sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: tariceanu

4 articole
Politică

Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu

„Când vi se pare că plătiți facturi mari la energie să vă gândiți puțin și la domnul Călin Georgescu”, a scris pe Facebook fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, care a explicat cum a contribuit candidatul suveranist la această situație. Citește și: Tudorel Toader se pregătește de o candidatură la președinție, fiind susținut de o aripă din AUR Nicolescu arată că, în 2007, Călin Georgescu era „favoritul” premierului Călin Popescu Tăriceanu pentru a redacta o strategie națională de dezvoltare durabilă. Potrivit fostului ministru, Georgescu a propus „un sistem de promovare a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi”, sistem de care nu era nevoie și care urma să-i coste pe contribuabili circa 20 de miliarde de euro. Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu „Știați că în anul 2007 un tânăr diplomat român a obținut pentru țară lui ca în propunerea Comisiei Europene de creștere OBLIGATORIE a ponderii energiei regenerabile România să aibă cea mai mică obligație procentuală de creștere dintre toate țările UE, 6,4% până în 2020? Știați că acest diplomat a informat că această reușită înseamnă că România își poate permite să investească în energia regenerabilă (energia viitorului) mai târziu decât ceilalți, adică atunci când costurile tehnologice vor fi mici iar impactul investițiilor pe costurile plătite de consumatori vor fi nesemnificative? Știați că în același an (2007), ca o consecință a discuțiilor de la Bruxelles, dl Prim-Ministru de atunci, Călin-Popescu Tăriceanu, a hotărât că e nevoie de o strategie națională de dezvoltare durabilă? Știați că preferatul domnului Călin Popescu Tăriceanu pentru a conduce echipa de redactare a acestei strategii a fost fostul Secretar General de la Ministerul Mediului, dl. Călin Georgescu? Știați că în această strategie de dezvoltare durabilă, care urmă agenda globalistă 2030, domnul Georgescu a propus că România să adopte rapid un sistem de promovare a energiei regenerabile bazat pe certificate verzi, sistem care este și astăzi funcțional? Știați că România a implementat acest sistem când costurile tehnologice cu energia regenerabilă erau cele mai mari și că nicio piulița din ce s-a instalat nu a fost produsă în România? Știați că acest sistem, de care nu era nevoie la momentul adoptării dar care acum trebuie implementat pentru că nu se poate altfel, costă în total peste 20 de miliarde de euro? Știați că aceste 20 de miliarde de euro au fost și vor fi acoperite de consumatorii români, adică de dvs., spre deosebire de situația cu investițiile de acum când costurile tehnologice cu energia viitorului au scăzut enorm și sunt subvenții masive de la UE? Dragi mei, când vi se pare că plătiți facturi mari la energie să va gândiți puțin și la domnul Călin Georgescu și să-i transmitei ce vreți voi, eventual, multă stimă”, a scris Nicolescu.

Plătiți facturi mari, să vă gândiți la Călin Georgescu Foto: Inquam/George Calin
Un fost deputat PSD se judecă din pușcărie cu statul pentru a-și păstra pensia specială Foto: Facebook
Eveniment

Fost deputat se judecă din pușcărie pentru pensia specială

Un fost deputat PSD se judecă din pușcărie cu statul pentru a-și păstra pensia specială: este vorba de Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui, aflat în arest pentru că ar fi luat șpagă. Citește și: Ce sumă uriașă pierde Tudorel Toader, după ce a fost concediat din funcția de rector. El rămâne cu una din cele mai mari pensii speciale din România Buzatu este doar unul dintre numeroșii foști parlamentari care au se bat în instanță ca să-și păstreze pensia specială și are toate șansele să câștige. Foștii premieri Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, precum și penalul Sorin Oprescu, condamnat la peste zece ani de închisoare și refugiat în Grecia, au dat și ei statul în judecată și au câștigat deja. Fost deputat se judecă din pușcărie pentru pensia specială În anul fiscal 2022, Buzatu a luat, net, o pensie specială de 73.372 de lei. El mai avea, în 2022, o pensie bazată pe contributivitate, de 95.820 de lei și un salariu de 164.268 de lei, ca președinte de Consiliu Județean. După intrarea în vigoare a pensiilor pentru aleșii locali el ar putea beneficia și de acest drept. Pensia specială de parlamentar se pierde doar dacă beneficiarul este condamnat pentru fapte comise în timpul mandatului. Potrivit Vremea Nouă, Buzatu a dat statul în judecată anul trecut, însă judecătorii din Vaslui au spus că acest caz este de competența Tribunalului București. Fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui deține o avere uriașă: circa zece hectare de teren agricol, aproape patru hectare de pădure, imobile în suprafață de 1.250 mp, o șalupă, o rulotă și circa 2.000 mp în intravilanul municipiului Vaslui. În 2022 și 2023, Dumitru Buzatu a donat către fiul său, Tudor Buzatu, o casă și un teren în intravilan. Însă, în declarația de avere a fiului său, secretar de stat la SGG, acesta arată că a primit, anul trecut, prin donație, nu mai puțin de 11 terenuri în localitățile Negrești, Zăpodeni, Ștefan cel Mare, dar și în intravilanul municipiului Vaslui. Citește și: Boloș anunță ce va urma după alegeri, ca să poată fi plătite pensiile și salariile majorate ale bugetarilor: abandonarea cotei unice și majorarea TVA În total, Tudor Buzatu a primit circa 22 de hectare de teren agricol, plus o casă de vacanță în județul Suceava.

Principalii vinovați politic în dosarul Roșia Montana: Ponta și Tăriceanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana

Cine sunt principalii vinovați politic pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, primul demnitar care a semnat pentru o colaborare dubioasă cu o companie din Canada, și s-a încheiat cu fostul premier PSD Victor Ponta, care nu a vrut să decidă dacă aprobă sau respinge începerea exploatării. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Însă Ponta este principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță. Plângerea Gabriel Resources îl indică clar pe Ponta Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Conform cererii de arbitraj, „Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului”. Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation Foto: Inquam/George Călin
Politică

Primul demnitar care a semnat pentru afacerea Roșia Montana

Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: Călin Popescu Tăriceanu, cel care, în 2014, a rupt PNL ca să-l susțină pe Victor Ponta. Citește și: Cât a plătit pe avocați statul român în arbitrajul de la Washington pentru minele de aur de la Roșia Montană. Ordinul de mărime: zeci de milioane Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an În februarie 2014, fostul premier a demisionat din PNL, în momentul în care acest partid se desprindea de PSD. Primul demnitar care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Însă asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Anunț în Adevărul, 5 septembrie 1995, republicat de Rise Project Nu se știe câte alte companii străine, în afară de Gabriel Resources, au aflat de acest anunț și și-au manifestat interesul. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În 2019, Newsweek arăta că din arhiva ANRM au dispărut două seturi de documente - ambele cu afaceri dubioase în care era implicat Tăriceanu - referitoare la asocierea cu Gabriel Resources și la cea cu Sterling Resources. Documentele asocierii au dispărut, nici un vinovat „Pe un raft dintr-un birou de la etajul al treilea se aflau mai multe documente de la Roșia Montană. Erau documente emise de ANRM. Lângă ele se afla și un dosar care avea legătură cu concesiunea Sterling. Cine a luat documentele de la Roșia Montană a pus mâna și pe acel dosar cu documente de la Sterling. Toate aceste documente erau clasificate. Nu se știe cine le-a luat”, a spus una dintre surse jurnalistului Petru Zoltan, care la acel moment lucra pentru Newsweek România, iar acum este în echipa DeFapt.ro. Între documentele dispărute: dosarul licenței de exploatare a aurului de la Roșia Montana, circa 500 de documente. Documentele ar fi dispărut între 2015 și 2017. „La această dată există o verificare internă, care nu este finalizată, cu privire la circuitul documentelor, inclusiv documente clasificate, pentru mai multe licențe, inclusiv cea la care faceți referire”, a spus președintele ANRM de la acel moment, Gigi Dragomir. Revista a cerut un punct de vedere din partea Serviciului Român de Informații, care a transmis că datele solicitate nu sunt de interes public. Un alt caz cunoscut de documente dispărute este cel al autostrăzii „Bechtel”. Rezultatul: nimeni nu a plătit. Dosarul instrumentat de procurori a fost clasat pentru că faptele s-ar fi prescris. Cum a fost implicat Tăriceanu în scandalul Sterling, alt set de documente dispărute de la ANRM: printr-o Hotărâre de Guvern, emisă de Guvernul Tăriceanu (Hotărâre nr. 1446 din 12/11/2008), petrolul și gazele din jurul Insulei Șerpilor au fost concesionate unei firme, Midia Resources SRL, ce acea un capital social de doar 200 de lei. Bilanțul pe 2007 al acestei firme arăta că nu are angajați iar cifra de afaceri a fost zero lei. Midia Resources SRL nu are sucursale, nu are sedii secundare și nu are administratori cenzori persoane juridice

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră