marți 20 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tensiuni

17 articole
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Incidente împotriva etnicilor maghiari din România (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Eveniment

Tensiuni între Budapesta și București după incidente care au implicat etnici maghiari din România

Incidente împotriva etnicilor maghiari din România. Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a transmis un mesaj ferm în urma unor incidente recente petrecute în România, care au vizat etnici maghiari. Acesta a declarat că „incidentele împotriva etnicilor maghiari sunt inacceptabile” și le condamnă „în termenii cei mai puternici posibil”. Incidente împotriva etnicilor maghiari din România Potrivit declarației postate de Szijjarto pe Facebook, în cursul acestei săptămâni au avut loc două incidente cu tentă etnică în România. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale La Cluj-Napoca, mai mulți tineri maghiari ar fi fost agresați în piața principală a orașului, după un meci de fotbal între două echipe locale. La Miercurea Ciuc, în timpul unei partide disputate împotriva echipei Steaua București, s-ar fi scandat pe tot parcursul meciului lozinci antimaghiare. Ministrul ungar a reiterat condamnarea acestor fapte: „Considerăm aceste incidente inacceptabile și le condamnăm cu cea mai mare hotărâre”. Dialog diplomatic între România și Ungaria Peter Szijjarto a precizat că a avut vineri o discuție telefonică cu ambasadorul Emil Hurezeanu, omologul său din România. În urma acestei conversații, cei doi oficiali au convenit asupra necesității tratării acestor incidente cu maximă seriozitate. „Colegul meu m-a asigurat că autoritățile române depun toate eforturile pentru identificarea și sancționarea făptașilor”, a declarat ministrul ungar. Angajament comun pentru prevenirea extremismului Ministrul ungar a subliniat, de asemenea, că a căzut de acord cu omologul său român asupra importanței prevenirii unor astfel de incidente în viitor. Cei doi oficiali au pledat pentru prevenirea reapariției comportamentelor extremiste și combaterea acțiunilor care pot afecta relațiile dintre România și Ungaria. „Trebuie împiedicată orice tentativă a grupurilor sau indivizilor extremiști de a distruge progresele în relațiile bilaterale”, a conchis Szijjarto.

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității (sursa: Facebook/Morten Bødskov)
Internațional

Politica de diversitate a companiilor europene trebuie să unească statele UE în conflictul cu SUA

Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității. Ambasadele Statelor Unite în mai multe țări ale Uniunii Europene au transmis companiilor locale o scrisoare prin care le avertizează că menținerea programelor de diversitate rasială și de gen le-ar putea afecta relațiile de afaceri cu guvernul american. Informația a fost confirmată de Camera de Comerț daneză. Tensiuni Europa, SUA pe tema diversității Ministrul danez al industriei, Morten Bodskov, a calificat inițiativa americană drept „o nouă tentativă de barieră comercială” și a cerut un răspuns coordonat la nivel european. Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș „Acest demers trebuie discutat firesc cu colegii noștri europeni”, a declarat el. Oficialul danez a amintit că UE are deja o legislație activă în sprijinul diversității și a responsabilității sociale a companiilor. Avertismentul SUA: fără diversitate, fără contracte guvernamentale Scrisoarea trimisă companiilor europene conține un chestionar privind politicile interne de nediscriminare, dar și o atenționare explicită: menținerea acestor programe ar putea pune în pericol contractele existente cu guvernul american. Inițiativa vine în urma unui ordin executiv semnat de Donald Trump în prima zi a noului său mandat, prin care a anulat politicile federale privind diversitatea și a restrâns recunoașterea genului la doar două categorii: masculin și feminin. Reacția dură a Belgiei: „Nu vom ceda niciun milimetru” Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a transmis un mesaj ferm: „Belgia nu va da înapoi nici măcar un milimetru față de principiul diversității în societate”. Prévot a confirmat că și companii belgiene au primit scrisoarea americană, dar a subliniat că Belgia și-a exprimat clar preocupările în fața ambasadei SUA la Bruxelles. În paralel cu acest context tensionat, guvernul belgian a anunțat marți o măsură progresistă majoră: persoanele non-binare vor putea elimina mențiunea de gen de pe cărțile de identitate. Decizia închide o perioadă de ani de dezbateri, după ce Curtea Constituțională belgiană a stabilit în 2019 că nerecunoașterea non-binarității este neconstituțională. Critici din partea organizațiilor LGBTQ+ Deși salută pasul făcut de autorități, organizațiile LGBTQ+ se declară nemulțumite, argumentând că măsura nu oferă o recunoaștere deplină a identității non-binare. Din perspectiva lor, eliminarea completă a genului de pe actele de identitate riscă să facă invizibilă existența persoanelor non-binare, în loc să o afirme.

Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Panică în Ucraina după dezastrul de la Casa Albă, se suspectează oprirea oricărui ajutor american

Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri. După confruntarea tensionată dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul american Donald Trump, reacțiile au fost mixte. În timp ce oficiali guvernamentali și activiști ai societății civile l-au apărat pe Zelenski, opoziția ucraineană i-a reproșat că a gestionat situația cu prea multă emoție, ceea ce a dus la suspendarea unui acord economic dintre SUA și Ucraina. Ucraina, între tensiuni diplomatice și riscuri Majoritatea liderilor de opinie și a oficialilor guvernamentali ucraineni au sprijinit poziția lui Zelenski, apreciind că acesta a reamintit SUA contribuția Europei la sprijinirea Ucrainei și responsabilitatea Rusiei în declanșarea războiului. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan "Această dispută ar putea avea consecințe foarte negative, de la dezactivarea Starlink până la blocarea informațiilor de intelligence furnizate de SUA", a avertizat deputatul de opoziție Oleksi Goncearenko. Fosta purtătoare de cuvânt a lui Zelenski, Iulia Mendel, a descris situația ca fiind extrem de critică: "Zelenski nu-i prezintă scuze lui Trump. În mod realist vorbind, Ucraina nu a fost niciodată atât de aproape de colapsul total." Kremlinul, încântat de atitudinea lui Trump Daria Kaleniuk, activistă cunoscută pentru apărarea Ucrainei, a evidențiat faptul că Trump nu a reacționat la acuzațiile lui Zelenski privind atrocitățile comise de Rusia: "Se pare că Kremlinul are un orgasm astăzi. Trebuie să-i mulțumească președintelui Trump pentru asta!" Critici din partea opoziției: „O zi fără emoții” Anumiți lideri ai opoziției i-au reproșat lui Zelenski că a fost prea emotiv și că ar fi trebuit să acționeze mai pragmatic. "Astăzi nu este o zi pentru emoții. Trebuie să căutăm poziții comune", a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Acesta a subliniat importanța menținerii unei relații constructive cu Washingtonul: "Trebuie să construim relații de cooperare și încredere cu SUA. În caz contrar, situația va aduce beneficii agresorului, care caută doar o scuză." Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, a reafirmat poziția guvernului ucrainean, subliniind că Rusia nu și-a respectat niciodată angajamentele: "De 11 ani, toate acordurile cu Rusia au fost încălcate. Ucraina nu a ales acest război; Rusia ne-a invadat. Doar garanțiile reale de securitate pot opri acest ciclu."

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului (sursa: Facebook/Israel Katz)
Internațional

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a condamnat decizia Hamas de a amâna eliberarea ostaticilor, considerând-o o „încălcare totală” a acordului de încetare a focului. În acest context, armata israeliană a primit ordin să se pregătească „pentru toate scenariile”, potrivit The Times Of Israel Israel acuză Hamas de încălcarea acordului Gruparea islamistă palestiniană Hamas a anunțat suspendarea eliberării ostaticilor israelieni deținuți în Fâșia Gaza, acuzând Israelul că nu și-a respectat angajamentele asumate în cadrul acordului de încetare a focului. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” „Eliberarea ostaticilor, care era programată pentru sâmbătă, 15 februarie 2025, este amânată până la noi ordine, în așteptarea îndeplinirii obligațiilor de către ocupație (Israelul).” – Abu Obeida, purtător de cuvânt al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a reacționat ferm, susținând că acțiunea Hamas subminează complet înțelegerea privind eliberarea ostaticilor și menținerea armistițiului. „Anunțul Hamas privind suspendarea eliberării ostaticilor israelieni constituie o încălcare totală a acordului de încetare a focului și de eliberare a prizonierilor.” – Israel Katz. În acest context, armata israeliană a fost instruită să se pregătească pentru orice eventualitate, ceea ce ridică temeri privind reluarea ostilităților. Acordul de încetare a focului, în pericol? În baza acordului semnat la 19 ianuarie, eliberarea unor ostatici israelieni era prevăzută să aibă loc pe 15 februarie, în schimbul eliberării unor deținuți palestinieni din închisorile israeliene. Însă oficialii Hamas susțin că Israelul nu și-a respectat partea din înțelegere. Bassem Naim, un responsabil politic al Hamas, a acuzat Israelul că „pune în pericol” armistițiul: „Încetarea focului s-ar putea prăbuși dacă Israelul nu își respectă angajamentele.” Scenarii posibile pentru evoluția crizei În condițiile actuale, există mai multe scenarii care ar putea urma. Comunitatea internațională ar putea încerca să medieze un nou acord pentru evitarea reluării violențelor. Dacă Hamas și Israel nu ajung la un compromis, armata israeliană ar putea reacționa militar. Ar putea fi exercitate presiuni externe. SUA, ONU și alte organizații ar putea interveni pentru a menține acordul de încetare a focului.

Tensiuni crescute între SUA și Panama (sursa: state.gov)
Internațional

Tensiuni crescute între SUA și Panama

Tensiuni crescute între SUA și Panama. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a transmis un avertisment dur către Panama, afirmând că Statele Unite vor lua măsuri dacă nu se fac „schimbări imediate” în administrarea canalului. Conform Departamentului de Stat, Rubio a subliniat că tratatul de restituire a fost încălcat, iar Washingtonul nu va accepta actuala situație. Tensiuni crescute între SUA și Panama Rubio a declarat că președintele Donald Trump consideră influența Partidului Comunist Chinez asupra Canalului Panama drept o amenințare la securitate și o încălcare a tratatului de neutralitate. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal Administrația americană își exprimă îngrijorarea privind controlul strategic al rutei comerciale și posibilitatea unei intervenții pentru protejarea intereselor sale. Panama respinge acuzațiile În replică, președintele panamez Jose Raul Mulino a negat existența unei „amenințări reale” la adresa tratatelor și a subliniat că nu există motive pentru o intervenție militară. Totuși, Mulino a propus discuții tehnice între echipele din Panama și SUA pentru clarificarea preocupărilor Washingtonului legate de influența chineză asupra canalului. Amenințările lui Trump În discursul său de învestire, președintele Donald Trump a reafirmat posibilitatea ca SUA să „preia din nou” controlul asupra Canalului Panama. Canalul, inaugurat în 1914 și transferat către Panama în 1999, rămâne un punct strategic vital pentru comerțul global, iar disputele asupra administrării sale riscă să escaladeze tensiunile dintre cele două state.

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană (sursa: Facebook/UDC Suisse)
Internațional

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană. Partidul Uniunea Democratică de Centru (UDC), principala forță politică din Elveția, și-a reafirmat sâmbătă opoziția categorică față de acordul negociat cu Uniunea Europeană (UE). UDC consideră acest acord un atac la suveranitatea țării și un act de supunere în fața Bruxelles-ului. Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană Președintele partidului, Marcel Dettling, a declarat în deschiderea adunării delegaților UDC, desfășurată la Balsthal, că acordul negociat este „un cadou otrăvit”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” El a criticat partidele politice rivale, acuzându-le că sunt dispuse să sacrifice libertatea și democrația elvețiană pentru a satisface Uniunea Europeană. „Partidele obosite ale Elveției vor să vândă libertatea și democrația noastră Uniunii Europene și noi ar trebui în plus să plătim pentru asta”, a declarat Dettling. „Un tratat de supunere” UDC susține că textul acordului reprezintă, de fapt, o cedare completă a suveranității Elveției. Potrivit liderului partidului, „va trebui să preluăm legile UE în mod identic și cu toată birocrația europeană împreună. Nu vom mai fi noi, elvețienii, cei ce vor decide, ci birocrații de la Bruxelles”. În plus, Dettling a atras atenția asupra riscului unei creșteri a imigrației, o temă frecvent abordată de partidul său. Acordul Elveția-UE Acordul dintre Elveția și UE, anunțat pe 20 decembrie 2024, vine după zece ani de negocieri dificile. Textul prevede consolidarea cooperării bilaterale, care este în prezent reglementată prin peste 120 de acorduri existente. Pentru ca acest acord să devină efectiv, de partea UE, Consiliul Uniunii Europene trebuie să aprobe înțelegerea în unanimitate. De partea Elveției, Guvernul federal trebuie să convingă Parlamentul și, mai important, cetățenii elvețieni, care vor avea ultimul cuvânt în cadrul unui referendum. Opoziție puternică din partea UDC și a sindicatelor Pe lângă UDC, și sindicatele au exprimat rezerve față de acord. Fostul consilier federal și lider emblematic al UDC, Christoph Blocher, a promis că partidul va lupta cu toate forțele împotriva acestei înțelegeri. „Vom câștiga. Nu suntem dispuși să renunțăm la această libertate pe care strămoșii noștri au cucerit-o cu prețul unor lupte grele! Nu vom permite aceasta niciodată!”, a declarat Blocher în fața delegaților partidului. Apărarea suveranității Elveției Christoph Blocher a subliniat că UDC va continua să reziste presiunilor externe, la fel cum a făcut în 1992, când a condus campania împotriva aderării Elveției la Spațiul Economic European (SEE). „Trebuie să rezistăm, nu să ne adaptăm. Aceasta este marea misiune a UDC, încă o dată”, a concluzionat el.

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei. Președintele american Donald Trump i-a transmis premierului Danemarcei, Mette Frederiksen, că este serios în privința preluării Groenlandei, într-un apel telefonic "aprins", care a durat 45 de minute, conform unui articol al Financial Times. Discuția a avut loc după ce Trump și-a exprimat dorința ca SUA să preia insula, în ciuda faptului că oficialii danezi au declarat în repetate rânduri că aceasta nu este de vânzare. Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei Conform Financial Times, apelul telefonic a fost tensionat, un oficial familiarizat cu discuția descriindu-l drept „oribil”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” O altă sursă anonimă a menționat: „El (Trump) a fost foarte ferm. A fost un duș rece. Înainte era greu să-l luăm în serios, dar acum cred că e serios și potențial foarte periculos.” Oficialii au mai declarat că Trump a adoptat o atitudine agresivă și confruntațională, în ciuda încercărilor premierului Frederiksen de a oferi o alternativă, propunând o cooperare mai strânsă între Groenlanda și SUA pe teme precum baze militare și exploatarea resurselor naturale. Danemarca în „modul de criză” Discuția telefonică a stârnit panică în rândul oficialilor danezi. „Apelul i-a speriat complet pe danezi”, a declarat un oficial danez pentru Financial Times. Altă sursă a adăugat: „Intenția era foarte clară. Ei (SUA) chiar vor asta. Danezii sunt acum în modul de criză.” Groenlanda, miză strategică pentru SUA Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din SUA, a declarat pentru Fox News că Donald Trump consideră siguranța și securitatea Groenlandei drept priorități importante pentru Statele Unite, mai ales în contextul investițiilor semnificative făcute de China și Rusia în regiunea Arctică. „Președintele este hotărât să protejeze nu doar interesele SUA în Arctica, ci și să colaboreze cu Groenlanda pentru a asigura prosperitatea reciprocă a ambelor națiuni”, a adăugat Hughes. Groenlanda nu este de vânzare, spun liderii locali Premierul danez, Mette Frederiksen, a reiterat că Groenlanda nu este de vânzare, subliniind că prim-ministrul Groenlandei, Mute Edege, a fost „foarte, foarte clar” pe această temă. De asemenea, ea a menționat că există un sprijin considerabil în rândul populației Groenlandei pentru ca insula să rămână independentă. Un locuitor al capitalei Nuuk, Bilo Chemnitz, a declarat pentru The Washington Post: „Nu am încredere în acest om (Trump).”

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a emis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin, după ce o navă-spion rusă, identificată ca fiind Iantar, a fost reperată în Canalul Mânecii. Incidentul subliniază tensiunile crescânde privind securitatea infrastructurii submarine în Europa. Tensiuni între Marea Britanie și Rusia Luni, nava Iantar a intrat în apele teritoriale britanice, fiind imediat monitorizată de forțele navale britanice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „În ultimele două zile, Royal Navy a desfășurat navele HMS Somerset și HMS Tyne pentru a supraveghea fiecare minut apele noastre,” a declarat John Healey. Acțiunile navelor britanice au demonstrat capacitatea de a răspunde prompt la amenințările din partea Rusiei. Infrastructurile submarine britanice, vizate Conform Ministerului britanic al Apărării, Iantar a fost detectată recent deasupra unor cabluri submarine din apele britanice, iar activitatea sa este considerată suspectă. „Nava este utilizată pentru a aduna informații și a cartografia infrastructurile submarine ale Regatului Unit,” a explicat Healey în fața deputaților. Acest tip de activitate este perceput ca parte a unui posibil „război hibrid” orchestrat de Rusia. Monitorizări Royal Navy și NATO Royal Navy nu doar că monitorizează activitatea rusească, dar și acționează pentru a descuraja potențiale amenințări. În noiembrie, un submarin britanic a ieșit la suprafață în apropierea navei Iantar pentru a demonstra că fiecare mișcare a sa era supravegheată. „Mesajul meu pentru președintele Putin este clar: Noi știm ce faceți și nu vom ezita să luăm măsuri energice pentru a apăra Regatul Unit,” a subliniat Healey. NATO s-a angajat, de asemenea, să intensifice securitatea în Marea Baltică, desfășurând nave, avioane și drone pentru a proteja infrastructurile offshore. Cabluri submarine avariate În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electricitate au fost avariate în Marea Baltică, incidente pe care liderii europeni le consideră suspecte. „Regatul Unit joacă un rol de prim plan în lupta împotriva amenințării pe care Rusia o face să planeze asupra infrastructurilor offshore din mările europene,” a declarat Ministerul britanic al Apărării. Planurile de securizare a regiunii Săptămâna trecută, liderii țărilor NATO din zona Mării Baltice s-au întâlnit în Finlanda pentru a discuta strategii de întărire a securității regionale. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a anunțat desfășurarea de forțe NATO în regiune.

Uniunea Europeană își va apără granițele(sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Uniunea Europeană își va apără granițele

Uniunea Europeană își va apără granițele. Declarațiile lui Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, vin în contextul afirmațiilor controversate ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda. Ambițiile expansioniste ale lui Trump Donald Trump a stârnit îngrijorări internaționale după ce a refuzat să excludă utilizarea mijloacelor militare sau economice pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Această insulă strategică, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, devine un subiect fierbinte în politica globală. Totodată, președintele ales al SUA a menționat și Canalul Panama ca parte a intereselor sale declarate. Uniunea Europeană își va apără granițele Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a subliniat poziția fermă a Uniunii Europene. „Nu există nicio îndoială că UE nu va lăsa alte națiuni să îi atace granițele suverane”, a declarat Barrot în cadrul unui interviu pentru France Inter. Acesta a evidențiat puterea și coeziunea continentului european în fața unor posibile amenințări. Noile provocări globale Barrot a afirmat că nu crede într-o invazie a Groenlandei de către SUA, dar a avertizat asupra unui nou context geopolitic. „Am intrat într-o epocă a supraviețuirii celui mai puternic”, a spus ministrul francez. Acest punct de vedere reflectă temerile crescânde legate de o posibilă agendă expansionistă a administrației Trump. Apel la consolidare în Uniunea Europeană Ministrul francez a concluzionat printr-un apel către Uniunea Europeană de a-și consolida poziția. „UE nu trebuie să se lase intimidată, ci să devină mai puternică și mai unită”, a subliniat Barrot. Declarațiile sale vin în contextul apropierii ceremoniei de învestire a lui Donald Trump, programată pentru 20 ianuarie. Provocările viitoare ale Uniunii Pe măsură ce lumea intră într-o nouă eră geopolitică, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de apărarea valorilor și granițelor sale. Declarațiile ministrului francez de externe evidențiază nevoia de unitate și vigilență în fața unor posibile provocări internaționale.

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/Robert Kaliňák)
Internațional

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina. Ministrul slovac al Apărării, Robert Kalinak, a declarat că Ucraina ar putea fi obligată să renunțe la o parte din teritoriul său pentru a obține pacea. Într-un interviu acordat postului de televiziune TA3, oficialul a menționat că aceasta este o realitate dificilă, subliniind că Slovacia susține negocierile și o încetare rapidă a focului în regiune. Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina Kalinak a afirmat că încheierea rapidă a conflictului din Ucraina este în interesul Slovaciei, dată fiind proximitatea geografică și impactul economic al războiului. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Totodată, el a punctat că Ucraina trebuie să accepte realitatea unei frontiere comune extinse cu Rusia, sugerând că aceasta va fi un factor determinant în viitorul său geopolitic. „Ucraina probabil nu știe că nu va fi niciodată între Germania și Elveția, ci că va avea mereu cea mai lungă frontieră comună cu Rusia”, a declarat Kalinak. Critici la adresa Rusiei Ministrul slovac a recunoscut că Rusia a încălcat legea internațională prin invazia Ucrainei, începută în februarie 2022. Cu toate acestea, el a subliniat necesitatea aplicării unor standarde uniforme în alte dispute internaționale, ridicând întrebări despre modul în care sunt abordate conflictele globale. Tensiuni privind gazele și energia electrică Recent, relațiile dintre Slovacia și Ucraina s-au deteriorat, pe fondul deciziei Kievului de a opri tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie. Această măsură urmărește să priveze Moscova de venituri care ar putea fi folosite pentru finanțarea războiului. Decizia a stârnit nemulțumirea Slovaciei, care depinde de acest tranzit pentru securitatea energetică. Premierul slovac, Robert Fico, a amenințat că țara sa va înceta furnizarea de electricitate către Ucraina dacă măsura este implementată. Relațiile Slovaciei cu Rusia Deplasarea recentă a premierului Robert Fico la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, a generat reacții dure din partea Ucrainei și Uniunii Europene. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a interpretat amenințările Slovaciei ca fiind influențate direct de Kremlin. Fico a criticat în mod repetat politica Occidentului față de Ucraina, iar vizita sa la Moscova a amplificat suspiciunile privind poziția Slovaciei în conflictul ruso-ucrainean. Între interese naționale și politica internațională Declarațiile ministrului slovac al Apărării și tensiunile recente dintre Slovacia și Ucraina subliniază complexitatea relațiilor regionale în contextul războiului. Pe măsură ce Slovacia navighează între propriile interese economice și politica UE, pozițiile oficialilor săi continuă să genereze controverse la nivel internațional.

Taiwanul a detectat zboruri militare chineze (sursa: mna.gpwb.gov.tw)
Internațional

Taiwanul a detectat zboruri militare chineze

Taiwanul a detectat zboruri militare chineze. Ministerul Apărării din Taiwan a raportat duminică detectarea a 35 de avioane militare chineze, inclusiv avioane de luptă și bombardiere, care zburau către sudul insulei pentru a participa la exerciții în Pacific. Este a doua zi consecutiv când sunt observate astfel de activități. Taiwanul a detectat zboruri militare chineze China își desfășoară frecvent forțele militare în proximitatea Taiwanului, considerând insula guvernată democratic ca fiind parte a teritoriului său, în ciuda opoziției puternice din partea Taipeiului. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Aceste exerciții sunt văzute ca o modalitate de a-și reafirma pretențiile de suveranitate. SUA susțin Taiwanul prin vânzări de arme Statele Unite au obligația legală de a sprijini Taiwanul în apărarea sa. Recent, Washingtonul a aprobat vânzări de arme către Taipei, inclusiv un sistem de rachete de 2 miliarde de dolari, provocând reacții vehemente din partea Beijingului. Monitorizare intensă din partea Taiwanului Ministerul Apărării din Taiwan a anunțat că, începând de la ora 09:00 (01:00 GMT), a detectat un total de 37 de avioane militare chineze, inclusiv avioane de luptă J-16 și bombardiere H-6 cu capacitate nucleară. Dintre acestea, 35 de avioane au zburat către sud-vestul, sudul și sud-estul Taiwanului, implicându-se în exerciții militare în Pacificul de Vest. Taiwanul și-a mobilizat propriile forțe pentru a supraveghea situația. Ministerul Apărării din Taiwan a menționat și o patrulă militară chineză desfășurată sâmbătă, care a inclus atât nave de război, cât și avioane, marcând o intensificare a activităților militare chineze în apropierea insulei.

Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron

Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron. Israel inițiază acțiuni legale împotriva deciziei Franței de a interzice firmele israeliene la un târg naval. Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a declarat duminică faptul că a ordonat inițierea unor proceduri legale împotriva președintelui francez Emmanuel Macron. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Decizia vine după ce Parisul a interzis participarea firmelor israeliene la un târg naval militar ce va avea loc în noiembrie, potrivit agenției Reuters. Tensiunile crescânde dintre Franța și Israel Interdicția impusă firmelor israeliene reprezintă un nou episod în seria de tensiuni dintre cele două țări. Aceste dispute au fost alimentate de îngrijorările guvernului Macron cu privire la acțiunile Israelului în conflictele din Gaza și Liban. Târgul Euronaval Euronaval, organizatorul târgului ce va avea loc între 4 și 7 noiembrie la Paris, a anunțat că guvernul francez a informat oficial că delegațiile israeliene nu vor avea permisiunea de a expune standuri sau echipamente. Totuși, acestea pot participa ca vizitatori. Această măsură afectează în mod direct șapte firme israeliene, conform declarațiilor organizatorului. Katz a subliniat, într-o declaraţie pe platforma de socializare X: "Am instruit Ministerul de Externe să ia măsuri legale şi diplomatice împotriva deciziei preşedintelui francez de a împiedica firmele israeliene să-şi prezinte produsele la expoziţia @SalonEuronaval de la Paris luna viitoare. Boicotul companiilor israeliene pentru a doua oară sau impunerea unor condiţii inacceptabile sunt măsuri nedemocratice, inacceptabile între naţiuni prietene. Îl îndemn pe preşedintele Macron să le anuleze în întregime."

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia (sursa: diken.com.tr)
Internațional

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia. Aysenur Ezgi Eygi, tânăra activistă turco-americană ucisă în Cisiordania pe 6 septembrie, a fost înmormântată ca o martiră sâmbătă în vestul Turciei. Moartea activistei provoacă emoții în Turcia Sicriul, acoperit în culorile drapelului Turciei, a fost escortat la micul cimitir Didim, de pe coasta Mării Egee, de o mulţime de câteva sute de oameni şi purtat de poliţişti din trupele speciale, cu căşti albe, rezervaţi martirilor căzuţi în luptă. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă De îndată ce moartea sa a fost anunţată, Ankara, care a deschis o anchetă, a denunţat cu fermitate acest "asasinat arbitrar" atribuit armatei israeliene: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa va face totul "pentru a se asigura că moartea fiicei noastre, Aysenur Ezgi, nu rămâne nepedepsită". Sâmbătă, consilierul principal al şefului statului, Farhettin Altun, a cerut SUA să deschidă o anchetă asupra circumstanţelor morţii tinerei, care avea şi cetăţenie americană, şi să "pună presiune asupra autorităţilor israeliene pentru a obţine răspunsuri şi pentru a le trage la răspundere pe deplin". "Comunitatea internaţională trebuie să înceteze să mai privească în altă parte atunci când Israelul comite nenumărate crime, purificare etnică şi genocid", a acuzat el pe platforma X. Înmormântarea, prilej de declarații politice Reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei s-au aflat printre apropiaţii victimei la înmormântare, inclusiv ministrul de externe Hakan Fidan şi ministrul de interne Ali Yerlikaya, înconjuraţi de o mulţime care scanda sloganuri ostile Israelului şi Statelor Unite la sosirea corpului neînsufleţit: "Israel, ucigaşi" şi "Palestina de la râu la mare". Tânăra de 26 de ani, care a absolvit recent Universitatea din Washington cu o diplomă în psihologie şi studii şi limbi din Orientul Mijlociu, a sosit în Statele Unite la vârsta de zece luni, cu familia ei, dar s-a întors frecvent la Didim, locul de naştere al familiei, a declarat pentru AFP un unchi, Ali Tikkim. Trupul său neînsufleţit a ajuns vineri în Turcia de la Tel Aviv şi a fost transportat imediat la Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta de vest, unde o nouă autopsie a confirmat moartea sa prin "armă de foc", a relatat televiziunea de stat TRT. Deschiderea anchetei TRT a remarcat că aceste concluzii "corespund" celor trei medici palestinieni care au exclus ipoteza focului indirect. Aceste rezultate vor fi ataşate la raportul anchetei deschise de procurorul de la Ankara, a declarat ministrul justiţiei, Yilmaz Tunc. Aysenur Eygi, activistă a Mişcării Internaţionale de Solidaritate (ISM), a fost ucisă în timp ce participa la o demonstraţie în nordul Cisiordaniei ocupate, lângă Nablus. Armata israeliană a declarat că este "foarte probabil" ca focurile de armă ale trupelor sale să o fi ucis pe tânără "indirect şi neintenţionat". "Aysenur a primit o educaţie excelentă în Statele Unite, era căsătorită, confortabilă din punct de vedere financiar, a lăsat totul în urmă pentru a-şi apăra idealul", şi-a amintit tatăl ei îndurerat, Mehmet Suat Eygi, vineri, în faţa casei familiei. Bărbatul a salutat deschiderea unei anchete de către autorităţile turce şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru: "Aştept acelaşi lucru de la guvernul american, pentru că Aysenur nu avea decât zece luni când a ajuns în Statele Unite". "Singurul lucru pe care îl solicit statului este să ceară dreptate pentru fiica mea. Sângele (ei) să fie răzbunat. Cei responsabili să fie pedepsiţi, pentru că a fost vizată în mod deliberat", a declarat mama ei, Rabia Birden, citată de agenţia de presă Anadolu. Turcia ia în considerare emiterea de mandate internaţionale de arestare, în funcţie de rezultatele anchetei sale. Ministrul justiţiei a cerut, de asemenea, raportorului special al ONU pentru execuţiile extrajudiciare şi arbitrare să înfiinţeze o comisie independentă de anchetă şi să elaboreze un raport privind moartea tinerei, cu intenţia de a se alătura procedurii de "genocid" împotriva Israelului în desfăşurare la Curtea Internaţională de Justiţie şi anchetei în derulare la Curtea Penală Internaţională.

Navele chineze au provocat protestele Japoniei (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense）
Internațional

Navele chineze au provocat protestele Japoniei

Navele chineze au provocat protestele Japoniei. Japonia a transmis Chinei un protest oficial, după ce nave chineze de supraveghere maritimă au pătruns sâmbătă în apele teritoriale nipone. Navele chineze au provocat protestele Japoniei Vasul a fost detectat în largul coastelor prefecturii Kagoshima din insula Kyushu din sudul arhipelagului japonez, la ora locală 6 a.m. (vineri ora 21.00 GMT). Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar A fost a doua încălcare a teritoriului Japoniei de către China în mai puţin de o săptămână. Luni, potrivit guvernului de la Tokyo, un avion militar de recunoaştere Y-9 chinez a zburat în apropiere de Kyushu. Guvernul nipon şi-a transmis "preocuparea gravă şi protestul în legătură cu incidentul" unui oficial al ambasadei Chinei, a anunţat ministerul de externe de la Tokyo într-un comunicat care menţiona şi prima acţiune. Săptămâna aceasta, Japonia le transmisese unor diplomaţi chinezi că încălcarea de luni a spaţiului său aerian este "categoric inacceptabilă". Japonezii şi-au consolidat apărarea pentru a descuraja Beijingul, în contextul intensificării din ultimii ani a activităţilor militare chineze în apropiere de ţara lor şi de Taiwan. Conform televiziunii naţionale japoneze NHK, incidentul de sâmbătă a fost al zecelea de acest gen din ultimul an; în afară de incursiunile navelor de supraveghere chineze în apele Japoniei, au existat şi trei situaţii în care au fost implicate submarine sau alte vase de culegere de informaţii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră