marți 01 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: temperaturi

4 articole
Eveniment

Nu vă grăbiți să treceți la anvelopele de vară, temperaturile nu sunt încă potrivite

Când se schimbă anvelopele de iarnă. Mulți conducători auto amână înlocuirea anvelopelor de iarnă, mai ales în perioadele cu dimineți reci și temperaturi ridicate în timpul zilei. Când se schimbă anvelopele de iarnă Totuși, utilizarea cauciucurilor de iarnă în sezonul cald accelerează uzura acestora și poate afecta grav siguranța rutieră. Citește și: Un tren al CFR Călători a parcurs o rută de 208 km în 7 ore și 23 de minute Pe asfaltul încins, anvelopele de iarnă pierd din aderență și măresc semnificativ distanța de frânare. De asemenea, crește consumul de combustibil al vehiculului. Un expert explică momentul optim pentru trecerea la anvelopele de vară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Când se schimbă anvelopele de iarnă (sursa: Pexels/Ivan Kazlouski)
2024, anul record al temperaturilor ridicate (sursa: nasa.gov)
Mediu

2024, anul record al temperaturilor ridicate

2024, anul record al temperaturilor ridicate. Temperatura medie globală din 2024 a atins un nou record, fiind cea mai ridicată de la începutul măsurătorilor în 1880. Potrivit unei analize realizate de NASA, această creștere subliniază ritmul alarmant al schimbărilor climatice și impactul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra planetei. 2024, anul record al temperaturilor ridicate Conform NASA, temperaturile globale din 2024 au fost cu 1,28°C peste media de referință din perioada 1951-1980. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În comparație cu nivelurile preindustriale (1850-1900), Pământul a fost cu 1,47°C mai cald. Însă acest record a venit după o serii consecutive de alte recorduri. Între iunie 2023 și august 2024, fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Pentru mai bine de jumătate din 2024, temperaturile medii au depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Impactul gazelor cu efect de seră Oamenii de știință atribuie această încălzire accelerată emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care captează căldura în atmosferă. Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut de la 278 părți pe milion (ppm) în perioada preindustrială la aproximativ 420 ppm în 2024. În 2022 și 2023, emisiile globale de CO₂ au atins noi recorduri, alimentând încălzirea globală. NASA, un apel pentru acțiune Administratorul NASA, Bill Nelson, a subliniat gravitatea situației: "2024 a fost cel mai cald an din istorie. De la temperaturile record la incendiile de vegetație care amenință regiunile critice, este mai important ca niciodată să înțelegem planeta noastră în schimbare." Urgența climatică Recordurile de temperatură din 2024 evidențiază impactul direct al schimbărilor climatice: Creșterea riscului de dezastre naturale. Incendiile de vegetație și valurile de căldură devin mai frecvente și intense. Schimbările climatice pun în pericol biodiversitatea și habitatele naturale. Fenomenele meteo extreme afectează agricultura, sănătatea publică și infrastructura globală.

Planeta se încinge: recorduri termice globale (sursa: Facebook/Copernicus ECMWF)
Mediu

Planeta se încinge: recorduri termice globale

Planeta se încinge: recorduri termice globale. Pentru al doilea an consecutiv, temperatura medie la nivel mondial în luna august a atins niveluri de căldură istorice, potrivit datelor preliminare publice ale observatorului european Copernicus. Planeta se încinge: recorduri termice globale Temperatura globală medie pentru luna august 2024 înregistrată de Copernicus nu este cunoscută încă, dar este deja stabilit că va fi la nivelul record pentru o lună august care a fost măsurată în 2023 la 16,82°C, depăşind semnificativ toate înregistrările, conform instrumentului online Climate Pulse al programului Copernicus. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma Prin urmare, august 2024 continuă o serie aproape întreruptă de 15 luni în care temperaturile medii globale au atins o căldură istorică, sinonimă cu valuri de caniculă, secete şi furtuni întărite de evaporarea suplimentară din oceane. Australia, Japonia, mai multe provincii din China şi chiar Svalbard, un arhipelag norvegian situat în Arctica, au cunoscut cea mai fierbinte lună august, potrivit diferitelor organizaţii meteorologice locale. Recorduri doborâte Din iunie 2023 până în iunie 2024, în fiecare lună în lume a fost doborât recordul de temperaturi pentru o lună echivalentă, conform datelor furnizate de Copernicus, pentru care această serie a fost întreruptă în iulie 2024, când s-a înregistrat foarte puţin mai rece (16,91° C) decât în iulie 2023, un record absolut. Pentru observatorul american NOAA (Agenţia americană de Observaţie Oceanică şi Atmosferică), în schimb, iulie 2024 a stabilit un nou record lunar mondial absolut şi această serie de temperaturi extraordinare continuă, sub efectul încălzirii climatice cauzate de activităţile umane, accentuată anul trecut de fenomenul ciclic El Nińo. În orice caz, anul 2023 a fost cel mai fierbinte măsurat vreodată de diferitele institute de observare a climei, ale căror date complete datează din secolul al XIX-lea. Dar această căldură este fără nicio îndoială fără precedent de cel puţin 120.000 de ani, conform reconstituirii climei stabilite de paleoclimatologie. Acum este "din ce în ce mai probabil" ca 2024 să fie cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, a indicat deja Copernicus la începutul lunii august. Potrivit observatorului european, 2023 s-a încheiat cu o temperatură medie de 1,48°C peste clima epocii preindustriale, flirtând pentru prima dată într-un an calendaristic cu cea mai ambiţioasă limită a acordului de la Paris

Iunie - temperaturi minime extreme în România (sursa: Facebook/Administratia Nationala de Meteorologie RA)
Eveniment

Iunie - temperaturi minime extreme în România

Iunie - temperaturi minime extreme în România. Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, luna iunie fiind, de altfel, cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului, potrivit caracterizării climatice publicate recent de Administraţia Naţională de Meteorologie. Iunie - temperaturi minime extreme în România Cea mai caldă zi de iunie în România a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938, când temperatura a urcat la 42 grade. La polul opus, temperatura minimă absolută a lunii iunie este -12 grade, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939. Citește și: Catastrofă: România a atras zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027. Suma alocată: 29 de miliarde euro, din care 2,7 miliarde euro trebuie absorbiți în 2024 "În perioadele calde, nu de puţine ori, valorile termice urcă după-amiaza la peste 30 grade C, iar în perioadele ploioase, într-un interval scurt, de câteva ore, aversele de ploaie pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc cantităţile medii lunare. Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, prin advecţiile de aer umed oceanic pe care le determină. La contactul dintre această masă de aer umed şi aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre se produc, uneori, precipitaţii deosebit de abundente", precizează meteorologii. Mediile lunare, 16-18 grade Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2023) depăşeşte 20 grade în Câmpia Română, vestul Banatului, în sudul şi estul Podişului Moldovei şi în zonele joase din Dobrogea. Valori medii între 18 şi 20 grade sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 1 6 grade. La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade. Cei mai calzi și reci ani Temperatura maximă absolută a lunii iunie, la Bucureşti, este de 40,3 grade, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. În topul anilor cu cele mai calde luni iunie se află 2022, 2019, 2012, 2007, 2003, 1964 etc. Pe de altă parte, la Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În topul anilor cu cele mai reci luni iunie se află: 1989, 1985, 1984, 1976, 1974, 1966 etc. Iunie, luna cea mai ploioasă Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2023) din luna iunie sunt mai mici de 50 mm doar în jumătatea de est a Dobrogei. Acestea sunt cuprinse între 50-75 mm în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, şi local, în Transilvania. Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-100 mm în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase, precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 mm. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 mm, la Bâlea-Lac, în anul 2011. Ploaia de iunie cea mai bogată La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897. În topul anilor cu cele mai ploioase luni iunie se află: 2020, 2018, 2010, 1974, 1969 etc. Totodată, în topul anilor cu cele mai secetoase luni iunie se regăsesc: 2022, 2003, 2000, 1987, 1968. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 mm, înregistrată la staţia meteo Calafat, în 3 iunie 1940. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 mm, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră