miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: tari

9 articole
Internațional

Cum au intervenit SUA în politica altor țări: lovituri de stat, operațiuni CIA și invazii militare

De-a lungul secolului al XX-lea și începutul secolului XXI, Statele Unite au fost implicate în numeroase operațiuni menite să influențeze sau să schimbe regimurile politice din alte țări. Fie au fost operațiuni clandestine ale serviciilor de informații, fie presiuni politice, sprijin pentru grupuri locale sau intervenții militare directe. În special în perioada Războiului Rece, schimbarea regimurilor percepute drept ostile sau apropiate de blocul sovietic a devenit un instrument central al politicii externe americane. Logica geopolitică a acestor intervenții a fost alimentată de teama extinderii comunismului și de dorința Washingtonului de a menține guverne favorabile Occidentului. Războiul Rece și strategia schimbării regimurilor Un studiu realizat de politologul Lindsey A. O’Rourke arată că, între 1947 și 1989, Statele Unite au încercat de 72 de ori să influențeze sau să schimbe guvernele altor state. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Majoritatea acestor acțiuni au fost operațiuni secrete, coordonate în special de CIA. Aproximativ 66 dintre ele au fost clandestine, iar doar câteva au fost intervenții deschise. Rata de succes a acestor operațiuni a fost estimată la aproximativ 40%, ceea ce arată că multe dintre încercări au eșuat sau au produs rezultate imprevizibile. Motivațiile erau în principal geopolitice. Washingtonul încerca să limiteze extinderea influenței sovietice și să mențină guverne aliniate cu blocul occidental. În multe cazuri, intervențiile au fost justificate prin teoria „domino-ului”, potrivit căreia căderea unui stat în sfera comunistă putea determina prăbușirea altor guverne din aceeași regiune. Iran (1953) Un exemplu emblematic este Iranul, în 1953, când CIA și serviciul britanic MI6 au orchestrat operațiunea secretă cunoscută sub numele de Operation Ajax. Ținta intervenției a fost premierul ales democratic Mohammad Mossadegh, care naționalizase industria petrolieră dominată până atunci de interese britanice. După lovitura de stat, șahul Mohammad Reza Pahlavi și-a consolidat puterea și a devenit unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Regimul său autoritar a generat însă o opoziție tot mai puternică, iar nemulțumirile sociale au culminat cu Revoluția Islamică din 1979, care a instaurat regimul teocratic aflat până astăzi în conflict cu Washingtonul. Guatemala (1954) Un an mai târziu, în Guatemala, CIA a sprijinit răsturnarea președintelui Jacobo Árbenz. Guvernul său inițiase reforme agrare care afectau interesele companiei americane United Fruit Company, iar Washingtonul se temea de apropierea țării de blocul sovietic. Operațiunea, cunoscută sub numele de PBSUCCESS, a dus la instalarea unui regim militar. Lovitura de stat a inaugurat o perioadă lungă de instabilitate politică și conflicte interne, care aveau să culmineze cu un război civil devastator. Cuba (1961) Una dintre cele mai cunoscute încercări eșuate de schimbare de regim a fost invazia din Golful Porcilor, în Cuba, în 1961. După venirea la putere a lui Fidel Castro și apropierea acestuia de Uniunea Sovietică, administrația americană a sprijinit o forță de exilați cubanezi antrenați de CIA. Planul prevedea declanșarea unei revolte interne împotriva regimului comunist. Operațiunea s-a transformat însă într-un dezastru: invazia a fost rapid înfrântă de armata cubaneză, iar episodul a consolidat poziția lui Castro și apropierea strategică de Moscova. Republica Dominicană (1965) În 1965, Republica Dominicană se afla într-o situație extrem de instabilă după mai multe lovituri de stat și revolte. Țara era în pragul unui război civil, iar Washingtonul se temea de apariția unui guvern de stânga similar celui din Cuba. Statele Unite au intervenit militar în aprilie 1965, inițial unilateral, trimițând zeci de mii de soldați sub pretextul protejării cetățenilor americani aflați în țară. Ulterior, Organizația Statelor Americane a creat o forță multinațională care a preluat operațiunea și a încercat să stabilizeze situația politică. Intervenția a contribuit la instalarea unui guvern favorabil Statelor Unite și la stabilizarea temporară a situației interne. Chile (1973) Un alt episod controversat este lovitura de stat din Chile, în 1973, care l-a răsturnat pe președintele socialist Salvador Allende. Documente declasificate arată că Statele Unite au finanțat opoziția politică și au sprijinit eforturi de destabilizare economică a guvernului. Lovitura de stat a fost condusă de generalul Augusto Pinochet, iar Chile a intrat într-o perioadă de dictatură militară marcată de represiuni severe și încălcări grave ale drepturilor omului. Grenada (1983) În 1983, Statele Unite au intervenit militar în Grenada, un mic stat din Caraibe care își apropiase politica externă de Cuba și de Uniunea Sovietică. După asasinarea premierului Maurice Bishop în urma unei lovituri de stat interne, administrația președintelui Ronald Reagan a lansat operațiunea „Urgent Fury”. Invazia a fost susținută de mai multe state din regiune, dar a provocat critici internaționale și opoziția guvernului britanic, deoarece Grenada era membră a Commonwealth-ului. După intervenție, a fost instituită o administrație temporară, iar în 1984 au fost organizate alegeri. Panama (1989) La sfârșitul anilor 1980, relațiile dintre Washington și liderul panamez Manuel Noriega s-au deteriorat rapid. Deși Noriega colaborase anterior cu CIA, el a devenit un inconvenient pentru Statele Unite, fiind acuzat de trafic de droguri și manipularea procesului electoral. În decembrie 1989, președintele George H. W. Bush a ordonat operațiunea militară „Just Cause”, menită să îl înlăture pe Noriega de la putere. Armata americană a invadat Panama, iar politicianul opoziției Guillermo Endara a depus jurământul ca președinte. Noriega s-a predat câteva săptămâni mai târziu și a fost judecat în Statele Unite. Afganistan (2001) După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, administrația președintelui George W. Bush a lansat operațiunea „Enduring Freedom” în Afganistan. Scopul principal era distrugerea rețelei Al-Qaeda și răsturnarea regimului taliban, care oferea adăpost organizației. Talibanii au fost îndepărtați rapid de la putere, iar un nou guvern susținut de Occident a fost instalat la Kabul. Stabilitatea politică s-a dovedit însă fragilă. După două decenii de conflict și retragerea trupelor occidentale în 2021, talibanii au revenit la putere, ceea ce a pus sub semnul întrebării eficiența pe termen lung a intervenției. Irak (2003) Invazia Irakului din 2003 a fost una dintre cele mai controversate intervenții americane. Administrația Bush a justificat războiul prin presupusa existență a armelor de distrugere în masă și prin dorința de a înlătura dictatura lui Saddam Hussein. După căderea regimului, Washingtonul a promis o tranziție rapidă spre democrație. Totuși, destrămarea instituțiilor statului irakian a creat un vid de putere care a alimentat violențe sectare și a permis ascensiunea grupării teroriste Statul Islamic. Mai mulți istorici au observat ulterior că decidenții americani au pornit de la presupunerea că democrația liberală se va instala relativ ușor după răsturnarea regimului, ipoteză care s-a dovedit eronată. Libia (2011) În contextul revoltelor din Primăvara Arabă, Statele Unite, Franța și Marea Britanie au sprijinit opoziția împotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Sub umbrela operațiunii NATO „Unified Protector”, forțele occidentale au lansat atacuri aeriene împotriva regimului. În octombrie 2011, convoiul lui Gaddafi a fost atacat de aviația NATO, iar liderul libian a fost capturat și ucis de rebeli. Deși intervenția a dus la căderea regimului, Libia rămâne până astăzi fragmentată politic și marcată de instabilitate. Venezuela (2026) Unul dintre cele mai recente episoade controversate de intervenție americană a avut loc în Venezuela, în ianuarie 2026. Forțele speciale ale Statelor Unite l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro într-o operațiune desfășurată la Caracas, justificată de Washington prin acuzații de narcoterorism și trafic de droguri. Maduro a fost transportat în Statele Unite pentru a fi judecat, iar vicepreședinta Delcy Rodríguez a preluat conducerea țării. În paralel, Washingtonul a reluat negocierile cu autoritățile venezuelene privind exploatarea rezervelor petroliere ale țării. Criticii au calificat operațiunea drept o încălcare a suveranității Venezuelei, în timp ce administrația americană a prezentat intervenția ca pe un pas spre o eventuală tranziție democratică.  

Intervenția SUA în politica altor țări (sursa: Facebook/CIA)
Iranul continuă să atace statele din Golf (sursa: X/Earth Hippy)
Internațional

Atacuri iraniene cu pagube importante și răniți asupra țărilor din Golf, care nu se apără eficient

Mai multe state din Golful Persic, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein și Emiratele Arabe Unite, s-au confruntat luni dimineață cu noi atacuri cu rachete și drone, în a zecea zi a războiului dintre Iran, Israel și Statele Unite. Loviturile au vizat atât infrastructuri strategice, cât și zone urbane, provocând victime și pagube materiale. Civili răniți în Bahrein după un atac cu drone În Bahrein, un atac cu drone atribuit Iranului a rănit 32 de civili luni dimineață în localitatea Sitra, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Patru dintre răniți sunt în stare gravă, inclusiv copii care au avut nevoie de intervenții chirurgicale. O adolescentă de 17 ani a suferit răni grave la cap și la ochi, iar doi copii de 7 și 8 ani au fost grav răniți la membrele inferioare. Autoritățile au precizat că printre victime se află și un bebeluș de două luni. Cu o zi înainte, trei persoane au fost rănite de resturi de rachetă pe arhipelagul din Golf, iar o instalație de desalinizare a fost lovită într-un atac cu drone iraniene. Ministerul de Interne a precizat că infrastructura nu a fost afectată în mod semnificativ. Incendiu la un complex petrolier din Bahrein Un alt atac iranian a provocat un incendiu în complexul petrolier din orașul Al-Maameer. Autoritățile au anunțat că au fost înregistrate pagube materiale, însă nu au existat victime. Compania națională de petrol Babco a invocat clauza de „forță majoră” după atacul asupra rafinăriei sale, măsură care o protejează de penalități contractuale în cazul unor întârzieri sau întreruperi. Grupul a transmis că aprovizionarea pieței interne va continua fără probleme. Kuweit și Qatar, sub tirul rachetelor Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană interceptează în prezent rachete și drone ostile. Duminică, emiratul fusese deja vizat de șapte rachete și cinci drone, atacuri care au provocat doi morți. Proiectilele au lovit în special rezervoarele de combustibil ale aeroportului internațional din Kuweit. În același timp, la Doha, capitala Qatarului, locuitorii au raportat explozii puternice în zorii zilei de luni. Ministerul Apărării din Qatar a confirmat interceptarea unei rachete, după ce orașul a fost vizat în ultimele zile de mai multe drone și rachete iraniene. Arabia Saudită: drone interceptate lângă câmpul petrolier Shaybah În Arabia Saudită, sistemele de apărare au interceptat patru drone care se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah din sud-estul țării. Instalația energetică fusese deja atacată cu o zi înainte. Un alt atac produs duminică a vizat districtul diplomatic din Riad, însă a fost dejucat de sistemele de apărare. Incidentul a avut loc la cinci zile după ce drone au lovit zona în care se află și ambasada Statelor Unite. Statele Unite evacuează personal diplomatic Pe fondul deteriorării situației de securitate, Statele Unite au anunțat evacuarea personalului diplomatic neesențial din regiune. Decizia a fost luată „din cauza riscurilor pentru siguranța acestora”, au transmis autoritățile americane. Armata SUA a confirmat și moartea celui de-al șaptelea militar american în conflictul cu Iranul. Soldatul fusese grav rănit într-un atac asupra trupelor americane din Arabia Saudită, pe 1 martie. Emiratele Arabe Unite, vizate de rachete Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat luni dimineață că țara a fost ținta unui atac cu rachete, fără a oferi deocamdată detalii despre eventuale pagube sau victime. Președintele iranian Massoud Pezeshkian a avertizat că Iranul „va fi obligat să riposteze” împotriva statelor vecine dacă acestea permit folosirea teritoriului lor pentru atacuri împotriva Iranului. De la începutul războiului, atacurile aeriene iraniene asupra statelor din Golf – care găzduiesc baze militare americane importante – au provocat moartea a 16 persoane, dintre care opt civili.

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035, au convenit statele NATO. Spania face excepție

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania. Statele membre ale NATO, reunite începând de marți la Haga, au ajuns duminică la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania a obținut o excepție de la noul prag bugetar. NATO, 5% din PIB, exceptând Spania Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că țara sa nu va depăși 2,1% din PIB pentru cheltuieli de apărare, respingând propunerea NATO ca fiind „irațională și contraproductivă”. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a subliniat că un prag de 5% ar afecta grav sistemul social și prestațiile publice din Spania. „Nu este vorba doar de bani, ci de echilibru între securitate și protecția socială”, a declarat Sánchez. Formula agreată Acordul final prevede o împărțire a cheltuielilor astfel: 3,5% din PIB pentru apărare strict militară 1,5% din PIB pentru securitate în sens extins, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică și alte domenii conexe. Această formulă a fost propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care și-a exprimat dorința ca toate statele membre să adopte planuri anuale clare de creștere progresivă a bugetelor. Doar 9 state NATO ating în prezent pragul de 2% În ciuda acordului din 2014 privind atingerea a 2% din PIB pentru apărare în termen de 10 ani, doar 9 dintre cele 32 de state membre NATO respectă în prezent acest angajament. În acest context, noul obiectiv de 5% reprezintă o provocare majoră pentru Alianță. Rutte: „Nu se poate spune că nu sunt bani” Mark Rutte a făcut apel la liderii statelor membre să își asume responsabilitatea politică și să explice populației necesitatea acestor investiții. El a subliniat că societățile occidentale sunt suficient de bogate pentru a susține acest efort financiar. „Dacă nu acționăm acum, în următorii trei-patru ani vom fi bine, dar apoi vom fi cu adevărat amenințați”, a avertizat Rutte. Summitul de la Haga va oficializa noile angajamente Acordul urmează să fie semnat în cadrul summitului NATO de la Haga. Obiectivul este ca fiecare stat membru să prezinte planuri anuale de creștere a bugetului pentru apărare, pentru a asigura atingerea treptată a noului prag de 5% din PIB.

2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă (sursa: nato.int)
Eveniment

Toate țările NATO au atins cota de 2% din PIB pentru Apărare. Campioana: Polonia, cu peste 3,5%

2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat marți că toate cele 32 de state membre au atins obiectivul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, stabilit în urmă cu 11 ani. 2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă Declarația a fost făcută în marja reuniunii G7 din Canada, cu o săptămână înainte de summitul NATO programat la Haga. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Potrivit lui Rutte, Portugalia și Canada s-au angajat oficial să atingă pragul de 2% în 2025, ceea ce înseamnă că întreaga alianță respectă acum această obligație bugetară. Liderii NATO urmează să se reunească la Haga în perioada 24–25 iunie pentru a discuta noi obiective strategice. Trump presează pentru o nouă țintă: 3,5% din PIB În ciuda progreselor, presiunile exercitate de președintele american Donald Trump determină Alianța să ia în calcul stabilirea unui nou prag de cheltuieli pentru apărare, de minimum 3,5% din PIB. În plus, o cotă de 1,5% din PIB ar urma să fie alocată cheltuielilor conexe, precum infrastructura militară, ducând totalul recomandat la 5%. Germania ajunge la 2%, Polonia depășește 3,5% Germania a reușit să atingă pentru prima dată în 2023 ținta de 2% din PIB, stabilită în 2014. Polonia este singurul stat membru care a depășit deja nivelul de 3,5%. Islanda, care nu are armată proprie, rămâne singura excepție din statisticile NATO privind cheltuielile de apărare.

Expediție cu Aro prin 12 țări (sursa: Facebook/Bodea Ionel Myronutz)
Eveniment

Expediție cu Aro prin 12 țări

Expediție cu Aro prin 12 țări. Cinci membri ai Asociației NapocAro au pornit într-o aventură spectaculoasă spre Capul Nord (Nordkapp), Norvegia, cel mai nordic punct al Europei accesibil cu mașina. Expediția implică parcurgerea a aproximativ 9.000 de kilometri în 15 zile, cu trei autovehicule Aro, vechi de peste 20 de ani. Expediție cu Aro prin 12 țări Ionel Bodea, președintele Asociației NapocAro și unul dintre participanți, a explicat motivația acestei expediții: Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță „Ne dorim să ajungem cu Aro la Nordkapp, în Norvegia, pentru a demonstra fiabilitatea mașinilor românești. Ideea ne-a venit după ce cineva a comparat Aro cu Land Rover și am vrut să arătăm ce poate Aro.” Expediția va testa capacitățile vehiculelor în condiții extreme, cu temperaturi resimțite care ar putea ajunge la -39°C. Traseul expediției include și Laponia Participanții vor traversa 12 țări, printre care Polonia, Finlanda, Norvegia, Suedia și Danemarca. De asemenea, vor vizita atracții emblematice precum Casa lui Moș Crăciun din Laponia și Cercul Polar. Pe drumul de întoarcere, traseul va include Germania, oferind o perspectivă completă asupra Europei nordice și centrale. Pasiune și fiabilitate Autovehiculele Aro utilizate în expediție provin din județele Cluj, Mureș și Olt și au o vechime de peste două decenii. Membrii asociației sunt pasionați colecționari de mașini Aro, IMS și TV, unele cu o vechime de aproape 50 de ani. Aceștia organizează frecvent expediții lungi pentru a testa vehiculele, având deja experiență în țări precum Mauritania, Somalia și Georgia. Asociația NapocAro Asociația NapocAro reunește zeci de membri din întreaga țară, care împărtășesc o pasiune comună pentru mașinile Aro. Mulți dintre ei au crescut cu aceste vehicule în familie și continuă să le întrețină și să le promoveze ca simbol al ingineriei auto românești. Test al rezistenței în condiții extreme Participanții la expediție se așteaptă la provocări majore, inclusiv temperaturi extrem de scăzute și condiții dificile de drum. Cu toate acestea, încrederea în fiabilitatea mașinilor Aro rămâne ridicată. „Sperăm ca mașinile să facă față temperaturilor și condițiilor dure,” a declarat Ionel Bodea. Expediția la Capul Nord reprezintă mai mult decât un test al rezistenței mașinilor Aro. Este o demonstrație a pasiunii și a dedicației unei comunități care continuă să promoveze valorile autohtone. Prin această călătorie, membrii Asociației NapocAro aduc un omagiu inovației românești și rezistenței legendare a mașinilor Aro.

Lista țărilor care dețin aeronave pentru transportul demnitarilor Foto: Fortele aeriene ale SUA
Politică

Lista țărilor dețin aeronave transportul demnitarilor

Mai multe state, nu doar SUA, dețin unul sau mai multe avioane pentru transportul demnitarilor. Majoritatea țărilor mențin aceste avioane sub controlul forțelor aeriene. În statele nordice, precum Finlanda sau Suedia, faptul că statul deține aeronave VIP nu-i împiedică pe demnitari să circule cu avioane de linie. Primul șef de stat care a folosit un avion pentru o vizită oficială a fost țarul Bulgariei, Ferdinand I, într-o deplasare în Belgia. Lista țărilor care dețin aeronave pentru transportul demnitarilor Iată , lista țărilor care dețin aeronave pentru transportul demnitarilor, potrivit datelor TVR Info: Australia: șase aeronave, Airbus A330 MRTT (1 buc.), Boeing 737BBJ (2 buc.), Dassault Falcon 7x (3 buc.). Ele aparțin forțelor aeriene Belgia, trei nave: două Dassault Falcon 7X, un Dassault Falcon 900 Bulgaria, două aeronave: un Airbus A319, un Dassault Falcon 2000 Canada: un Airbus CC-150 Polaris (Airbus A310-300) în configurație VIP și patru Bombardier Challenger 600 Cipru, un Embrarer ERJ 135s primit cadou de la Grecia Cehia: două Airbus A319CJ, un Bombardier Challenger 600, șase Airbus C-295 Croația, un Bombardier Challenger CL-604 9A Danemarca: patru Bombardier Challenger 604s Finlanda: trei Bombardier Learjet 35 și un Cessna Citationjet/M2 525 Franța: 12 aeronave, dintre care mai multe Airbus capabile de zboruri de lungă durată. Președintele Franței se deplasează cu nu mai ăuțin de trei nave Germania: 16 aeronave, din care două Airbus pentru zboruri de lungă durată. Flota este sub controlul forțelor armate Grecia, trei aeronave: Airbus A340-300s, Gulfstream V, Embraer ERJ 135BJ Irlanda, două aeronave, printre care un Gulfstream IV Italia: nouă aeronave, din care două Airbus 319 CJ pentru tansport scurt-mediu Japonia: două Boeing 777-300ER Norvegia folosește două Dassault Falcon 20 Olanda are un Gulfstream IV și un Boeing 737-800 Polonia folosește un Boeing 737-800 și două Gulfstream 550 Slovacia are trei aeronave pentru transportul demnitarilor, din care două Airbus 319 Ungaria: patru aeronave, două Airbus A319 și două Dassault Falcon 7x. Președintele Poloniei folosește avionul prezidențial pentru a transporta copii bolnavi din Ucraina Pe listă se mai află țări care dețin adevărate flotile pentru demnitari, precum Turcia (12 aeronave, majoritatea Airbus sau Boeing), Marea Britanie (patru aeronave) sau Spania (șapte aeronave).

Pandemia de Covid-19 revine în forță (sursa: Unsplash)
Internațional

Pandemia de Covid-19 revine în forță

Pandemia de Covid-19 revine în forță. Mai multe țări europene au decis să reimpună purtarea măștilor de protecție anticovid după ce cazurile de infectare cu varianta Omicron B.A5 au luat amploare. Pandemia de Covid-19 revine în forță Franţa le cere cetăţenilor explicit să poarte din nou masca de protecţie sanitară în spaţiile aglomerate, în contextul noului val de coronavirus. În acest moment, nu are grad obligatoriu, este doar o recomandare adresată celor care intră în spaţiile aglomerate. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Nu este singura ţară europeană care reintroduce măsurile de protecţie. În Portugalia, masca este obligatorie în toate mijloacele de transport în comun, după ce - la începtul acestei luni - s-au înregistrat 30.000 de infectări pe zi. În acest context, Italia a decis să menţină o măsură similară, dar nu impune purtarea măştii şi în avioane. În Spania, măştile sunt necesare în toate spaţiile sanitare, inclusiv în farmacii şi - evident -şi în mijloacele de transport în comun. Iar în Grecia, cine nu poartă mască în spaţiile aglomerate primeşte o amendă de 300 de euro.

Țările care trimit armament, probleme directe, spune Maria Zaharova (sursa: Sputnik)
Internațional

Rusia: Țările care trimit armament, probleme directe

Țările care trimit armament, probleme directe. Rusia a avertizat joi că ţările care trimit arme Ucrainei, printre care a menţionat Slovacia, îşi creează singure "probleme directe", informează EFE. Țările care trimit armament, probleme directe "Dacă se adoptă această decizie, şi acest lucru este valabil nu doar pentru Slovacia, ci şi pentru alte ţări, îşi creează singure probleme... Îşi creează singure probleme directe cu mâna lor", a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, pentru canalul de Youtube Soloviov.Live. Citește și: Medvedev, umbra lui Putin, delir de grandoare: Rusia are forţa de a-i pune la punct pe toţi duşmanii noştri impertinenţi Aceasta a comentat în acest fel informaţiile din mass-media cu privire la faptul că Bratislava ar fi autorizat trimiterea în Ucraina a unor sisteme antiaeriene de fabricaţie sovietică. Pe de altă parte, Zaharova a apreciat că deocamdată "nu se poate vorbi despre un proces activ de negocieri" cu Occidentul, fiindcă "pentru moment există doar anumite contacte asupra anumitor probleme care apar". Rusia se victimizează Ea a evitat să comenteze declaraţiile ministrului de externe polonez Zbigniew Rau, care a afirmat că Polonia ar putea înlocui Rusia în G20. "Nu vreau să comentez toate aceste declaraţii ipotetice, pentru că nu are sens şi nici nu este convenabil, este ceea ce şi-ar dori ei. Dacă ar depinde numai de ei, atunci doar ei ar mai rămâne pe Pământ", a spus Zaharova. Ea a explicat decizia Rusiei de a se retrage din Consiliul Europei prin aceea că drepturile ţării sale erau îngrădite în cadrul organizaţiei paneuropene. "Ei (Consiliul Europei - n.r.) ne-au restrâns drepturile pe care le aveam în calitate de membri ai acestei organizaţii, pur şi simplu ne-au îngrădit drepturile: să fim cu drepturile călcate în picioare, să plătim cotizaţii, să nu avem posibilitatea să ne apărăm punctul de vedere... nimeni nu vrea să fie ciuca bătăilor", a susţinut ea. Putin a declanșat invazia Ucrainei pentru "denazificare" Zaharova s-a mai plâns şi că pagina web a MAE rus, precum şi paginile altor instituţii de stat, au fost supuse non-stop în ultimele două săptămâni unor atacuri de tip DoS (blocarea serviciului - n.r.). EFE aminteşte că, la 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce el a numit "o operaţiune militară specială" în Ucraina cu scopul de a "demilitariza şi denazifica" ţara vecină. Invazia a fost condamnată de comunitatea internaţională şi a provocat până acum exodul a peste trei milioane de refugiaţi.

O listă a țărilor care elimină toate sau majoritatea restricțiilor impuse de pandemie Foto: Visit London
Internațional

Listă a țărilor care elimină majoritatea restricțiilor

O listă a țărilor care elimină toate sau majoritatea restricțiilor impuse de pandemie. În ultima săptămână mai multe state au anunțat că revin la situația de dinainte de apariția pandemiei. Doar azi, Italia și Polonia au făcut astfel de anunțuri, chiar dacă relaxarea se va produce abia în martie. Listă a țărilor care elimină majoritatea restricțiilor Guvernul Italiei va pune capăt stării de urgenţă anti-COVID pe 31 martie, a anunţat miercuri premierul italian Mario Draghi. Aşa-zisul paşaport sanitar îmbunătăţit, care arată dovada vaccinări sau a trecerii recente prin boala COVID-19 şi care este necesar pentru a putea avea acces în mai multe locuri, va fi eliminat treptat, începând cu activităţile în exterior.Adam Niedzielski, ministrul Sănătății din Polonia, a anunțat, miercuri, că țara va renunța la aproape toate restricțiile împotriva Covid-19 de la 1 martie, în urma scăderii ratei de infectare. Singurele restricţii care vor mai rămâne sunt purtarea obligatorie a măştii în transportul public şi în spaţii publice închise şi carantina de şapte zile pentru cei infectaţi.Islanda va ridica vineri toate restricţiile anti-COVID-19 menţinute încă, inclusiv limita de 200 de persoane pentru reuniunile în interior şi programul redus pentru baruri, a anunţat miercuri Ministerul islandez al Sănătăţii. Vor fi ridicate şi toate restricţiile de la graniţe, precizează Ministerul Sănătăţii. Totuşi, notează dpa, cei cu simptome sunt rugaţi să rămână acasă şi se recomandă în continuare purtarea măştii în apropierea persoanelor vulnerabile.Scoţia va renunţa de luni la sistemul "paşapoartelor" de vaccinare obligatorie anticoronavirus, a anunţat marţi premierul scoţian Nicola Sturgeon, transmite dpa. Este de aşteptat ca şi alte restricţii să fie ridicate din martie. Cerificatul verde, abandonat Guvernul bulgar intenţionează să elimine certificatul verde la sfârşitul lunii martieȚările nordice, Suedia, Danemarca și Norvegia, au anunțat de săptămâna trecută ridicarea restricțiilor. În Suedia, cerinţele privind distanţarea socială, utilizarea certificatului pentru vaccin şi limitele privind numărul de persoane care se adună într-un singur loc au fost ridicate.Englezii testaţi pozitiv la coronavirus nu vor mai fi obligaţi să intre în carantină de joi, iar testarea universală gratuită va lua sfârşit în aprilieAustria va ridica majoritatea restricțiilor de la 5 martie. Olanda - majoritatea restricțiilor dispar pe 25 februarieElveția a ridicat majoritatea restricțiilor de săptămâna trecută. Israelul va permite intrarea în țară a tuturor turiștilor, indiferent dacă aceștia au fost vaccinați sau nu împotriva COVID-19 începând cu 1 martie. Intrarea în Israel va necesita în continuare două teste PCR, unul înainte de a zbura și unul la aterizarea în Israel, se arată în comunicat.Australia şi-a redeschis luni graniţele pentru toţi turiştii vaccinaţi împotriva COVID-19, la aproape doi ani după ce a impus unele dintre cele mai severe restricţii de călătorie din lume. Noua Zeelandă rezistă Printre puținele țări care par să reziste curentului de ridicare a restricțiilor se află Noua Zeelandă, condusă de un guvern socialist. Și-n Singapore există încă restricții de intrare pentru turiștii din o serie de țări. Se mențin și o serie de limitări în interiorul statului, precum interzicerea vizitelor în spitale, până la 20 martie. Citește și: Claudiu Târziu (AUR) vrea mai mulți preoți în spitale. Aceștia ar fi plătiți ca psihologii „cu cel mai ridicat nivel de salarizare”, din banii unității sanitare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră