miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: succesor

9 articole
Internațional

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Fiul ayatollahului, posibilul succesor

Adunarea Experților din Iran, organismul responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice, a decis cine va prelua conducerea după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Deși identitatea oficială a succesorului nu a fost încă anunțată public, un membru al Adunării a sugerat că numele Khamenei va continua la conducerea Iranului. „Numele lui Khamenei va continua” Ayatollahul Hosseinali Eshkevari, membru al Adunării Experților, a declarat într-un videoclip difuzat în presa iraniană că viitorul lider suprem va purta același nume. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Numele lui Khamenei va continua”, a afirmat clericul iranian. Acesta a precizat că votul pentru desemnarea noului lider a avut deja loc și că rezultatul oficial urmează să fie anunțat în curând, fără a oferi însă alte detalii despre persoana aleasă. Declarația sa a alimentat speculațiile potrivit cărora succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem. Mojtaba Khamenei, unul dintre favoriți Mojtaba Khamenei este un cleric de rang mediu, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pentru legăturile strânse cu influentul Corp al Gărzilor Revoluționare. În ultimele zile, numele său a fost intens vehiculat în presa iraniană și internațională ca posibil succesor al tatălui său la conducerea Republicii Islamice. Totuși, nu este exclus ca viitorul lider suprem să fie o altă persoană care poartă același nume de familie. Anunțul oficial urmează să fie făcut în curând Potrivit unor oficiali iranieni, secretarul Adunării Experților, Hosseini Bushehri, va fi cel care va anunța public identitatea noului lider suprem. Confirmarea a fost făcută și de Ahmad Alamolhoda, un alt responsabil iranian implicat în procesul de succesiune. Funcția de lider suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate politică și religioasă din Iran, având control asupra forțelor armate, politicii externe și principalelor instituții ale statului. Trump critică posibilitatea ca fiul lui Khamenei să preia puterea În contextul tensiunilor din regiune, președintele american Donald Trump a comentat posibilitatea ca Mojtaba Khamenei să devină noul lider suprem al Iranului. Într-un interviu acordat postului ABC News, liderul de la Casa Albă a declarat că noul conducător al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere fără aprobarea Statelor Unite. Trump a afirmat, de asemenea, că ideea ca fiul lui Ali Khamenei să preia conducerea este „inacceptabilă” pentru el și că Statele Unite își doresc un lider care să aducă „armonie și pace în Iran”.

Noul lider al Iranului va purta numele Khamenei (sursa: iranintl.com)
Iranul are un nou lider suprem (sursa: ncr-iran.org)
Internațional

Succesorul ayatollahului Ali Khamenei a fost ales, dar Adunarea Experților nu i-a dezvăluit numele

Adunarea Experților din Iran a anunțat că a ales noul lider suprem al Republicii Islamice, succesorul ayatollahului Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie în urma unor atacuri aeriene lansate de Israel și Statele Unite. Deși organismul clerical a confirmat că votul a avut loc și că noul lider a fost desemnat, numele acestuia nu a fost făcut public deocamdată. Adunarea Experților confirmă alegerea noului lider suprem Ahmad Alamolhoda, membru al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare s-a încheiat. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Votul pentru numirea liderului a avut loc, iar liderul a fost ales”, a afirmat acesta. Potrivit oficialului, Secretariatul Adunării Experților urmează să anunțe în perioada următoare identitatea noului lider suprem. În sistemul politic iranian, liderul suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate religioasă și politică a statului, având ultimul cuvânt în toate deciziile majore ale Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, printre numele vehiculate pentru succesiune Mai mulți membri ai Adunării Experților au confirmat că desemnarea a fost realizată, fără a dezvălui oficial numele celui ales. Unul dintre aceștia a sugerat însă că succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, al cărui nume circula de mai mult timp ca posibil candidat. Mohsen Heydari, reprezentantul provinciei Khuzestan în Adunarea Experților, a declarat că „cel mai potrivit candidat, aprobat de majoritatea Adunării Experților, a fost ales”. Acesta a făcut referire și la poziția Statelor Unite, menționând că „Marele Satan a menționat de asemenea numele ales de reprezentanți”, utilizând formula consacrată în discursul oficial iranian pentru a desemna Washingtonul. Donald Trump a cerut implicarea în alegerea succesorului Înainte de desemnarea noului lider suprem, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar trebui să fie implicate în procesul de selecție. Trump a afirmat că nu ar accepta ca Mojtaba Khamenei să preia conducerea Republicii Islamice. Autoritățile iraniene au respins categoric această posibilitate, subliniind că alegerea liderului suprem este o decizie internă, care aparține exclusiv instituțiilor religioase ale statului. Confirmări suplimentare din partea clericilor iranieni Un alt membru al Adunării Experților, Mohammad Mehdi Mirbagheri, a confirmat într-un videoclip difuzat de agenția de presă Fars că organismul clerical a ajuns la o decizie clară. „S-a ajuns la o opinie fermă, care reflectă poziția majorității”, a afirmat acesta. Mirbagheri a precizat că procesul de deliberare a fost unul atent și meticulos, în contextul tensiunilor politice și militare actuale. Moartea lui Ali Khamenei a declanșat o criză regională Ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis pe 28 februarie, în momentul în care au început atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului. Operațiunile militare au declanșat un conflict care s-a extins rapid în Orientul Mijlociu, amplificând tensiunile regionale și atrăgând reacții internaționale puternice. Moartea liderului suprem a deschis o perioadă de incertitudine politică în Iran, în contextul unui război în desfășurare și al presiunilor externe crescute. Israelul amenință membrii Adunării Experților În paralel cu procesul de desemnare a noului lider suprem, armata israeliană a transmis un mesaj de avertisment adresat membrilor Adunării Experților. Într-o postare pe contul oficial în limba persană de pe platforma X, armata israeliană a declarat că va monitoriza atent procesul de succesiune. Israelul „va continua să urmărească îndeaproape orice succesor și pe oricine dorește să numească unul”, a avertizat armata israeliană. Cu toate acestea, oficialii iranieni au transmis că Adunarea Experților își continuă activitatea conform planului, în ciuda contextului tensionat. Potrivit lui Mirbagheri, membrii organismului clerical își desfășoară activitatea cu prudență, deoarece „circumstanțele actuale sunt dificile și există în continuare obstacole”.

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile Foto: X/Twitter Khamenei
Internațional

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile

De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile: liderii iranieni se tem că vor fi detectați și vânați de israelieni. Potrivit unei estimări de azi a Haaretz, circa jumătate dintre cei 50 de lideri iranieni care trebuiau lichidați încă mai trăiesc.  Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios De ce nu-l îngroapă regimul de la Teheran pe ayatollahul Khamenei, ucis acum opt zile Oficial, înmormântarea fostului ayatollah Khamenei era planificată pentru 4 martie. Ea a fost amânată pe termen nedefinit. Oficial, regimul de la Teheran susține că are nevoie de timp pentru a organiza un eveniment de amploare uriașă, la care ar participa milioane de oameni.  Însă, în capitala Iranului au fost grupuri care au sărbătorit uciderea lui Khamenei, în pofida unui număr uriaș de forțe de securitate care controlează străzile orașului.  Pe de altă parte, abia azi ar putea fi ales un succesor al fostului ayatollah. În urma rapoartelor privind diviziunile din cadrul Adunării Experților din Iran, organismul clerical a semnalat că este gata să anunțe un nou lider suprem încă de duminică, mai mulți membri indicându-l pe Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al ayatollahului Ali Khamenei, asasinat, ca succesor. Ayatollah Mohammad Mahdi Mirbagheri, membru al Adunării Experților, a remarcat duminică că, deși mai există „unele obstacole”, se ajunge aproape la un consens, potrivit agenției de presă semi-oficiale Mehr News Agency. Ayatollah Mohsen Heidari Alekasir, un alt membru al Adunării Experților, a fost înregistrat afirmând că a fost ales un candidat, pe baza sfatului defunctului lider suprem, potrivit căruia liderul suprem al Iranului ar trebui „să fie urât de inamic”, în loc să fie lăudat de acesta. Deși Khamenei ar fi recomandat alegerea unui candidat care nu este susținut de SUA, acesta s-ar fi opus vehement numirii fiului său, temându-se că aceasta ar readuce o structură de tip monarhic în regimul islamic, a raportat săptămâna trecută Iran International, citând surse din cadrul birourilor Adunării Experților.  

Iranul pregătește alegerea noului lider suprem (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Internațional

Succesorul lui Khamenei nu a fost ales încă, proces al cărui rezultat va fi cunoscut duminică

Iranul se află într-un moment politic critic după moartea liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei, iar procesul de succesiune urmează să intre într-o etapă decisivă. Adunarea Experților, organismul responsabil de desemnarea noului lider suprem al Republicii Islamice, urmează să se reunească în următoarele 24 de ore pentru a discuta succesiunea la conducerea statului. Adunarea Experților urmează să decidă succesorul lui Ali Khamenei Potrivit agenției iraniene de presă Fars, Adunarea Experților se va reuni în cel mult 24 de ore pentru a începe deliberările privind desemnarea noului lider suprem al Iranului. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Anunțul a fost făcut de Hossein Mozafari, membru al acestui organism, care a îndemnat populația să evite speculațiile privind procesul de succesiune. „Cerem oamenilor să se abțină de la orice speculații și de la răspândirea de zvonuri despre acest subiect”, a declarat Mozafari. Adunarea Experților este instituția care are atribuția constituțională de a numi liderul suprem al Iranului, cea mai importantă funcție politică și religioasă din Republica Islamică. Succesiunea a fost declanșată după moartea lui Khamenei Procedura pentru desemnarea succesorului lui Ali Khamenei a fost declanșată imediat după moartea acestuia. Liderul suprem al Iranului a fost ucis sâmbăta trecută, în urma primelor lovituri aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective din Iran. Evenimentul a declanșat o criză politică majoră în țară, într-un moment în care conflictul militar din Orientul Mijlociu se intensifică. Sediile Adunării Experților, lovite de atacuri israeliene Adunarea Experților numără 88 de membri, majoritatea clerici de rang înalt ai Republicii Islamice. În ultimele zile, sediile instituției au fost vizate de atacuri aeriene israeliene. Clădirea din Teheran a fost bombardată luni, iar sediul din orașul sfânt Qom, situat în sudul țării, a fost lovit marți. Israelul a transmis deja că viitorul lider suprem al Iranului ar putea deveni, la rândul său, o țintă. Conducerea interimară a Iranului Până la desemnarea noului lider suprem, conducerea statului iranian este asigurată de o structură interimară formată din mai mulți oficiali de rang înalt. Puterea este exercitată în prezent de președintele Masoud Pezeshkian, de șeful puterii judecătorești, Golam Hossein Mohseni-Ejei, și de clericul Alireza Arafi, membru al Adunării Experților. Această conducere temporară are rolul de a administra statul până la finalizarea procesului de alegere a noului lider suprem, decizie care va influența profund viitorul politic al Iranului și echilibrul de putere în regiune.

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei Foto: Captură video
Internațional

Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei

Israelul a lovit consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei, anunță Fox News, citând surse israeliene. Nu este clar dacă au existat victime sau membrii Consiliului au fost evacuați înainte ca clădirea să fie distrusă. Nu este clar nici dacă reușiseră să voteze un succesor.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Informația a declanșat un val de ironii pe rețelele sociale, inclusiv anunțuri de angajare pentru postul - de scurtă durată - de ayatollah al Iranului. Salariul oferit era de 100.000 USD/an.  Israelul a lovit clădirea unde se reunise consiliul care trebuia să aleagă succesorul lui Khamenei „Au vizat doar întâlnirea de la Teheran, unde ceea ce a mai rămas din conducere se adunase pentru a alege un nou Lider Suprem”, a spus corespondentul Fox News, Trey Yingst.  „O sursă din cadrul armatei israeliene confirmă că forțele aeriene israeliene au lovit o clădire din orașul iranian Qom, unde se adunaseră înalți clerici pentru a alege noul lider suprem al Iranului. Adunarea Experților are 88 de membri, însă nu este clar câți dintre ei se aflau în clădire în momentul atacului, potrivit oficialului”, a scris și Times of Israel.  Până luni seara, IDF a aruncat peste 2.500 de bombe asupra Republicii Islamice și a atacat peste 600 de ținte. IAF a lovit un complex al conducerii din Teheran în timpul nopții, aproximativ 100 de avioane de vânătoare aruncând peste 250 de bombe asupra complexului. Potrivit IDF, complexul conținea sediul președintelui, sediul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, un complex de întâlniri utilizat de forumul superior al Republicii Islamice și un sediu pentru instruirea ofițerilor militari iranieni.

Ciolacu demisionează, lupte pentru succesorul interimar (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Ciolacu a anunțat că demisionează de la șefia PSD, se dau lupte grele pentru succesorul interimar

Ciolacu demisionează, lupte pentru succesorul interimar. Luni seară, la Vila Lac din Capitală, Marcel Ciolacu le-a comunicat colegilor săi din PSD că va demisiona din funcția de președinte al partidului, potrivit surselor citate de HotNews. Decizia vine în contextul rezultatelor slabe de la alegerile recente și a presiunii interne pentru o reorganizare profundă a partidului. Ciolacu demisionează, lupte pentru succesorul interimar După anunțul demisiei, liderii PSD au dezbătut dacă partidul ar trebui să intre la guvernare sau să rămână în opoziție. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Majoritatea celor prezenți ar susține varianta rămânerii în opoziție, cu sprijin condiționat pentru reformele viitorului Guvern. Scopul ar fi consolidarea partidului și recâștigarea electoratului pierdut. Grindeanu, Băluță sau o surpriză? Pentru conducerea interimară a PSD până la congresul din toamnă, au fost analizate mai multe opțiuni. Conform statutului, funcția ar putea reveni unuia dintre prim-vicepreședinți – Sorin Grindeanu sau Daniel Băluță, cu un avantaj pentru acesta din urmă, fiind și candidatul vizat pentru Primăria Capitalei. Totodată, s-a vehiculat și numele lui Bogdan Ivan ca posibil lider interimar din afara actualei conduceri. Firea, nemulțumită de jocurile din culise Surse din partid relatează că atmosfera a fost tensionată, în special din cauza unei „întâlniri înaintea întâlnirii”. O parte dintre lideri s-au văzut mai devreme decât restul, iar Gabriela Firea, europarlamentar PSD, s-a arătat deranjată de faptul că ar fi existat decizii discutate separat. Ea a cerut explicații privind lipsa de transparență în luarea deciziilor.

Un posibil succesor al Papei Francisc (sursa: Pexels/C1 Superstar)
Internațional

Cine va fi următorul Papă? Numele a opt candidați cu șanse reale pentru succesiunea Papei Francisc

Un posibil succesor al Papei Francisc. La scurt timp după anunțul oficial al decesului Papei Francisc, presa italiană a început să contureze posibile scenarii legate de alegerea viitorului Suveran Pontif. Deși conclavul urmează să fie convocat în următoarele zile, apar deja speculații privind cardinalii cu cele mai mari șanse de a deveni următorul Papă. O alegere între progresiști și conservatori Deși politica Vaticanului nu se suprapune perfect cu cea laică, există totuși două tabere: una progresistă, apropiată de viziunea lui Francisc, și una conservatoare. Citește și: Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa - interpelare Simion Noul Papă va avea nevoie de sprijinul a două treimi din Conclavă – adică 92 de cardinali. Francisc a numit 149 de cardinali, dintre care 110 au sub 80 de ani și pot vota. Cu toate acestea, nu formează un bloc omogen: unii nu se cunosc, au opinii diferite și chiar rivalități. Un posibil succesor al Papei Francisc În fruntea taberei progresiste se află Matteo Maria Zuppi (69 de ani), președintele Conferinței Episcopale Italiene, foarte apropiat de spiritul Conciliului Vatican II. Provenit dintr-o familie cu legături strânse cu Vaticanul, este apropiat de comunitatea Sant’Egidio. Totuși, influența sa pare în declin în ultima perioadă. Pietro Parolin, diplomatul de la Vatican Secretar de Stat din 2013, Pietro Parolin (70 de ani) este văzut ca un continuator discret al reformelor lui Francisc. A jucat un rol cheie în reluarea relațiilor cu China, dar lipsa sa de experiență pastorală și acordurile controversate cu regimul chinez ar putea fi un obstacol în calea alegerii sale. Luis Antonio Tagle, „Francisc asiatic” Cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle (67 de ani) a fost cândva considerat „copilul de suflet” al lui Francisc. De origine parțial chineză, este un orator carismatic și un teolog remarcabil. Cu toate acestea, unele poziții doctrinare ambigue și reculul său în ultimii ani par să-i fi diminuat șansele. Jean-Marc Aveline, influența asupra Papei Francisc Arhiepiscopul de Marsilia, Jean-Marc Aveline (66 de ani), este considerat un centrist cu mare influență asupra lui Francisc. Provenit dintr-o familie de pieds-noirs, e preocupat de migrație și dialogul interreligios. L-a convins pe Papă să viziteze Franța în 2023. Ar putea continua direcția actuală a pontificatului, dar vârsta relativ tânără ar putea fi o piedică pentru unii cardinali. Pierbattista Pizzaballa, vocea lucidă din Orientul Mijlociu Patriarhul latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa (59 de ani), este recunoscut pentru claritatea cu care analizează conflictul israeliano-palestinian. Evită controversele doctrinare, dar rămâne fidel tradiției și deschis modernității. Tânăr și bine ancorat în realitatea teritoriilor sfinte, ar putea fi o alegere-surpriză. Péter Erdö, conservatorul erudit Arhiepiscopul de Budapesta, Péter Erdö (72 de ani), este un intelectual de marcă, cu o solidă formație teologică. Este pro-viață, împotriva căsătoriilor între persoane de același sex și a abolirii celibatului preoțesc. Crescut sub regimul comunist, Erdö reprezintă o opțiune clar conservatoare. Malcolm Ranjith, candidatul din Sri Lanka Arhiepiscopul de Colombo, Malcolm Ranjith (77 de ani), are o experiență vastă și vorbește zece limbi. Este apreciat de cei care își doresc un Papă în linia lui Benedict al XVI-lea, cu autoritate administrativă dovedită și provenind din sudul global. Fridolin Ambongo Besungu, o posibilă surpriză africană Deși șansele unui Papă african sunt reduse, arhiepiscopul de Kinshasa, Fridolin Ambongo Besungu, este tot mai prezent în discuții. A criticat recent decizia Vaticanului de a permite binecuvântarea cuplurilor homosexuale, ceea ce i-a crescut profilul în rândul conservatorilor.

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden Foto: Inquam/Eduard Vinatoru
Internațional

Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden

91 de milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Joe Biden din cursa pentru președinția Statelor Unite: ce se întâmplă cu banii strânși pentru candidatura sa și cine va candida pentru Casa Albă din partea acestui partid. Citește și: Biden s-a retras din cursa prezidențială pentru un al doilea mandat. A început cursa pentru nominalizarea unui nou candidat democrat pentru Casa Albă Milioane de probleme pentru democrați, după retragerea lui Biden La 20 iunie, dată la care Comitetul „Biden for President” a depus la Comisia Electorală Federală („FEC”) ultimul raport de campanie în care își rezuma finanțele până la sfârșitul lunii mai, acest comitet colectase „cash in hand” 91,5 milioane de dolari, arată Fox News. Legislația federală nu impune comitetelor de campanie să ramburseze banii donatorilor care doresc să le fie returnate contribuțiile. Este în întregime la latitudinea comitetului care-l sprijinea pe Biden să decidă dacă dorește sau nu să dea banii înapoi donatorilor care ar putea dori asta. Banii însă pot fi transferați către Kamala Harris, fiindcă acest comitet s-a înregistrat la FEC ca acționând și pentru Biden, și pentru vicepreședintele său. Însă dacă Partidul Democrat nu o va desemna pe Harris, ci pe altcineva să candideze la președinție, banii nu pot fi transferați. Banii pot fi transferați partidului, dar doar în limita a 32,4 milioane de dolari. Convenția care va desemna candidatul democrat este programată pentru 19 august, la Chicago. Vicepreședintele Kamala Harris se află în fruntea listei de preferați, dar ea a avut propriile probleme după un început de mandat dificil și sondaje slabe, mai proaste decât Biden. Potențiali concurenți pentru Harris Alte variante: Gavin Newsom, guvernatorul Californiei: „Poziția lui Newsom în calitate de lider al unui stat profund albastru ar fi în defavoarea sa în peisajul politic polarizat al Americii, dar el este energic și un orator abil și desăvârșit - calități care i-au lipsit în mod vizibil lui Biden în seara dezbaterii”, apreciază The Times. JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois: Moștenitor al rețelei de hoteluri Hyatt, estimată la 3,6 miliarde de dolari, el a legiferat dreptul la avort în Illinois, afirmând că Illinois va deveni un „stat sanctuar” pentru femeile care doresc să beneficieze de tratament pentru avort. Pritzker a legalizat consumul recreațional de marijuana și a șters cazierele judiciare pentru posesie personală. De asemenea, a inițiat interzicerea armelor de asalt și a încărcătoarelor de mare capacitate. Gretchen Whitmer, guvernatorul statului Michigan: după retragerea lui Biden, ea a sugerat însă că nu va candida.

Cine va fi viitorul ministru al Apărării: în PSD se vehiculează numele lui Mihai Tudose Foto: Digi 24
Politică

Cine va fi viitorul ministru al Apărării

Cine va fi viitorul ministru al Apărării: variantele PSD se învârt, deocamdată, în jurul a două nume, europarlamentarul Mihai Tudose și senatorul Angel Tîlvar, provenit din fieful lui Marian Oprișan și fost ministru-delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în guvernarea Ponta. Până la nominalizarea unui succesor al lui Dîncu, premierul Ciucă va prelua interimatul la Apărare. Guvernul Ciucă a schimbat până acum cinci miniștri: doi sub suspiciunea de fraudă intelectuală (Florin Roman și Sorin Cîmpeanu, ambii de la PNL), unul este sub ancheta DNA (Adrian Chesnoiu - PSD), iar doi au demisionat din motive (Dîncu, de la PSD, și Dan Vîlceanu, de la PNL). Cine va fi viitorul ministru al Apărării Deși postul de ministru al Apărării revine PSD, probabil că președintele Iohannis va dori să fie consultat și să-și poată exercita dreptul de veto. Potrivit informațiilor de săptămâna trecută, PSD avea două variante pentru ministerul Apărării: europarlamentarul Mihai Tudose, fost premier în regimul Dragnea, și Angel Tîlvăr, senator. În cazul lui Tudose, problema este că el cere garanții că va rămâne ministru și după rocada premierilor, din mai 2023. Dacă Tudose acceptă acum să preia portofoliul Apărării, își pierde mandatul de europarlamentar, iar în primăvară riscă să fie șomer. În schimb, Tîlvăr n-ar avea această problemă: el poate fi și senator, și ministru. Dacă va fi dat afară în mai 2023, el rămâne parlamentar. În sfârșit, pe listă a apărut și numele lui Titus Corlățean, fost ministru de Externe. Însă, în 2019, președintele Klaus Iohannis l-a respins pe Titus Corlățean pentru funcția de vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României. Președintele anunțase deja că va respinge această propunere în condițiile în care Corlățean, fost ministru de externe, a demisionat în noiembrie în 2014 din cauza problemelor de la votul din străinătate de la alegerile prezidențiale. Citiți și: BREAKING Vasile Dîncu (PSD) a demisionat de la conducerea ministerului Apărării. Motivul: nu mai poate colabora cu Iohannis O altă variantă discutată în ultimele luni este ca PSD să cedeze Apărarea către PNL și să primească în schimb ministerul Energiei, condus acum de Virgil Popescu. Tudose a mai fost ministru al Economiei, în guvernul Ponta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră