duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sulina

5 articole
Eveniment

Plaja Sulina este sufocată de gunoaie

Plaja Sulina este sufocată de gunoaie. Un număr de 172 de saci cu deşeuri constituite în principal din PET-uri de plastic şi ambalaje de metal au fost adunaţi de pe 6 kilometri de plajă la Sulina, între unitatea militară şi canalul Împuţita, zonă inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Plaja Sulina este sufocată de gunoaie Potrivit unei informări postată sâmbătă de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pe pagina sa de Facebook, la acţiunea de ecologizare care a fost desfăşurată joi, 29 august, au participat alături de salariaţi ai ARBDD din cadrul Comisariatului de Control Regional Sulina, Biroului Monitoring Zone Protejate, Centrului de Vizitare şi voluntari din cadrul Şcolii de vară organizată de Institutulu Naţional de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) la Sulina. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”"Au fost colectaţi în total 172 de saci cu deşeuri în mare parte constituite din PET-uri, 60 kg de metal, etc., care au fost preluaţi şi transportaţi de către Societatea Comercială J.T. Grup S.R.L. la staţia de sortare din Sulina", menţionează sursa citată. Conform ARBDD, astfel de activităţi de ecologizare vor continua şi în lunile octombrie şi noiembrie

Plaja Sulina este sufocată de gunoaie (sursa: Facebook/ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii)
Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști Foto: Forum Pe unde merg
Politică

Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști

Administrația Zonei Libere Sulina (AZLS) este cuibușor de pesediști, din conducere făcând parte inclusiv contabila de 75 de ani a organizației locale a PSD. Această administrație este organizată sub forma unei regii subordonate Consiliului Județean Tulcea, dominat de PSD și condus de Horia Teodorescu. Acesta este consiliul județean care administrează cel mai penibil aeroport „internațional” din România: prin aeroportul Tulcea au trecut doi pasageri în primul trimestru din 2024. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii au investit-o în aeroportul Tulcea, prin care, în primul trimestru, au trecut exact doi călători Datele publice ale AZLS arată un dezastru financiar: anii 2021, 2022 și 2023 s-au încheiat pe pierdere, iar în 2023 din veniturile prognozate de 122 de milioane de lei s-au realizat doar 14 milioane de lei, adică 11,75%. De obicei, zonele libere sunt definite ca zone închise de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene în care mărfurile din afara Uniunii pot fi introduse fără taxe de import, alte taxe și măsuri de politică comercială. În Polonia și Letonia, regiunile unde se află astfel de zone libere au înregistrat o creștere economică cu 7% peste medie, arată un studiu din 2023 al UE. Administrația Zonei Libere Sulina, cuibușor de pesediști Pe site-ul AZLS se poate observa că regia are șase persoane în conducere, dintre care patru sunt oficial membre ale PSD. Regia are, în total, 26 de angajați. Sinecuriștii PSD Astfel, Consiliul Județean Tulcea a plasat-o în consiliul de administrație al AZLS pe Elena Stoica, născută în iulie 1948 și care, potrivit declarației de avere, în anul fiscal 2022 a încasat 26.400 de lei pentru servicii contabile la organizația județeană PSD Tulcea. La cei 75 de ani, Stoica a fost plasată și în funcția de cenzor al Asociației pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, o asociere a șase județe din acestă regiune. Directorul AZLS este Dragoș Ioniță, membru PSD, care a terminat la 33 de ani facultatea. CV-ul său e gol până la 31 de ani, când administra o pensiune turistică. Deși administrează o zonă liberă, vorbește doar engleza la nivel mediu. Președintele consiliului de administrație este Nicușor Condrat, și el membru PSD, fost inginer la Babadag, la o intreprindere de mobilă și împletituri. Are 64 de ani și este „expert superior” la CJ Tulcea. În 2023, AZLS a avut pierderi de 278.000 de lei, acesta fiind al treilea an consecutiv pe pierdere.

Constanța, singurul dintre primele porturi europene care nu e digitalizat Foto: Replica Online
Economie

Constanța, singurul primele porturi nu digitalizat

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a adus, azi, noi critici indirecte către ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu: Constanța este singurul dintre primele zece porturi europene care nu e digitalizat, a spus ea. Portul acesta este în subordinea ministerului Transporturilor. „Sper ca în săptămânile viitoare o primă digitalizare pe ce înseamnă intrările în Portul Constanța, acel ticketing pe care îl vor lansa zilele viitoare, să ducă la o anumită ordine în Portul Constanța. Digitalizarea trebuie să se întâmple în Portul Constanța, că vor unii, că nu vor, că le place sau nu le place…”, spunea Grindeanu în august 2023. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Ieri, Vălean a avertizat că România va pierde fonduri europene de 300 de milioane de euro pentru că lucrările la calea ferată Brașov-Sighișoara sunt blocate de mai mulți ani. Citește și: Vălean: România riscă să piardă până la 300 de milioane de euro din finanţarea pentru calea ferată Braşov-Sighişoara Vălean a vorbit despre Portul Constanța în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români, discuția pornind de la situația din porturile ucrainene, aflate sub bombardament rusesc. Constanța, singurul dintre primele porturi europene care nu e digitalizat „Asta pune o presiune pe un alt tip de operaţiuni portuare. Săptămâna trecută, informaţia pe care o aveam pe masă ca fiind urgentă era sufocarea portului Constanţa cu un număr de aproape 700 de barje care trebuie descărcate în vapoare. Deci presiunea creşte pe infrastructura românească. Constanţa trebuie să facă investiţii suplimentare. Şi nu pentru Ucraina, ci pentru că este singurul, de exemplu, care nu e digitalizat din primele zece porturi europene", a declarat Vălean marţi, în cadrul întâlnirii cu jurnalişti români. Practic, a afirmat ea, portul Constanţa e destul de "rămas în urmă" în ceea ce priveşte modernizarea operaţiunilor. "Şi nu e pentru Ucraina, ci este pentru viitor. Tot ceea ce înseamnă conectivitatea pe coridorul de mijloc, est-vest, ar trebui sau ar putea să treacă prin Constanţa; trebuie să înţeleagă că este o oportunitate pe care ar trebui să o folosească, altfel competiţia vine imediat. Avem Varna şi Burgas care îşi doresc foarte mult să preia din traficul care în momentul de faţă este pe Constanţa", a spus Adina Vălean. Varna și Burgas, pregătite să ia locul Constanței „În momentul de faţă majoritatea volumelor merg pe Constanţa. Dar dacă nu ne place acest lucru sau dacă nu folosim oportunitatea, trebuie să fim conştienţi de faptul că la Marea Neagră, pentru Coridorul de Mijloc est-vest, care uneşte Asia cu Europa, oferta poate veni şi de la alte porturi care în mod natural doresc să ne facă competiţie", a explicat ea. Adina Vălean a mai afirmat că România este hub „într-o măsură maximă" în ceea ce priveşte transportul cerealelor ucrainene, dar nu pentru că s-a oferit ea sau pentru că aşa doreşte Kievul. „Aici au fost aduşi de piaţă. Eu de fapt am văzut acest lucru venind de la bun început, când foarte multe ţări europene de frontieră doreau să-şi dezvolte oferta pentru export-import pentru Ucraina. Dar în mod tradiţional toate aceste rute de transport au fost către sud şi am fost absolut convinsă de la început că asta se va întâmpla. Toată presiunea va fi în sud, pe România, pe Dunăre, şi pe Constanţa, a se citi Marea Neagră", a spus Vălean. Ea a menţionat că există, de exemplu, o ofertă din partea Greciei pentru a prelua aceste transporturi de cereale, dar "nu există suficiente conexiuni pentru a le trimite spre Grecia, între România-Bulgaria, Bulgaria-Grecia". "Realitatea pieţei - întotdeauna câştigă oferta cea mai bună financiar şi până în momentul de faţă a fost pe porturile ucrainene, acum este pe canalul Sulina. Cu întărirea conexiunii feroviare către Constanţa, probabil va fi cea mai bună (...)", a opinat ea. Comisarul european pentru transporturi a vorbit şi despre proiectele de conectivitate cu Republica Moldova, precizând că executivul UE a alocat aproape 10 milioane de euro pentru punctul de trecere Albiţa-Leuşeni. „Toate sunt ca la lego” "Noi am dat 9.800.000 euro pentru a construi şi a moderniza infrastructura de acces rutier la şi dinspre punctele de control la frontieră, inclusiv viitorul nou pod peste Prut, operaţiuni vamale de o parte şi de alta. Deci, când privim un punct de trecere sau de conectivitate, e vorba de podul respectiv, de drumurile de acces, de infrastructura vamală ş.a.m.d. Toate astea sunt, cum să spun, ca la lego. Sunt mai multe elemente la fiecare proiect şi toate astea au un tip de finanţare", a explicat Adina Vălean. „Sunt lucruri pe care România le face pe cont propriu sau din alte surse de finanţare. Totuşi, noi venim cu finanţare în completarea întregului proiect", a subliniat ea, precizând că săptămâna viitoare va avea o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova Dorin Recean pentru a semna o serie de acorduri de finanţare pentru infrastructură. Transportul pe calea ferată spre Constanța, cel mai ieftin În plus, a explicat Vălean, Comisia Europeană vrea să finanţeze o conexiune cu Ucraina şi Republica Moldova, Reni-Giurgiuleşti-Galaţi. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă "Şi acolo, de exemplu, este tot aşa, un proiect construit ca un lego, în sensul în care sunt câţiva kilometri de drum pe care o să-i finanţăm să fie refăcuţi. Dacă acolo procedurile se simplifică, pentru că acolo sunt trei puncte de trecere, în câţiva kilometri sunt numai trei controale, asta, cum să zic, face din acel coridor un coridor viabil, cu costuri accesibile pentru toată lumea şi care poate fi folosit pentru a duce mărfurile până la Galaţi şi de acolo pe calea ferată către Constanţa. De asemenea, pot să vă afirm că, după toate evaluările noastre, transportul pe calea ferată către Constanţa este cel mai ieftin", a încheiat Adina Vălean.

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc (sursa: TASS)
Internațional

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc. O navă militară rusă a deschis focul duminică în sud-vestul Mării Negre asupra unei nave-cargo sub pavilionul insulelor Palau care se îndrepta către portul Izmail din Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării. Navă comercială spre Sulina, foc rusesc Potrivit datelor companiei Refinitiv, nava se afla în apropiere de coastele Bulgariei şi se îndrepta către portul românesc Sulina. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nava "Vasili Bîkov" (foto) a tras tiruri de avertizare cu arme automate asupra navei "Sukru Okan" după ce căpitanul nu a răspuns la solicitarea de a se opri pentru inspecţie, a precizat Ministerul rus al Apărării Militarii ruşi au urcat apoi la bordul navei-cargo cu ajutorul unui elicopter Ka-29, iar după încheierea inspecţiei "Sukru Okan şi-a continuat drumul către portul Izmail", se precizează în comunicatul rus. Este prima dată când Rusia deschide focul asupra unei nave comerciale în afara teritoriului ucrainean de la ieşirea sa anunţată din acordul privind cerealele, luna trecută, mai consemnează Reuters

Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile Foto: Twitter
Eveniment

Ucraina adânceşte Bâstroe pentru majora exporturile

Ucraina adânceşte canalul Bâstroe pentru a-şi majora exporturile de cereale, a anunţat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters. Însă demnitarul de la Kiev a spus că Ucraina este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, menționând că Bucureștiul a fost informat încă din august 2022, dar nu a transmis obiecții. Ucraina adânceşte Bâstroe pentru a-şi majora exporturile „Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii", a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters. La mijlocul anilor '90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni. "Nu vedem nicio problemă - nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională", a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri. Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei. "Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate", a explicat oficialul ucrainean. Plus de 500.000 tone la export El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei. Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone. Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 - 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor. Citește și: ANALIZĂ Trei atacuri propagandistice împotriva Ucrainei dirijate de Antena 3 „CNN” și preluate de PSD, AUR și Șoșoacă "Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului", a explicat Vaskov. Hartă Digi 24 "Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare". Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră