sâmbătă 21 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: succesor

4 articole
Politică

Ciolacu a anunțat că demisionează de la șefia PSD, se dau lupte grele pentru succesorul interimar

Ciolacu demisionează, lupte pentru succesorul interimar. Luni seară, la Vila Lac din Capitală, Marcel Ciolacu le-a comunicat colegilor săi din PSD că va demisiona din funcția de președinte al partidului, potrivit surselor citate de HotNews. Decizia vine în contextul rezultatelor slabe de la alegerile recente și a presiunii interne pentru o reorganizare profundă a partidului. Ciolacu demisionează, lupte pentru succesorul interimar După anunțul demisiei, liderii PSD au dezbătut dacă partidul ar trebui să intre la guvernare sau să rămână în opoziție. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Majoritatea celor prezenți ar susține varianta rămânerii în opoziție, cu sprijin condiționat pentru reformele viitorului Guvern. Scopul ar fi consolidarea partidului și recâștigarea electoratului pierdut. Grindeanu, Băluță sau o surpriză? Pentru conducerea interimară a PSD până la congresul din toamnă, au fost analizate mai multe opțiuni. Conform statutului, funcția ar putea reveni unuia dintre prim-vicepreședinți – Sorin Grindeanu sau Daniel Băluță, cu un avantaj pentru acesta din urmă, fiind și candidatul vizat pentru Primăria Capitalei. Totodată, s-a vehiculat și numele lui Bogdan Ivan ca posibil lider interimar din afara actualei conduceri. Firea, nemulțumită de jocurile din culise Surse din partid relatează că atmosfera a fost tensionată, în special din cauza unei „întâlniri înaintea întâlnirii”. O parte dintre lideri s-au văzut mai devreme decât restul, iar Gabriela Firea, europarlamentar PSD, s-a arătat deranjată de faptul că ar fi existat decizii discutate separat. Ea a cerut explicații privind lipsa de transparență în luarea deciziilor.

Ciolacu demisionează, lupte pentru succesorul interimar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Un posibil succesor al Papei Francisc (sursa: Pexels/C1 Superstar)
Internațional

Cine va fi următorul Papă? Numele a opt candidați cu șanse reale pentru succesiunea Papei Francisc

Un posibil succesor al Papei Francisc. La scurt timp după anunțul oficial al decesului Papei Francisc, presa italiană a început să contureze posibile scenarii legate de alegerea viitorului Suveran Pontif. Deși conclavul urmează să fie convocat în următoarele zile, apar deja speculații privind cardinalii cu cele mai mari șanse de a deveni următorul Papă. O alegere între progresiști și conservatori Deși politica Vaticanului nu se suprapune perfect cu cea laică, există totuși două tabere: una progresistă, apropiată de viziunea lui Francisc, și una conservatoare. Citește și: Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa - interpelare Simion Noul Papă va avea nevoie de sprijinul a două treimi din Conclavă – adică 92 de cardinali. Francisc a numit 149 de cardinali, dintre care 110 au sub 80 de ani și pot vota. Cu toate acestea, nu formează un bloc omogen: unii nu se cunosc, au opinii diferite și chiar rivalități. Un posibil succesor al Papei Francisc În fruntea taberei progresiste se află Matteo Maria Zuppi (69 de ani), președintele Conferinței Episcopale Italiene, foarte apropiat de spiritul Conciliului Vatican II. Provenit dintr-o familie cu legături strânse cu Vaticanul, este apropiat de comunitatea Sant’Egidio. Totuși, influența sa pare în declin în ultima perioadă. Pietro Parolin, diplomatul de la Vatican Secretar de Stat din 2013, Pietro Parolin (70 de ani) este văzut ca un continuator discret al reformelor lui Francisc. A jucat un rol cheie în reluarea relațiilor cu China, dar lipsa sa de experiență pastorală și acordurile controversate cu regimul chinez ar putea fi un obstacol în calea alegerii sale. Luis Antonio Tagle, „Francisc asiatic” Cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle (67 de ani) a fost cândva considerat „copilul de suflet” al lui Francisc. De origine parțial chineză, este un orator carismatic și un teolog remarcabil. Cu toate acestea, unele poziții doctrinare ambigue și reculul său în ultimii ani par să-i fi diminuat șansele. Jean-Marc Aveline, influența asupra Papei Francisc Arhiepiscopul de Marsilia, Jean-Marc Aveline (66 de ani), este considerat un centrist cu mare influență asupra lui Francisc. Provenit dintr-o familie de pieds-noirs, e preocupat de migrație și dialogul interreligios. L-a convins pe Papă să viziteze Franța în 2023. Ar putea continua direcția actuală a pontificatului, dar vârsta relativ tânără ar putea fi o piedică pentru unii cardinali. Pierbattista Pizzaballa, vocea lucidă din Orientul Mijlociu Patriarhul latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa (59 de ani), este recunoscut pentru claritatea cu care analizează conflictul israeliano-palestinian. Evită controversele doctrinare, dar rămâne fidel tradiției și deschis modernității. Tânăr și bine ancorat în realitatea teritoriilor sfinte, ar putea fi o alegere-surpriză. Péter Erdö, conservatorul erudit Arhiepiscopul de Budapesta, Péter Erdö (72 de ani), este un intelectual de marcă, cu o solidă formație teologică. Este pro-viață, împotriva căsătoriilor între persoane de același sex și a abolirii celibatului preoțesc. Crescut sub regimul comunist, Erdö reprezintă o opțiune clar conservatoare. Malcolm Ranjith, candidatul din Sri Lanka Arhiepiscopul de Colombo, Malcolm Ranjith (77 de ani), are o experiență vastă și vorbește zece limbi. Este apreciat de cei care își doresc un Papă în linia lui Benedict al XVI-lea, cu autoritate administrativă dovedită și provenind din sudul global. Fridolin Ambongo Besungu, o posibilă surpriză africană Deși șansele unui Papă african sunt reduse, arhiepiscopul de Kinshasa, Fridolin Ambongo Besungu, este tot mai prezent în discuții. A criticat recent decizia Vaticanului de a permite binecuvântarea cuplurilor homosexuale, ceea ce i-a crescut profilul în rândul conservatorilor.

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden Foto: Inquam/Eduard Vinatoru
Internațional

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden

91 de milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția Statelor Unite: ce se întâmplă cu banii strânși pentru candidatura sa și cine va candida pentru Casa Albă din partea acestui partid. Citește și: Biden s-a retras din cursa prezidențială pentru un al doilea mandat. A început cursa pentru nominalizarea unui nou candidat democrat pentru Casa Albă Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden La 20 iunie, dată la care Comitetul „Biden for President” a depus la Comisia Electorală Federală („FEC”) ultimul raport de campanie în care își rezuma finanțele până la sfârșitul lunii mai, acest comitet colectase „cash in hand” 91,5 milioane de dolari, arată Fox News. Legislația federală nu impune comitetelor de campanie să ramburseze banii donatorilor care doresc să le fie returnate contribuțiile. Este în întregime la latitudinea comitetului care-l sprijinea pe Biden să decidă dacă dorește sau nu să dea banii înapoi donatorilor care ar putea dori asta. Banii însă pot fi transferați către Kamala Harris, fiindcă acest comitet s-a înregistrat la FEC ca acționând și pentru Biden, și pentru vicepreședintele său. Însă dacă Partidul Democrat nu o va desemna pe Harris, ci pe altcineva să candideze la președinție, banii nu pot fi transferați. Banii pot fi transferați partidului, dar doar în limita a 32,4 milioane de dolari. Convenția care va desemna candidatul democrat este programată pentru 19 august, la Chicago. Vicepreședintele Kamala Harris se află în fruntea listei de preferați, dar ea a avut propriile probleme după un început de mandat dificil și sondaje slabe, mai proaste decât Biden. Potențiali concurenți pentru Harris Alte variante: Gavin Newsom, guvernatorul Californiei: „Poziția lui Newsom în calitate de lider al unui stat profund albastru ar fi în defavoarea sa în peisajul politic polarizat al Americii, dar el este energic și un orator abil și desăvârșit - calități care i-au lipsit în mod vizibil lui Biden în seara dezbaterii”, apreciază The Times. JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois: Moștenitor al rețelei de hoteluri Hyatt, estimată la 3,6 miliarde de dolari, el a legiferat dreptul la avort în Illinois, afirmând că Illinois va deveni un „stat sanctuar” pentru femeile care doresc să beneficieze de tratament pentru avort. Pritzker a legalizat consumul recreațional de marijuana și a șters cazierele judiciare pentru posesie personală. De asemenea, a inițiat interzicerea armelor de asalt și a încărcătoarelor de mare capacitate. Gretchen Whitmer, guvernatorul statului Michigan: după retragerea lui Biden, ea a sugerat însă că nu va candida.

Cine va fi viitorul ministru al Apărării: în PSD se vehiculează numele lui Mihai Tudose Foto: Digi 24
Politică

Cine va fi viitorul ministru al Apărării

Cine va fi viitorul ministru al Apărării: variantele PSD se învârt, deocamdată, în jurul a două nume, europarlamentarul Mihai Tudose și senatorul Angel Tîlvar, provenit din fieful lui Marian Oprișan și fost ministru-delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în guvernarea Ponta. Până la nominalizarea unui succesor al lui Dîncu, premierul Ciucă va prelua interimatul la Apărare. Guvernul Ciucă a schimbat până acum cinci miniștri: doi sub suspiciunea de fraudă intelectuală (Florin Roman și Sorin Cîmpeanu, ambii de la PNL), unul este sub ancheta DNA (Adrian Chesnoiu - PSD), iar doi au demisionat din motive (Dîncu, de la PSD, și Dan Vîlceanu, de la PNL). Cine va fi viitorul ministru al Apărării Deși postul de ministru al Apărării revine PSD, probabil că președintele Iohannis va dori să fie consultat și să-și poată exercita dreptul de veto. Potrivit informațiilor de săptămâna trecută, PSD avea două variante pentru ministerul Apărării: europarlamentarul Mihai Tudose, fost premier în regimul Dragnea, și Angel Tîlvăr, senator. În cazul lui Tudose, problema este că el cere garanții că va rămâne ministru și după rocada premierilor, din mai 2023. Dacă Tudose acceptă acum să preia portofoliul Apărării, își pierde mandatul de europarlamentar, iar în primăvară riscă să fie șomer. În schimb, Tîlvăr n-ar avea această problemă: el poate fi și senator, și ministru. Dacă va fi dat afară în mai 2023, el rămâne parlamentar. În sfârșit, pe listă a apărut și numele lui Titus Corlățean, fost ministru de Externe. Însă, în 2019, președintele Klaus Iohannis l-a respins pe Titus Corlățean pentru funcția de vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României. Președintele anunțase deja că va respinge această propunere în condițiile în care Corlățean, fost ministru de externe, a demisionat în noiembrie în 2014 din cauza problemelor de la votul din străinătate de la alegerile prezidențiale. Citiți și: BREAKING Vasile Dîncu (PSD) a demisionat de la conducerea ministerului Apărării. Motivul: nu mai poate colabora cu Iohannis O altă variantă discutată în ultimele luni este ca PSD să cedeze Apărarea către PNL și să primească în schimb ministerul Energiei, condus acum de Virgil Popescu. Tudose a mai fost ministru al Economiei, în guvernul Ponta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră