duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: taxa solidaritate

6 articole
Politică

Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator

Cine este Mihai Tudose (PSD), cel care va deschide lista PSD-PNL la europarlamentare: dușman înverșunat al băncilor și plagiator, a făcut istorie refuzând să-l primească pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, fiindcă era supărat că Liviu Dragnea îi cere demisia. Citește și: VIDEO Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova, soldat cu circa 40 de morți. Cel puțin un trăgător arestat Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator iată câteva elemente relevante din biografia acestuia: Născut în 1967, a absolvit o facultate privată, care nu era acreditată, abia în 1995, la 28 de ani. A fost acuzat că și-a plagiat doctoratul, obținut la academia SRI, așa că a depus cerere de renunțare la acest titlu universitar În perioada în care a fost premier, cu susținerea lui Liviu Dragnea, între 29 iunie 2017 și 16 ianuarie 2018, se lăuda că nu are cont bancar și ataca dur băncile: „Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun”. În 2021, el s-a certat cu un alt invitat al postului România TV, susținând ferm că România a intrat în UE în 2004: „By the way, apropo de memorie, zece secunde: vezi că am intrat în Uniunea Europeană în 2004, nu în 2007 (...) Voi aţi intrat mai târziu un pic, asta e viaţa, veniţi mai târziu”. Ca premier, a atacat constant Pilonul II de pensii. „Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, dar va deveni opţional”, spunea el. Guvernul său a redus contribuția la acest pilon. În septembrie 2017, a promis companiei Ford că va finaliza autostrada Piteşti - Sibiu până la finalul mandatului. Autostrada va fi gata in cel mai bun caz în 2018. A insistat pentru instituirea unei taxe de solidaritate, aplicată persoanelor fizice „care câştigă foarte mult”. În 13 ianuarie 2018 a venit în vizită în România premierul Japoniei, Shinzo Abe. Tudose, care demsionase la 12 ianuarie, a refuzat să-l primească, deși mandatul său s-a încheiat, de jure, abia la 16 ianuarie. În iulie 2021, lansa un atac suburban împotriva Ralucăi Turcan, cu care este acum aliat. „Când ești prost de mic… când te faci mare doar te joci! (...) Daaaaaa! Raluuuuca Turcan!!! Noul val PNL! (...) Singura problemă cu acești analfabeți funcționali contemporani nu o reprezintă numărul lor! Ci faptul că sunt foarte bine împrăștiați, în așa fel încât indiferent ce vrei sa faci… dai de unu’!!! Ține-o așa, Ralu! Nu ceda! Reformați și PNL!”, a scris el, pe Facebook.

Mihai Tudose, dușman al băncilor și plagiator Foto: Inquam/George Calin
 PSD, tot mai ofensiv în fața PNL Foto: Inquam/ George Calin
Politică

PSD, tot mai ofensiv în fața PNL

PSD, tot mai ofensiv în fața PNL: într-un comunicat difuzat azi, îi cere ultimativ să accepte taxa de 1% din cifra de afaceri a companiilor cu venituri mari și foarte mari. Însă mai mulți lideri liberali au anunțat deja că se opun unei astfel de măsuri. PSD, tot mai ofensiv în fața PNL „Nu este clar dacă susţin sau se opun acestei taxe. Unii lideri marcanţi ai PNL au cerut cu vehemenţă ca taxa de solidaritate stabilită la nivel european să se aplice asupra unor mari companii din sectorul energetic din România. Alţii, în schimb, critică taxa de solidaritate cu aceeaşi vehemenţă, pe motiv că ar afecta mediul de afaceri şi ar creşte preţurile la clienţii finali. Colegii de la PNL trebuie să explice de ce taxa pe solidaritate e bună când o solicită PNL, dar nu mai e bună când o propune PSD", afirmă formațiunea social-democrată, într-un comunicat de presă. Ieri, prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu, a declarat pentru HotNews.ro că PNL nu susține noi creșteri de taxe. „Orice taxă se regăseşte în preţ și prin urmare vor fi afectaţi tocmai cetăţenii și nu firmele. Nu înteleg clar ce dorește PSD: bani la buget sau să protejeze cetățenii, care oricum au veniturile sub presiunea inflației. Sunt multe motive să credem că propunerea PSD va duce la creșterea preţului unui produs alimentar. PSD spune că protejează companiile româneşti prin această măsură, dar mă întreb dacă a discutat cu aceste companii care au capital românesc”, a explicat Motreanu. Dîncu o amenință pe fosta consilieră a lui Iohannis Tot joi, Vasile Dîncu, președinte al Consiliului Național al PSD, a amenințat cu demiterea ministrului Educației, Ligia Deca (PNL). Deca a fost consilier prezidențial pe probleme de educație, în mandatul președintelui Iohannis. „Acţiunea de retragere a atribuţiilor domnului secretar de stat Florin Lixandru pentru delict de opinie este un act autoritarist şi totalitar care aduce aminte de vremuri pe care le credeam demult apuse. Acest abuz de putere al unui proaspăt şi în acelaşi timp tânăr ministru ne aduce în atenţie necesitatea de a ne gândi inclusiv la modificări privind funcţionarea Guvernului şi exercitarea răspunderii ministeriale (...) Cred că doamna ministru va avea înţelepciunea să revină asupra acestei decizii, altfel suntem obligaţi să cerem demisia ministrului şi să renunţăm la colaborarea cu echipa sa, adică să-i retragem şi noi - PSD - atribuţiile delegate prin votul pentru această echipă de guvernare", a afirmat Dîncu. Potrivit unor informații neoficiale, coaliția majoritară a decis de joi seara ca Lixandru să-și recapete atribuțiile în ministerul Educației. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean

OMV, despre taxa de solidaritate: nu va plăti Foto: Facebook
Eveniment

OMV, despre taxa de solidaritate

OMV, sec, către statul român, despre taxa de solidaritate: „Nu datorăm această taxă”! Alina Popa, CFO OMV Petrom, a explicat, azi, într-o conferință de presă, de ce această companie consideră că nu se înscrie în prevederile ordonanței privind taxa de solidaritate. Tot azi, OMV Petrom a anunțat că în 2022 a înregistrat un profit record de 2,1 miliarde euro, de aproape două ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro. OMV, despre taxa de solidaritate „OMV Petrom are activități și în alte sectoare care au alte coduri CAEN, în special în zona de comercializare produse petroliere, gaze naturale și electricitate, dar și productie de electricitate. De aceea în baza ordonantei 186 și a regulamentului european, facând toate calculele am concluzionat că avem o cifra de afaceri în sectoarele respective sub 75%. Astfel, nu datorăm această taxă. În situatia in care, din motive pe care nu le putem vedea în acest moment, ANAF ar ajunge la o altă concluzie, bineînteles ca vom plati, așa cum plătim intotdeauna toate taxele și contribuțiile acolo unde suntem obligati si trebuie sa le platim”, a spus Alina Popa. Ea a arătat că ANAF a controlat compania, la începutul acestui an: „Pot sa confirm că am avut un control de la ANAF la inceputul acestui an, care a verificat în detaliu cifra de afaceri și structura cifrei de afaceri a OMV Petrom. Nu avem concluziile acestui raport. Nu avem un proces verbal de control”. Citește și: Miss Rusia s-a supărat: celelalte concurente de la concursul Miss Universe au fugit de ea. Pe rețelele sociale, ucrainenii au trolat-o fără milă Chiar și în situația în care veniturile obținute de companie din producția de energie electrică folosind în centrala de la Brazi gaze extrase din țară ar fi socotite în baza de calcul a taxei, Petrom tot nu se va califica să o plătească, a mai afirmat Popa, argumentând că, pe fondul activității din comercializare de electricitate, gaze și carburanți, tot nu se va ajunge la procentul de 75% din cifra de afaceri care ar genera plata taxei.

A vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate Foto: Facebook
Economie

A vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate

Magzum Mirzagaliev, șeful KazMunaiGaz, patronul Rompetrol, a vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate, scrie publicația kazahă Ratel, citată de Profit. A vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate „În cazul României, vorbim de confiscarea a 60% din profitul net dacă acesta depășește cu 120% profitul net mediu al companiei în 2018-2021. Ținând cont de faptul că în 2020 și 2021, activele românești au generat pentru KMG pierderi de 198,6 milioane dolari, respectiv 186,8 milioane dolari, profitul de 161 milioane din primele trei trimestre ale anului trecut (ultimele date disponibile) reprezintă o felie atractivă pentru autoritățile fiscale din România”, scrie Ratel. Publicația kazahă susține că KMG este cel mai mare contribuabil al țării până la sfârșitul anului 2022, iar Kazahstanul furnizează României petrol la cel mai mic preț, față de toate celelalte destinații europene. „În octombrie anul trecut, ministrul Energiei al României, Virgil Popescu, a zburat la Astana și a cerut volume suplimentare de livrări de petrol”, amintește Ratel.kz. „Surse din industrie spun că șeful concernului polonez de petrol și gaze PKN Orlen, Daniel OBAYTEK, a zburat la Astana în mai anul trecut nu numai pentru petrol. În portofoliu avea o ofertă de cumpărare a Rompetrol Rafinare. Însă conducerea KMG a considerat prețul oferit pentru activ prea frivol”, își încheie publicația kazahă articolul.

Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate Foto: Facebook
Economie

Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate

OMV Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022 întrucât veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri, așa cum cere ordonanța care a instituit această supraimpozitare. Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă. Potrivit OUG 186/2022, „sunt contribuabili obligați la plata contribuției de solidaritate plătitorii de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracția țițeiului, 0620 - Extracția gazelor naturale, 0510 - Extracția huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie și 1920 - Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.” UPDATE 12.11: Ministerul de Finanțe a reacționat printr-un comunicat care sugerează că, totuși, OMV Petrom ar trebui să plătească taxa de solidaritate. Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate „În T4/22, segmentul de afaceri G&E a fost semnificativ reglementat prin extinderea aplicabilităţii limitelor de preţ şi a taxării suplimentare, atât la gaze naturale, cât şi la electricitate. În consecinţă, estimăm că rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale în segmentul G&E va fi doar marginal pozitiv. Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuţie de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”, se arată într-un anunţ al companiei, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB) și citat de news.ro. Profitul net a crescut cu 446% Pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom precizează că a achitat deja către bugetul de stat al României redevenţe, impozite suplimentare şi alte contribuţii specifice industriei de aproximativ 5,2 miliarde lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 miliarde lei impozit pe profit. În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioada a anului precedent. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023. Producţia de gaze a companiei a scăzut în primele nouă luni cu 8%, la 2,59 miliarde metri cubi. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 9% în primele nouă luni, la 32,63 milioane barili echivalent petrol. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 446%, la 9,156 miliarde lei, de la 1,676 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2021, mai arată news.ro. Veniturile din vânzări au urcat cu 160%, la 44,24 miliarde lei. Numărul angajaţilor grupului a scăzut cu 5%, la finalul lunii septembrie, la 7.768 salariaţi. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Finanțele, comunicat ambiguu Ministerul Finanţelor precizează că a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împortiva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice. ”Transpunerea regulamentului în legislaţia naţionalã vizeazã întregul sector energetic şi, în speţã, toate companiile care activeazã în domeniu. Conform art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãţi desfãşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor, cu codurile CAEN: 0610 - «Extracţia ţiţeiului», 0620 - «Extracţia gazelor naturale», 0510 - «Extracţia huilei», 1910 - «Fabricarea produselor de cocserie» şi 1920- «Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului»”, subliniază Ministerul Finanţelor De asemenea, conform ministerului, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854: ”societãţi din Uniune şi sedii permanente care desfãşoarã activitãţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor” înseamnã societãţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţioneazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10). Totodatã, contribuţia de solidaritate se datoreazã şi de cãtre pãrţile afiliate, potrivit ordonanţei Guvernului: “În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1).”, mai arată Finanţele, citate de news.ro.

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate” Foto: Facebook
Politică

Taxa solidaritate „pe educaţie sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră