vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tensiuni

13 articole
Internațional

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a condamnat decizia Hamas de a amâna eliberarea ostaticilor, considerând-o o „încălcare totală” a acordului de încetare a focului. În acest context, armata israeliană a primit ordin să se pregătească „pentru toate scenariile”, potrivit The Times Of Israel Israel acuză Hamas de încălcarea acordului Gruparea islamistă palestiniană Hamas a anunțat suspendarea eliberării ostaticilor israelieni deținuți în Fâșia Gaza, acuzând Israelul că nu și-a respectat angajamentele asumate în cadrul acordului de încetare a focului. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” „Eliberarea ostaticilor, care era programată pentru sâmbătă, 15 februarie 2025, este amânată până la noi ordine, în așteptarea îndeplinirii obligațiilor de către ocupație (Israelul).” – Abu Obeida, purtător de cuvânt al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a reacționat ferm, susținând că acțiunea Hamas subminează complet înțelegerea privind eliberarea ostaticilor și menținerea armistițiului. „Anunțul Hamas privind suspendarea eliberării ostaticilor israelieni constituie o încălcare totală a acordului de încetare a focului și de eliberare a prizonierilor.” – Israel Katz. În acest context, armata israeliană a fost instruită să se pregătească pentru orice eventualitate, ceea ce ridică temeri privind reluarea ostilităților. Acordul de încetare a focului, în pericol? În baza acordului semnat la 19 ianuarie, eliberarea unor ostatici israelieni era prevăzută să aibă loc pe 15 februarie, în schimbul eliberării unor deținuți palestinieni din închisorile israeliene. Însă oficialii Hamas susțin că Israelul nu și-a respectat partea din înțelegere. Bassem Naim, un responsabil politic al Hamas, a acuzat Israelul că „pune în pericol” armistițiul: „Încetarea focului s-ar putea prăbuși dacă Israelul nu își respectă angajamentele.” Scenarii posibile pentru evoluția crizei În condițiile actuale, există mai multe scenarii care ar putea urma. Comunitatea internațională ar putea încerca să medieze un nou acord pentru evitarea reluării violențelor. Dacă Hamas și Israel nu ajung la un compromis, armata israeliană ar putea reacționa militar. Ar putea fi exercitate presiuni externe. SUA, ONU și alte organizații ar putea interveni pentru a menține acordul de încetare a focului.

Israel acuză Hamas de încălcarea acordului (sursa: Facebook/Israel Katz)
Tensiuni crescute între SUA și Panama (sursa: state.gov)
Internațional

Tensiuni crescute între SUA și Panama

Tensiuni crescute între SUA și Panama. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a transmis un avertisment dur către Panama, afirmând că Statele Unite vor lua măsuri dacă nu se fac „schimbări imediate” în administrarea canalului. Conform Departamentului de Stat, Rubio a subliniat că tratatul de restituire a fost încălcat, iar Washingtonul nu va accepta actuala situație. Tensiuni crescute între SUA și Panama Rubio a declarat că președintele Donald Trump consideră influența Partidului Comunist Chinez asupra Canalului Panama drept o amenințare la securitate și o încălcare a tratatului de neutralitate. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal Administrația americană își exprimă îngrijorarea privind controlul strategic al rutei comerciale și posibilitatea unei intervenții pentru protejarea intereselor sale. Panama respinge acuzațiile În replică, președintele panamez Jose Raul Mulino a negat existența unei „amenințări reale” la adresa tratatelor și a subliniat că nu există motive pentru o intervenție militară. Totuși, Mulino a propus discuții tehnice între echipele din Panama și SUA pentru clarificarea preocupărilor Washingtonului legate de influența chineză asupra canalului. Amenințările lui Trump În discursul său de învestire, președintele Donald Trump a reafirmat posibilitatea ca SUA să „preia din nou” controlul asupra Canalului Panama. Canalul, inaugurat în 1914 și transferat către Panama în 1999, rămâne un punct strategic vital pentru comerțul global, iar disputele asupra administrării sale riscă să escaladeze tensiunile dintre cele două state.

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană (sursa: Facebook/UDC Suisse)
Internațional

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană

Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană. Partidul Uniunea Democratică de Centru (UDC), principala forță politică din Elveția, și-a reafirmat sâmbătă opoziția categorică față de acordul negociat cu Uniunea Europeană (UE). UDC consideră acest acord un atac la suveranitatea țării și un act de supunere în fața Bruxelles-ului. Tensiuni între Elveția și Uniunea Europeană Președintele partidului, Marcel Dettling, a declarat în deschiderea adunării delegaților UDC, desfășurată la Balsthal, că acordul negociat este „un cadou otrăvit”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” El a criticat partidele politice rivale, acuzându-le că sunt dispuse să sacrifice libertatea și democrația elvețiană pentru a satisface Uniunea Europeană. „Partidele obosite ale Elveției vor să vândă libertatea și democrația noastră Uniunii Europene și noi ar trebui în plus să plătim pentru asta”, a declarat Dettling. „Un tratat de supunere” UDC susține că textul acordului reprezintă, de fapt, o cedare completă a suveranității Elveției. Potrivit liderului partidului, „va trebui să preluăm legile UE în mod identic și cu toată birocrația europeană împreună. Nu vom mai fi noi, elvețienii, cei ce vor decide, ci birocrații de la Bruxelles”. În plus, Dettling a atras atenția asupra riscului unei creșteri a imigrației, o temă frecvent abordată de partidul său. Acordul Elveția-UE Acordul dintre Elveția și UE, anunțat pe 20 decembrie 2024, vine după zece ani de negocieri dificile. Textul prevede consolidarea cooperării bilaterale, care este în prezent reglementată prin peste 120 de acorduri existente. Pentru ca acest acord să devină efectiv, de partea UE, Consiliul Uniunii Europene trebuie să aprobe înțelegerea în unanimitate. De partea Elveției, Guvernul federal trebuie să convingă Parlamentul și, mai important, cetățenii elvețieni, care vor avea ultimul cuvânt în cadrul unui referendum. Opoziție puternică din partea UDC și a sindicatelor Pe lângă UDC, și sindicatele au exprimat rezerve față de acord. Fostul consilier federal și lider emblematic al UDC, Christoph Blocher, a promis că partidul va lupta cu toate forțele împotriva acestei înțelegeri. „Vom câștiga. Nu suntem dispuși să renunțăm la această libertate pe care strămoșii noștri au cucerit-o cu prețul unor lupte grele! Nu vom permite aceasta niciodată!”, a declarat Blocher în fața delegaților partidului. Apărarea suveranității Elveției Christoph Blocher a subliniat că UDC va continua să reziste presiunilor externe, la fel cum a făcut în 1992, când a condus campania împotriva aderării Elveției la Spațiul Economic European (SEE). „Trebuie să rezistăm, nu să ne adaptăm. Aceasta este marea misiune a UDC, încă o dată”, a concluzionat el.

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei

Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei. Președintele american Donald Trump i-a transmis premierului Danemarcei, Mette Frederiksen, că este serios în privința preluării Groenlandei, într-un apel telefonic "aprins", care a durat 45 de minute, conform unui articol al Financial Times. Discuția a avut loc după ce Trump și-a exprimat dorința ca SUA să preia insula, în ciuda faptului că oficialii danezi au declarat în repetate rânduri că aceasta nu este de vânzare. Trump, conversație tensionată cu premierul Danemarcei Conform Financial Times, apelul telefonic a fost tensionat, un oficial familiarizat cu discuția descriindu-l drept „oribil”. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” O altă sursă anonimă a menționat: „El (Trump) a fost foarte ferm. A fost un duș rece. Înainte era greu să-l luăm în serios, dar acum cred că e serios și potențial foarte periculos.” Oficialii au mai declarat că Trump a adoptat o atitudine agresivă și confruntațională, în ciuda încercărilor premierului Frederiksen de a oferi o alternativă, propunând o cooperare mai strânsă între Groenlanda și SUA pe teme precum baze militare și exploatarea resurselor naturale. Danemarca în „modul de criză” Discuția telefonică a stârnit panică în rândul oficialilor danezi. „Apelul i-a speriat complet pe danezi”, a declarat un oficial danez pentru Financial Times. Altă sursă a adăugat: „Intenția era foarte clară. Ei (SUA) chiar vor asta. Danezii sunt acum în modul de criză.” Groenlanda, miză strategică pentru SUA Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din SUA, a declarat pentru Fox News că Donald Trump consideră siguranța și securitatea Groenlandei drept priorități importante pentru Statele Unite, mai ales în contextul investițiilor semnificative făcute de China și Rusia în regiunea Arctică. „Președintele este hotărât să protejeze nu doar interesele SUA în Arctica, ci și să colaboreze cu Groenlanda pentru a asigura prosperitatea reciprocă a ambelor națiuni”, a adăugat Hughes. Groenlanda nu este de vânzare, spun liderii locali Premierul danez, Mette Frederiksen, a reiterat că Groenlanda nu este de vânzare, subliniind că prim-ministrul Groenlandei, Mute Edege, a fost „foarte, foarte clar” pe această temă. De asemenea, ea a menționat că există un sprijin considerabil în rândul populației Groenlandei pentru ca insula să rămână independentă. Un locuitor al capitalei Nuuk, Bilo Chemnitz, a declarat pentru The Washington Post: „Nu am încredere în acest om (Trump).”

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia

Tensiuni între Marea Britanie și Rusia. Ministrul britanic al apărării, John Healey, a emis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin, după ce o navă-spion rusă, identificată ca fiind Iantar, a fost reperată în Canalul Mânecii. Incidentul subliniază tensiunile crescânde privind securitatea infrastructurii submarine în Europa. Tensiuni între Marea Britanie și Rusia Luni, nava Iantar a intrat în apele teritoriale britanice, fiind imediat monitorizată de forțele navale britanice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „În ultimele două zile, Royal Navy a desfășurat navele HMS Somerset și HMS Tyne pentru a supraveghea fiecare minut apele noastre,” a declarat John Healey. Acțiunile navelor britanice au demonstrat capacitatea de a răspunde prompt la amenințările din partea Rusiei. Infrastructurile submarine britanice, vizate Conform Ministerului britanic al Apărării, Iantar a fost detectată recent deasupra unor cabluri submarine din apele britanice, iar activitatea sa este considerată suspectă. „Nava este utilizată pentru a aduna informații și a cartografia infrastructurile submarine ale Regatului Unit,” a explicat Healey în fața deputaților. Acest tip de activitate este perceput ca parte a unui posibil „război hibrid” orchestrat de Rusia. Monitorizări Royal Navy și NATO Royal Navy nu doar că monitorizează activitatea rusească, dar și acționează pentru a descuraja potențiale amenințări. În noiembrie, un submarin britanic a ieșit la suprafață în apropierea navei Iantar pentru a demonstra că fiecare mișcare a sa era supravegheată. „Mesajul meu pentru președintele Putin este clar: Noi știm ce faceți și nu vom ezita să luăm măsuri energice pentru a apăra Regatul Unit,” a subliniat Healey. NATO s-a angajat, de asemenea, să intensifice securitatea în Marea Baltică, desfășurând nave, avioane și drone pentru a proteja infrastructurile offshore. Cabluri submarine avariate În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicații și electricitate au fost avariate în Marea Baltică, incidente pe care liderii europeni le consideră suspecte. „Regatul Unit joacă un rol de prim plan în lupta împotriva amenințării pe care Rusia o face să planeze asupra infrastructurilor offshore din mările europene,” a declarat Ministerul britanic al Apărării. Planurile de securizare a regiunii Săptămâna trecută, liderii țărilor NATO din zona Mării Baltice s-au întâlnit în Finlanda pentru a discuta strategii de întărire a securității regionale. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a anunțat desfășurarea de forțe NATO în regiune.

Uniunea Europeană își va apără granițele(sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Uniunea Europeană își va apără granițele

Uniunea Europeană își va apără granițele. Declarațiile lui Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, vin în contextul afirmațiilor controversate ale președintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la Groenlanda. Ambițiile expansioniste ale lui Trump Donald Trump a stârnit îngrijorări internaționale după ce a refuzat să excludă utilizarea mijloacelor militare sau economice pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Această insulă strategică, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, devine un subiect fierbinte în politica globală. Totodată, președintele ales al SUA a menționat și Canalul Panama ca parte a intereselor sale declarate. Uniunea Europeană își va apără granițele Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a subliniat poziția fermă a Uniunii Europene. „Nu există nicio îndoială că UE nu va lăsa alte națiuni să îi atace granițele suverane”, a declarat Barrot în cadrul unui interviu pentru France Inter. Acesta a evidențiat puterea și coeziunea continentului european în fața unor posibile amenințări. Noile provocări globale Barrot a afirmat că nu crede într-o invazie a Groenlandei de către SUA, dar a avertizat asupra unui nou context geopolitic. „Am intrat într-o epocă a supraviețuirii celui mai puternic”, a spus ministrul francez. Acest punct de vedere reflectă temerile crescânde legate de o posibilă agendă expansionistă a administrației Trump. Apel la consolidare în Uniunea Europeană Ministrul francez a concluzionat printr-un apel către Uniunea Europeană de a-și consolida poziția. „UE nu trebuie să se lase intimidată, ci să devină mai puternică și mai unită”, a subliniat Barrot. Declarațiile sale vin în contextul apropierii ceremoniei de învestire a lui Donald Trump, programată pentru 20 ianuarie. Provocările viitoare ale Uniunii Pe măsură ce lumea intră într-o nouă eră geopolitică, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de apărarea valorilor și granițelor sale. Declarațiile ministrului francez de externe evidențiază nevoia de unitate și vigilență în fața unor posibile provocări internaționale.

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/Robert Kaliňák)
Internațional

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina. Ministrul slovac al Apărării, Robert Kalinak, a declarat că Ucraina ar putea fi obligată să renunțe la o parte din teritoriul său pentru a obține pacea. Într-un interviu acordat postului de televiziune TA3, oficialul a menționat că aceasta este o realitate dificilă, subliniind că Slovacia susține negocierile și o încetare rapidă a focului în regiune. Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina Kalinak a afirmat că încheierea rapidă a conflictului din Ucraina este în interesul Slovaciei, dată fiind proximitatea geografică și impactul economic al războiului. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Totodată, el a punctat că Ucraina trebuie să accepte realitatea unei frontiere comune extinse cu Rusia, sugerând că aceasta va fi un factor determinant în viitorul său geopolitic. „Ucraina probabil nu știe că nu va fi niciodată între Germania și Elveția, ci că va avea mereu cea mai lungă frontieră comună cu Rusia”, a declarat Kalinak. Critici la adresa Rusiei Ministrul slovac a recunoscut că Rusia a încălcat legea internațională prin invazia Ucrainei, începută în februarie 2022. Cu toate acestea, el a subliniat necesitatea aplicării unor standarde uniforme în alte dispute internaționale, ridicând întrebări despre modul în care sunt abordate conflictele globale. Tensiuni privind gazele și energia electrică Recent, relațiile dintre Slovacia și Ucraina s-au deteriorat, pe fondul deciziei Kievului de a opri tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie. Această măsură urmărește să priveze Moscova de venituri care ar putea fi folosite pentru finanțarea războiului. Decizia a stârnit nemulțumirea Slovaciei, care depinde de acest tranzit pentru securitatea energetică. Premierul slovac, Robert Fico, a amenințat că țara sa va înceta furnizarea de electricitate către Ucraina dacă măsura este implementată. Relațiile Slovaciei cu Rusia Deplasarea recentă a premierului Robert Fico la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, a generat reacții dure din partea Ucrainei și Uniunii Europene. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a interpretat amenințările Slovaciei ca fiind influențate direct de Kremlin. Fico a criticat în mod repetat politica Occidentului față de Ucraina, iar vizita sa la Moscova a amplificat suspiciunile privind poziția Slovaciei în conflictul ruso-ucrainean. Între interese naționale și politica internațională Declarațiile ministrului slovac al Apărării și tensiunile recente dintre Slovacia și Ucraina subliniază complexitatea relațiilor regionale în contextul războiului. Pe măsură ce Slovacia navighează între propriile interese economice și politica UE, pozițiile oficialilor săi continuă să genereze controverse la nivel internațional.

Taiwanul a detectat zboruri militare chineze (sursa: mna.gpwb.gov.tw)
Internațional

Taiwanul a detectat zboruri militare chineze

Taiwanul a detectat zboruri militare chineze. Ministerul Apărării din Taiwan a raportat duminică detectarea a 35 de avioane militare chineze, inclusiv avioane de luptă și bombardiere, care zburau către sudul insulei pentru a participa la exerciții în Pacific. Este a doua zi consecutiv când sunt observate astfel de activități. Taiwanul a detectat zboruri militare chineze China își desfășoară frecvent forțele militare în proximitatea Taiwanului, considerând insula guvernată democratic ca fiind parte a teritoriului său, în ciuda opoziției puternice din partea Taipeiului. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei Aceste exerciții sunt văzute ca o modalitate de a-și reafirma pretențiile de suveranitate. SUA susțin Taiwanul prin vânzări de arme Statele Unite au obligația legală de a sprijini Taiwanul în apărarea sa. Recent, Washingtonul a aprobat vânzări de arme către Taipei, inclusiv un sistem de rachete de 2 miliarde de dolari, provocând reacții vehemente din partea Beijingului. Monitorizare intensă din partea Taiwanului Ministerul Apărării din Taiwan a anunțat că, începând de la ora 09:00 (01:00 GMT), a detectat un total de 37 de avioane militare chineze, inclusiv avioane de luptă J-16 și bombardiere H-6 cu capacitate nucleară. Dintre acestea, 35 de avioane au zburat către sud-vestul, sudul și sud-estul Taiwanului, implicându-se în exerciții militare în Pacificul de Vest. Taiwanul și-a mobilizat propriile forțe pentru a supraveghea situația. Ministerul Apărării din Taiwan a menționat și o patrulă militară chineză desfășurată sâmbătă, care a inclus atât nave de război, cât și avioane, marcând o intensificare a activităților militare chineze în apropierea insulei.

Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron

Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron. Israel inițiază acțiuni legale împotriva deciziei Franței de a interzice firmele israeliene la un târg naval. Israel, proceduri legale împotriva preşedintelui Macron Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a declarat duminică faptul că a ordonat inițierea unor proceduri legale împotriva președintelui francez Emmanuel Macron. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Decizia vine după ce Parisul a interzis participarea firmelor israeliene la un târg naval militar ce va avea loc în noiembrie, potrivit agenției Reuters. Tensiunile crescânde dintre Franța și Israel Interdicția impusă firmelor israeliene reprezintă un nou episod în seria de tensiuni dintre cele două țări. Aceste dispute au fost alimentate de îngrijorările guvernului Macron cu privire la acțiunile Israelului în conflictele din Gaza și Liban. Târgul Euronaval Euronaval, organizatorul târgului ce va avea loc între 4 și 7 noiembrie la Paris, a anunțat că guvernul francez a informat oficial că delegațiile israeliene nu vor avea permisiunea de a expune standuri sau echipamente. Totuși, acestea pot participa ca vizitatori. Această măsură afectează în mod direct șapte firme israeliene, conform declarațiilor organizatorului. Katz a subliniat, într-o declaraţie pe platforma de socializare X: "Am instruit Ministerul de Externe să ia măsuri legale şi diplomatice împotriva deciziei preşedintelui francez de a împiedica firmele israeliene să-şi prezinte produsele la expoziţia @SalonEuronaval de la Paris luna viitoare. Boicotul companiilor israeliene pentru a doua oară sau impunerea unor condiţii inacceptabile sunt măsuri nedemocratice, inacceptabile între naţiuni prietene. Îl îndemn pe preşedintele Macron să le anuleze în întregime."

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia (sursa: diken.com.tr)
Internațional

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia. Aysenur Ezgi Eygi, tânăra activistă turco-americană ucisă în Cisiordania pe 6 septembrie, a fost înmormântată ca o martiră sâmbătă în vestul Turciei. Moartea activistei provoacă emoții în Turcia Sicriul, acoperit în culorile drapelului Turciei, a fost escortat la micul cimitir Didim, de pe coasta Mării Egee, de o mulţime de câteva sute de oameni şi purtat de poliţişti din trupele speciale, cu căşti albe, rezervaţi martirilor căzuţi în luptă. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă De îndată ce moartea sa a fost anunţată, Ankara, care a deschis o anchetă, a denunţat cu fermitate acest "asasinat arbitrar" atribuit armatei israeliene: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa va face totul "pentru a se asigura că moartea fiicei noastre, Aysenur Ezgi, nu rămâne nepedepsită". Sâmbătă, consilierul principal al şefului statului, Farhettin Altun, a cerut SUA să deschidă o anchetă asupra circumstanţelor morţii tinerei, care avea şi cetăţenie americană, şi să "pună presiune asupra autorităţilor israeliene pentru a obţine răspunsuri şi pentru a le trage la răspundere pe deplin". "Comunitatea internaţională trebuie să înceteze să mai privească în altă parte atunci când Israelul comite nenumărate crime, purificare etnică şi genocid", a acuzat el pe platforma X. Înmormântarea, prilej de declarații politice Reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei s-au aflat printre apropiaţii victimei la înmormântare, inclusiv ministrul de externe Hakan Fidan şi ministrul de interne Ali Yerlikaya, înconjuraţi de o mulţime care scanda sloganuri ostile Israelului şi Statelor Unite la sosirea corpului neînsufleţit: "Israel, ucigaşi" şi "Palestina de la râu la mare". Tânăra de 26 de ani, care a absolvit recent Universitatea din Washington cu o diplomă în psihologie şi studii şi limbi din Orientul Mijlociu, a sosit în Statele Unite la vârsta de zece luni, cu familia ei, dar s-a întors frecvent la Didim, locul de naştere al familiei, a declarat pentru AFP un unchi, Ali Tikkim. Trupul său neînsufleţit a ajuns vineri în Turcia de la Tel Aviv şi a fost transportat imediat la Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta de vest, unde o nouă autopsie a confirmat moartea sa prin "armă de foc", a relatat televiziunea de stat TRT. Deschiderea anchetei TRT a remarcat că aceste concluzii "corespund" celor trei medici palestinieni care au exclus ipoteza focului indirect. Aceste rezultate vor fi ataşate la raportul anchetei deschise de procurorul de la Ankara, a declarat ministrul justiţiei, Yilmaz Tunc. Aysenur Eygi, activistă a Mişcării Internaţionale de Solidaritate (ISM), a fost ucisă în timp ce participa la o demonstraţie în nordul Cisiordaniei ocupate, lângă Nablus. Armata israeliană a declarat că este "foarte probabil" ca focurile de armă ale trupelor sale să o fi ucis pe tânără "indirect şi neintenţionat". "Aysenur a primit o educaţie excelentă în Statele Unite, era căsătorită, confortabilă din punct de vedere financiar, a lăsat totul în urmă pentru a-şi apăra idealul", şi-a amintit tatăl ei îndurerat, Mehmet Suat Eygi, vineri, în faţa casei familiei. Bărbatul a salutat deschiderea unei anchete de către autorităţile turce şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru: "Aştept acelaşi lucru de la guvernul american, pentru că Aysenur nu avea decât zece luni când a ajuns în Statele Unite". "Singurul lucru pe care îl solicit statului este să ceară dreptate pentru fiica mea. Sângele (ei) să fie răzbunat. Cei responsabili să fie pedepsiţi, pentru că a fost vizată în mod deliberat", a declarat mama ei, Rabia Birden, citată de agenţia de presă Anadolu. Turcia ia în considerare emiterea de mandate internaţionale de arestare, în funcţie de rezultatele anchetei sale. Ministrul justiţiei a cerut, de asemenea, raportorului special al ONU pentru execuţiile extrajudiciare şi arbitrare să înfiinţeze o comisie independentă de anchetă şi să elaboreze un raport privind moartea tinerei, cu intenţia de a se alătura procedurii de "genocid" împotriva Israelului în desfăşurare la Curtea Internaţională de Justiţie şi anchetei în derulare la Curtea Penală Internaţională.

Navele chineze au provocat protestele Japoniei (sursa: Facebook/Japan Ministry of Defense)
Internațional

Navele chineze au provocat protestele Japoniei

Navele chineze au provocat protestele Japoniei. Japonia a transmis Chinei un protest oficial, după ce nave chineze de supraveghere maritimă au pătruns sâmbătă în apele teritoriale nipone. Navele chineze au provocat protestele Japoniei Vasul a fost detectat în largul coastelor prefecturii Kagoshima din insula Kyushu din sudul arhipelagului japonez, la ora locală 6 a.m. (vineri ora 21.00 GMT). Citește și: Cea mai mare pensie din România: 20.000 de euro, după recalculare. Este încasată de un pensionar cu numai 18 ani de cotizare din sistemul bancar A fost a doua încălcare a teritoriului Japoniei de către China în mai puţin de o săptămână. Luni, potrivit guvernului de la Tokyo, un avion militar de recunoaştere Y-9 chinez a zburat în apropiere de Kyushu. Guvernul nipon şi-a transmis "preocuparea gravă şi protestul în legătură cu incidentul" unui oficial al ambasadei Chinei, a anunţat ministerul de externe de la Tokyo într-un comunicat care menţiona şi prima acţiune. Săptămâna aceasta, Japonia le transmisese unor diplomaţi chinezi că încălcarea de luni a spaţiului său aerian este "categoric inacceptabilă". Japonezii şi-au consolidat apărarea pentru a descuraja Beijingul, în contextul intensificării din ultimii ani a activităţilor militare chineze în apropiere de ţara lor şi de Taiwan. Conform televiziunii naţionale japoneze NHK, incidentul de sâmbătă a fost al zecelea de acest gen din ultimul an; în afară de incursiunile navelor de supraveghere chineze în apele Japoniei, au existat şi trei situaţii în care au fost implicate submarine sau alte vase de culegere de informaţii.

Tensiunile cresc între Beijing și Washington (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Tensiunile cresc între Beijing și Washington

Tensiunile cresc între Beijing și Washington. China a avertizat Statele Unite împotriva oricărui sprijin pentru Filipine în Marea Chinei de Sud, în timp ce Washingtonul s-a angajat miercuri să-şi susţină aliaţii din regiune, în timpul unei întâlniri la nivel înalt la Beijing. Tensiunile cresc între Beijing și Washington "Statele Unite nu trebuie să folosească tratatele bilaterale ca pretext pentru a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, şi nici nu ar trebui să sprijine sau să tolereze acţiunile ilegale ale Filipinelor", i-a spus ministrul chinez de externe Wang Yi lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al lui Joe Biden, în timpul întrevederii lor, conform canalului chinez CCTV. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Consilierul principal al lui Joe Biden, la rândul său, "a reamintit angajamentul Statelor Unite de a-şi apăra aliaţii din regiunea indo-pacifică", potrivit unei declaraţii publicate miercuri de Casa Albă. Sullivan şi-a exprimat, de asemenea, "îngrijorarea cu privire la acţiunile destabilizatoare ale Chinei împotriva activităţilor maritime legale ale Filipinelor în Marea Chinei de Sud", conform comunicatului executivului american. Folosind limbajul obişnuit al Statelor Unite pe această temă, el "a subliniat importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan". Emisarul american a reiterat, totodată, "îngrijorările" americane cu privire la "sprijinul Chinei pentru industria de apărare rusă". Confruntări în Marea Chinei Tensiunile dintre Beijing şi Manila au escaladat în ultimele luni şi au fost marcate de o serie de confruntări în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul revendică o mare parte din insule şi recife, în ciuda unei decizii a unei instanţe internaţionale care a respins în 2016 pretenţiile sale. Luni, China a anunţat că a luat "măsuri de control" după un nou incident cu nave filipineze în apropierea unui atol disputat din Marea Chinei de Sud, al patrulea într-o săptămână. Conform CCTV, Wang i-a spus interlocutorului său american că China este "ferm angajată să-şi protejeze suveranitatea teritorială şi drepturile maritime asupra insulelor din Marea Chinei de Sud". Japonia şi Filipine, doi aliaţi ai SUA, au dat vina pe Beijing pentru tensiunile din Marea Chinei de Sud, Tokyo numindu-l "cel mai mare perturbator" al păcii în Asia de Sud-Est. Vizita lui Jake Sullivan Vizita lui Jake Sullivan este prima a unui consilier de securitate naţională al Casei Albe în China după 2016. Conform Washingtonului, aceasta arată dorinţa de a menţine dialogul între cele două superputeri, exprimată în noiembrie 2023 în timpul unei întâlniri între Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping în California. Casa Albă a transmis că discuţiile de la Beijing au fost "sincere, substanţiale şi constructive". Statele Unite au reamintit, în timpul discuţiilor dintre Jake Sullivan şi Wang Yi, "importanţa unei comunicări regulate şi continue" la nivel militar. Discuţiile s-au axat pe posibile domenii de cooperare între cele două puteri rivale, în special lupta împotriva traficului de fentanil şi a schimbărilor climatice. În ceea ce priveşte alte probleme mai controversate între Washington şi Beijing, consilierul pentru securitate naţională a spus că administraţia Biden va continua să ia "deciziile necesare pentru a preveni utilizarea tehnologiilor militare americane avansate într-un mod care compromite securitatea noastră naţională". Statele Unite au luat o serie de măsuri care limitează accesul Chinei la anumite tehnologii avansate, spre supărarea Beijingului, care consideră că este o încălcare a regulilor comerciale internaţionale. Jake Sullivan a menţionat în cele din urmă cazul americanilor "reţinuţi fără motiv (în China) sau cărora li s-a interzis să părăsească ţara", spunând că subiectul este o "prioritate".

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți, prin vocea premierului Ciucă. Sursă: Facebook Guvernul României
Eveniment

România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți

România promite că primește refugiați ucraineni, prin vocea premierului Nicolae Ciucă, însă șeful Guvernului nu știe să spună un număr, pentru că „instituțiile de specialitatate n-au reușit” să facă o analiză. România promite că primește refugiați ucraineni în „număr destul de mare” Nicolae Ciucă a declarat, luni, înainte de ședința Biroului Executiv al PNL, că, până în prezent, „instituţiile de specialitate” nu au reușit să ofere o analiză asupra situației. Premierul a apreciat însă că România ar putea primi „un număr destul de mare” de refugiați, conform Agerpres. Premierul a mai susținut că nu există solicitări de repatriere din partea românilor aflaţi în Ucraina. „Nu avem această solicitare. Există doar comunicatul MAE şi în funcţie de solicitări suntem pregătiţi să acţionăm ca atare, există pregătite măsuri astfel încât să putem să asigurăm sprijinul necesar unui flux de refugiaţi, inclusiv partea de repatriere. Până în acest moment nu avem nicio solicitare", a spus premierul. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA MAE recomandă românilor să evite deplasările în Ucraina Duminică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina. Ministerul le „recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând". MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Ucrainei să îşi notifice coordonatele prezenţei lor în Ucraina la misiunea diplomatică de la Kiev sau la oficiile consulare din Ucraina, folosind inclusiv site-ul https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră