vrea, te va distruge”, ar fi spus liderul american, potrivit unei surse europene citate de publicația britanică. Alte trei surse europene au confirmat că Trump „a ținut prelegeri” lui Zelenski, repetând argumentele lui Putin și îndemnându-l să accepte propunerea rusă. Reacția lui Zelenski După întâlnirea de la Casa Albă, Zelenski a declarat că ambii lideri au convenit asupra „diminuării tensiunilor” cu Rusia. Totuși, odată revenit la Kiev, președintele ucrainean a cerut aliaților occidentali să adopte „măsuri decisive” împotriva Moscovei. El a anunțat și pregătirea unei noi reuniuni a „Coaliției de Voință” — alianța țărilor europene care susțin militar Ucraina și doresc să-i ofere garanții de securitate post-război. „În Europa, avem nevoie de poziții comune și ferme. Și le vom avea”, a spus Zelenski în mesajul său zilnic către națiune. Rusia vrea teritorii, Ucraina cere garanții Primul summit dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurat pe 15 august în Alaska, nu a adus progrese semnificative în direcția păcii. Rusia continuă să insiste pe revendicări teritoriale, în timp ce Ucraina și aliații săi cer garanții de securitate clare, inclusiv posibilitatea staționării de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, o propunere respinsă categoric de Kremlin. Un al doilea summit Trump–Putin urmează să aibă loc la Budapesta, la o dată încă neprecizată.

Hamas, acuzat că nu respectă acordul (sursa: Facebook/IDF Spokesperson)
Internațional

Gaza, noi tulburări: Hamas nu a predat toate cadavrele, Israel blochează ajutoarele umanitare

În ciuda armistițiului recent și a discuțiilor privind un plan de pace, relațiile dintre Israel și Hamas rămân extrem de fragile. Punctul de trecere a frontierei către Egipt, situat la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, va rămâne închis până miercuri inclusiv, potrivit unor surse oficiale israeliene. Decizia vine în contextul tensiunilor reînnoite dintre Israel și Hamas, în ciuda acordului de încetare a focului convenit recent. Israelul acuză Hamas că nu și-a respectat angajamentele Reluarea livrărilor de ajutoare umanitare către Gaza prin punctul de trecere Rafah era planificată pentru marți. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Totuși, autoritățile israeliene susțin că Hamas nu și-a îndeplinit obligația de a preda trupurile neînsuflețite ale tuturor ostaticilor israelieni decedați în captivitate. În cadrul acordului recent, gruparea palestiniană ar fi trebuit să returneze toate cele 28 de cadavre ale ostaticilor, după ce ultimii 20 de supraviețuitori au fost deja transferați în Israel. Israelul impune sancțiuni și restricții umanitare Ca reacție, Israelul a decis să sancționeze Hamas, reducând accesul ajutoarelor umanitare în Fâșia Gaza. Măsura a fost anunțată de COGAT, unitatea din cadrul Ministerului israelian al Apărării care gestionează fluxul de ajutoare. Potrivit unei note transmise către ONU, Israelul va permite doar 300 de camioane să treacă prin Rafah, jumătate din volumul convenit anterior. ONU confirmă reducerea ajutoarelor pentru Gaza Olga Cherevko, purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) în Gaza, a confirmat primirea notificării israeliene. Documentul precizează că reducerea la jumătate a convoiului umanitar este o consecință directă a nerespectării de către Hamas a înțelegerii privind returnarea ostaticilor decedați.

Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene (sursa: Facebook/Gulyás Gergely)
Internațional

Război online între Ucraina și Ungaria: blocări reciproce de site-uri și acuzații de cenzură

Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene. Guvernul ungar a anunțat luni blocarea accesului la 12 site-uri de știri ucrainene, după ce Kievul a luat măsuri similare în septembrie. Atunci, autoritățile ucrainene, la cererea serviciilor de securitate, blocaseră mai multe portaluri acuzate că difuzează puncte de vedere pro-ruse, inclusiv opt site-uri în limba maghiară. Printre acestea s-a numărat și origo.hu, un portal pro-guvernamental considerat popular. Ungaria blochează site-uri de știri ucrainene Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orbán, a explicat pe Facebook că „o țară suverană trebuie să reacționeze proporțional la orice atac nejustificat”. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Potrivit acestuia, Ucraina ar fi blocat portalurile ungare deoarece acestea criticau sancțiunile impuse Rusiei, sprijinul militar acordat Kievului și politicile Uniunii Europene și NATO. Printre site-urile blocate de Ungaria se numără publicații foarte citite în Ucraina, precum Pravda Europeană, care monitorizează îndeaproape demersurile de aderare la Uniunea Europeană și opoziția Budapestei față de acestea. Gulyas a adăugat că portalurile ungare au fost interzise deoarece „au îndrăznit să relateze despre activitățile de influență ale Fundației Soros”. Context politic și criticile la adresa lui Soros Reuters reamintește că George Soros, magnat de origine ungară și promotor al unor vederi liberale, se află de peste un deceniu în colimatorul partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán. Premierul ungar este cunoscut pentru poziția sa sceptică față de sprijinul militar occidental pentru Ucraina și pentru relațiile mai cordiale cu Vladimir Putin decât restul liderilor europeni. Până în prezent, Kievul nu a reacționat la decizia Budapestei.

Iran avertizează: suntem gata de război (sursa: IRNA)
Internațional

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul

Iran avertizează: suntem gata de război. Prim-vicepremierul iranian Mohammad Reza Aref a declarat luni că tensiunile cu Israelul ar putea escalada rapid într-un nou conflict militar. Oficialul a subliniat că, la peste două luni de la confruntările violente din iunie, „nu există un armistiţiu real”, ci doar o încetare temporară a ostilităţilor. Atacul-surpriză al Israelului asupra Iranului Pe 13 iunie, Israelul a lansat sute de lovituri asupra teritoriului iranian, vizând în special obiective militare şi nucleare. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În atacuri au fost ucişi cercetători implicaţi în programul nuclear iranian şi ofiţeri de rang înalt ai armatei. Iranul a ripostat prin tiruri de rachete şi drone, direcţionate atât asupra Israelului, cât şi asupra celei mai importante baze americane din Orientul Mijlociu, situată în Qatar. Implicarea SUA și încetarea temporară a ostilităților La rândul lor, Statele Unite au efectuat pe 22 iunie bombardamente asupra unor obiective nucleare iraniene. Două zile mai târziu, Washingtonul a anunţat o încetare a ostilităţilor, însă fără un acord formal între părţi. Iran avertizează: suntem gata de război „Trebuie să fim gata în orice moment pentru confruntare. Astăzi, noi nici măcar nu suntem într-o situaţie de armistiţiu”, a declarat Mohammad Reza Aref. Yahya Rahim Safavi, consilier militar al liderului suprem Ali Khamenei, a întărit mesajul, afirmând că Iranul pregăteşte planuri pentru „cel mai rău scenariu”. „Nu există în prezent un veritabil armistiţiu. Suntem în fază de război, şi acesta poate izbucni în orice moment. Nu există protocol, reglementare sau acord nici cu israelienii, nici cu americanii”, a subliniat Safavi. Bilanțul conflictului din iunie Potrivit autorităţilor de la Teheran, peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul confruntărilor din iunie. Israelul a raportat, la rândul său, 28 de morţi. În timp ce responsabilii iranieni afirmă că ţara lor este pregătită pentru o nouă confruntare, oficialii insistă că Teheranul nu caută războiul. Puterile occidentale şi Israelul acuză Iranul că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare, acuzaţii respinse de Teheran, care susţine că programul său are doar scopuri civile.

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Azerbaidjanul asaltează Rusia: președintele Aliev cere Ucrainei să-și recucerească teritoriile

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere. Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan se află într-un punct critic, în urma unor declarații recente ale președintelui azer, Ilham Aliev, care și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia, potrivit agenției dpa. Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere Într-un interviu acordat presei ucrainene, președintele Ilham Aliev a afirmat că Ucraina nu trebuie să accepte ocupația rusă și ar trebui să recâștige teritoriile pierdute, invocând drept model recucerirea regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în 2023. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat ferm la afirmațiile liderului azer, avertizând că Moscova „contează pe depășirea unei perioade scurte de răcire în relațiile bilaterale” și atrăgând atenția asupra riscului deteriorării raporturilor diplomatice. Reacție dură din partea bloggerilor militari ruși Comentariile lui Aliev au stârnit reacții virulente în rândul bloggerilor militari ruși, unii dintre ei cerând acțiuni directe împotriva Azerbaidjanului. Au fost invocate „încălcarea onoarei naționale” și necesitatea unor „măsuri violente concrete”, dincolo de simple avertismente. Incidentul aviatic de la sfârșitul lui 2024 Unul dintre fundamentele nemulțumirii dintre cele două state este doborârea, la sfârșitul anului 2024, a unui avion de pasageri azer de către o rachetă rusă sol-aer. Avionul se apropia de Groznîi în contextul unei operațiuni de apărare antiaeriană contra dronelor ucrainene. Incidentul s-a soldat cu moartea a 38 de persoane. Baku acuză Moscova că nu și-a asumat niciodată responsabilitatea, iar președintele Aliev a anunțat că va duce cazul în fața instanțelor internaționale. Doi cetățeni azeri morți în Rusia, jurnaliști ruși arestați în Azerbaidjan Un alt episod tensionat s-a produs la finalul lunii iunie în regiunea rusă Ural, unde doi cetățeni azeri au murit în timpul unei intervenții a forțelor de ordine. Baku acuză un motiv etnic în spatele acțiunii și a răspuns prin arestarea unor cetățeni ruși aflați pe teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv jurnaliști de la presa de stat din Moscova.

Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia (sursa: X/@_Elmir_S)
Internațional

Azerbaidjanul sfidează Rusia: percheziții la sediul Sputnik din Baku, acuzații de spionaj

Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia. Poliția din Azerbaidjan a efectuat luni o percheziție la sediul local al agenției ruse Sputnik, reflectând o nouă escaladare în relațiile tensionate dintre Baku și Moscova. Noi tensiuni între Azerbaidjan și Rusia Deși biroul agenției Sputnik fusese oficial închis de autoritățile azere încă din luna februarie, în contextul unei campanii de reprimare a presei străine, presa locală susține că activitatea agenției ruse a continuat neoficial în Azerbaidjan. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație Ministerul de Interne de la Baku a confirmat efectuarea unei „operațiuni și cercetări” la sediul Sputnik, fără a oferi detalii suplimentare. Suspiciuni de spionaj: presupuși agenți ruși arestați Potrivit site-ului Minval.az, doi presupuşi agenţi ai serviciilor de informaţii ruse, care ar fi operat „sub acoperire” în cadrul redacției Sputnik din Azerbaidjan, au fost reținuți de forțele de ordine. Reacția Rusiei nu a întârziat. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova este îngrijorată de soarta jurnaliștilor săi, iar ambasada Rusiei din Baku a contactat imediat autoritățile azere. Atac mediatic împotriva Moscovei la televiziunea de stat În același timp, postul public AzTV din Azerbaidjan a difuzat o emisiune cu un ton extrem de critic la adresa Kremlinului. În cadrul programului, represiunea politică din Rusia a fost denunțată public, iar președintele Vladimir Putin a fost comparat cu dictatorul sovietic Iosif Stalin. Relații deteriorate după incidente grave Criza diplomatică dintre cele două state s-a acutizat după ce, în decembrie, un avion al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbușit, iar Baku a acuzat Rusia că ar fi doborât aparatul „din greșeală”, încercând ulterior să mușamalizeze incidentul. Tensiunile s-au amplificat și mai mult recent, când doi cetățeni azeri au murit în timpul unui raid al poliției ruse la Ekaterinburg, ceea ce a stârnit proteste din partea autorităților azere. Ca răspuns la situația tot mai tensionată, Ministerul Culturii din Azerbaidjan a anunțat anularea tuturor evenimentelor culturale cu legătură rusă, invocând „acte sistematice de violență” comise de serviciile ruse de securitate împotriva cetățenilor azeri aflați în Federația Rusă.

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia, țară periculoasă pentru moldoveni. Chișinăul a emis o alertă de călătorie

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a informat miercuri că a arestat doi cetățeni moldoveni, acuzați că ar fi agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Incidentul survine pe fondul agravării relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Acuzații grave din partea FSB: misiuni subversive în Rusia Potrivit unui comunicat oficial, cei doi bărbați ar fi intrat în Rusia cu acte false, în scopul îndeplinirii unor misiuni stabilite de SIS care „urmăresc subminarea securității Federației Ruse”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Autoritățile ruse au deschis un dosar penal pentru „cooperare confidențială cu un stat străin”, infracțiune pedepsită cu până la opt ani de închisoare. Înregistrări video și acuzații de spionaj FSB a publicat o înregistrare video în care cei doi presupuşi agenţi declară că au fost trimişi de serviciile moldovene pentru a colecta informaţii şi a intra în contact cu surse din Rusia. Autoritățile ruse susțin că aceștia ar fi stabilit legături cu activiști din organizații neguvernamentale și mișcări politice de pe teritoriul rus. Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a respins acuzațiile FSB, catalogându-le drept „nefondate și speculative”. MAE a emis totodată o nouă alertă de călătorie pentru Federația Rusă, invocând cazuri repetate de hărțuire, intimidare și tratamente abuzive aplicate cetățenilor moldoveni pe teritoriul rus. „Comportamentul autorităţilor ruse reflectă o politică sistematică împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, se arată în comunicatul oficial. Accesul consular, blocat de Moscova Autoritățile moldovene susțin că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a solicitat acces consular la cetățenii reținuți, însă partea rusă a refuzat. În prezent, se desfășoară demersuri diplomatice pentru a oferi asistență consulară moldovenilor arestați. Incident similar la mijlocul lunii aprilie Acesta nu este primul episod de acest fel. În luna aprilie, FSB a anunțat reținerea altor doi cetățeni moldoveni, acuzați de planificarea unor atacuri teroriste. Ulterior, portalul de investigații The Insider a relatat că persoanele respective ar fi fost, de fapt, arestate cu luni în urmă, între 2023 și 2024, iar informația a fost reambalată și mediatizată de presa apropiată Kremlinului. Moldova continuă parcursul european Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat semnificativ după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Tensiunile au atins un nou nivel în martie 2024, când Republica Moldova a expulzat trei diplomați ruși, acuzați că ar fi ajutat un deputat pro-Kremlin să fugă de justiție. Drept represalii, Rusia a expulzat la rândul său trei angajați ai ambasadei moldovenești. Republica Moldova, stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană, acuză frecvent Rusia de ingerințe în politica internă și tentative de destabilizare. Acuzațiile sunt constant respinse de autoritățile de la Moscova.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

Incidente împotriva etnicilor maghiari din România (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Eveniment

Tensiuni între Budapesta și București după incidente care au implicat etnici maghiari din România

Incidente împotriva etnicilor maghiari din România. Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a transmis un mesaj ferm în urma unor incidente recente petrecute în România, care au vizat etnici maghiari. Acesta a declarat că „incidentele împotriva etnicilor maghiari sunt inacceptabile” și le condamnă „în termenii cei mai puternici posibil”. Incidente împotriva etnicilor maghiari din România Potrivit declarației postate de Szijjarto pe Facebook, în cursul acestei săptămâni au avut loc două incidente cu tentă etnică în România. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale La Cluj-Napoca, mai mulți tineri maghiari ar fi fost agresați în piața principală a orașului, după un meci de fotbal între două echipe locale. La Miercurea Ciuc, în timpul unei partide disputate împotriva echipei Steaua București, s-ar fi scandat pe tot parcursul meciului lozinci antimaghiare. Ministrul ungar a reiterat condamnarea acestor fapte: „Considerăm aceste incidente inacceptabile și le condamnăm cu cea mai mare hotărâre”. Dialog diplomatic între România și Ungaria Peter Szijjarto a precizat că a avut vineri o discuție telefonică cu ambasadorul Emil Hurezeanu, omologul său din România. În urma acestei conversații, cei doi oficiali au convenit asupra necesității tratării acestor incidente cu maximă seriozitate. „Colegul meu m-a asigurat că autoritățile române depun toate eforturile pentru identificarea și sancționarea făptașilor”, a declarat ministrul ungar. Angajament comun pentru prevenirea extremismului Ministrul ungar a subliniat, de asemenea, că a căzut de acord cu omologul său român asupra importanței prevenirii unor astfel de incidente în viitor. Cei doi oficiali au pledat pentru prevenirea reapariției comportamentelor extremiste și combaterea acțiunilor care pot afecta relațiile dintre România și Ungaria. „Trebuie împiedicată orice tentativă a grupurilor sau indivizilor extremiști de a distruge progresele în relațiile bilaterale”, a conchis Szijjarto.

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității (sursa: Facebook/Morten Bødskov)
Internațional

Politica de diversitate a companiilor europene trebuie să unească statele UE în conflictul cu SUA

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității. Ambasadele Statelor Unite în mai multe țări ale Uniunii Europene au transmis companiilor locale o scrisoare prin care le avertizează că menținerea programelor de diversitate rasială și de gen le-ar putea afecta relațiile de afaceri cu guvernul american. Informația a fost confirmată de Camera de Comerț daneză. Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității Ministrul danez al industriei, Morten Bodskov, a calificat inițiativa americană drept „o nouă tentativă de barieră comercială” și a cerut un răspuns coordonat la nivel european. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș „Acest demers trebuie discutat firesc cu colegii noștri europeni”, a declarat el. Oficialul danez a amintit că UE are deja o legislație activă în sprijinul diversității și a responsabilității sociale a companiilor. Avertismentul SUA: fără diversitate, fără contracte guvernamentale Scrisoarea trimisă companiilor europene conține un chestionar privind politicile interne de nediscriminare, dar și o atenționare explicită: menținerea acestor programe ar putea pune în pericol contractele existente cu guvernul american. Inițiativa vine în urma unui ordin executiv semnat de Donald Trump în prima zi a noului său mandat, prin care a anulat politicile federale privind diversitatea și a restrâns recunoașterea genului la doar două categorii: masculin și feminin. Reacția dură a Belgiei: „Nu vom ceda niciun milimetru” Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a transmis un mesaj ferm: „Belgia nu va da înapoi nici măcar un milimetru față de principiul diversității în societate”. Prévot a confirmat că și companii belgiene au primit scrisoarea americană, dar a subliniat că Belgia și-a exprimat clar preocupările în fața ambasadei SUA la Bruxelles. În paralel cu acest context tensionat, guvernul belgian a anunțat marți o măsură progresistă majoră: persoanele non-binare vor putea elimina mențiunea de gen de pe cărțile de identitate. Decizia închide o perioadă de ani de dezbateri, după ce Curtea Constituțională belgiană a stabilit în 2019 că nerecunoașterea non-binarității este neconstituțională. Critici din partea organizațiilor LGBTQ+ Deși salută pasul făcut de autorități, organizațiile LGBTQ+ se declară nemulțumite, argumentând că măsura nu oferă o recunoaștere deplină a identității non-binare. Din perspectiva lor, eliminarea completă a genului de pe actele de identitate riscă să facă invizibilă existența persoanelor non-binare, în loc să o afirme.

Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Panică în Ucraina după dezastrul de la Casa Albă, se suspectează oprirea oricărui ajutor american

Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri. După confruntarea tensionată dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul american Donald Trump, reacțiile au fost mixte. În timp ce oficiali guvernamentali și activiști ai societății civile l-au apărat pe Zelenski, opoziția ucraineană i-a reproșat că a gestionat situația cu prea multă emoție, ceea ce a dus la suspendarea unui acord economic dintre SUA și Ucraina. Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri Majoritatea liderilor de opinie și a oficialilor guvernamentali ucraineni au sprijinit poziția lui Zelenski, apreciind că acesta a reamintit SUA contribuția Europei la sprijinirea Ucrainei și responsabilitatea Rusiei în declanșarea războiului. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan "Această dispută ar putea avea consecințe foarte negative, de la dezactivarea Starlink până la blocarea informațiilor de intelligence furnizate de SUA", a avertizat deputatul de opoziție Oleksi Goncearenko. Fosta purtătoare de cuvânt a lui Zelenski, Iulia Mendel, a descris situația ca fiind extrem de critică: "Zelenski nu-i prezintă scuze lui Trump. În mod realist vorbind, Ucraina nu a fost niciodată atât de aproape de colapsul total." Kremlinul, încântat de atitudinea lui Trump Daria Kaleniuk, activistă cunoscută pentru apărarea Ucrainei, a evidențiat faptul că Trump nu a reacționat la acuzațiile lui Zelenski privind atrocitățile comise de Rusia: "Se pare că Kremlinul are un orgasm astăzi. Trebuie să-i mulțumească președintelui Trump pentru asta!" Critici din partea opoziției: „O zi fără emoții” Anumiți lideri ai opoziției i-au reproșat lui Zelenski că a fost prea emotiv și că ar fi trebuit să acționeze mai pragmatic. "Astăzi nu este o zi pentru emoții. Trebuie să căutăm poziții comune", a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Acesta a subliniat importanța menținerii unei relații constructive cu Washingtonul: "Trebuie să construim relații de cooperare și încredere cu SUA. În caz contrar, situația va aduce beneficii agresorului, care caută doar o scuză." Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, a reafirmat poziția guvernului ucrainean, subliniind că Rusia nu și-a respectat niciodată angajamentele: "De 11 ani, toate acordurile cu Rusia au fost încălcate. Ucraina nu a ales acest război; Rusia ne-a invadat. Doar garanțiile reale de securitate pot opri acest ciclu."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră