vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: subventii

21 articole
Politică

Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui reduse, dar PSD s-a opus scăderii sumelor

Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice. Primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că subvențiile de la bugetul de stat pentru partide politice „nu reprezintă un lucru rău”, argumentând că acestea contribuie la transparentizarea activităților politice. Totuși, edilul a subliniat că nivelul actual al acestor sume este prea mare și trebuie redus semnificativ. Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice „Din punct de vedere filosofic, subvențiile pentru partide nu reprezintă un lucru rău. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” De ce? Pentru că am avut experiența anilor de până la introducerea acestor subvenții și am văzut că nu a fost bine”, a explicat Daniel Băluță, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că, înainte de introducerea finanțării publice, existau premisele corupției, iar fondurile de la buget au adus mai multă transparență în cheltuielile și activitățile partidelor. „Prin această modalitate se transparentizează destul de mult modul în care partidele politice întreprind activități specifice. Problema pe care o avem este cuantumul”, a punctat el. Comparație între Germania și România: o diferență uriașă Băluță a făcut referire la o analiză comparativă a costului electoral între Germania și România, subliniind disproporția majoră dintre cele două sisteme. „Dacă în Germania costul per vot este de 85 de cenți, în România este de 15 euro per vot. Vă dați seama că este o problemă din acest punct de vedere, vizavi de cuantum”, a afirmat prim-vicepreședintele PSD. Potrivit acestuia, nevoia de subvenții rămâne justificată, însă cuantumul ar trebui semnificativ redus pentru a evita risipa și a crește încrederea publică în modul de finanțare a partidelor. AEP: peste 19 milioane de lei în septembrie Datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată că, în luna septembrie, opt partide politice au primit subvenții totale de 19.006.585 lei. Printre beneficiari se numără PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, PMP și Forța Dreptei.

Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice (sursa: Facebook/Daniel Băluță)
Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: acestea beneficiază de subvenții imense, dar au pierderi uriașe, au arătat, azi, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Dintre aceste companii, 1.182 sunt deținute de autoritățile locale.  Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Ce date au prezentat cei doi în legătură cu aceste companii: „Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde” - Dragos Anastasiu „Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 - 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON” - Anastasiu 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON.  Din cele 1.182 de companii locale, despre 300 Guvernul nu știe nimic, fiindcă nu au depus bilanț. În jur de 250 de companii au venituri zero „În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere” - Anastasiu 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Despre aeroporturile statului: „O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți - același număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni” - Anastasiu.  „Urmează publicarea transparentă a nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor. De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic”, a mai arătat vicepremierul. 

Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Bolojan promite reducerea subvențiilor pentru partidele politice, dar nu precizează cu cât

Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, că viitoarea rectificare bugetară va include reducerea subvențiilor alocate partidelor politice. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu destinat reducerii deficitului bugetar. Ilie Bolojan anunță reducerea finanțării partidelor Întrebat dacă subvențiile de la buget pentru partide vor fi tăiate, premierul a confirmat: Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat „Prin rectificarea bugetară care se va face în perioada următoare. Veți vedea și această măsură, pentru că toată lumea trebuie să contribuie la acest efort”, a declarat Ilie Bolojan. Subvențiile au mai fost reduse, dar urmează noi tăieri Șeful Guvernului a precizat că subvențiile pentru partide au fost deja diminuate în cursul acestui an, însă consideră că este necesară o nouă reducere: „Voi propune o reducere a subvențiilor pentru partide. Ele au scăzut foarte mult față de anul trecut, dar cred că și partidele politice și toți cei care au câștiguri bune din administrația de stat, din companiile de stat trebuie să fie parte a acestui efort”, a subliniat premierul. „Nu se mai poate continua în acest ritm” Premierul a subliniat că sistemul actual, prin care anumite categorii beneficiază constant de venituri considerabile din bani publici, nu mai este sustenabil: „Au avut de câștigat foarte mulți ani destul de bine. Și nu mai poate continua lucrul acesta”, a conchis Ilie Bolojan.

Subvențiile pentru partide vor fi reduse (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Vor fi reduse subvențiile pentru partide, dar nu se știe cu cât, spune Grindeanu

Subvențiile pentru partide vor fi reduse. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că subvențiile de la bugetul de stat pentru partidele politice vor fi reduse în perioada următoare. Subvențiile pentru partide vor fi reduse Întrebat la Palatul Parlamentului despre procentul reducerii, Grindeanu a explicat că în acest an subvențiile au fost deja diminuate cu 25%. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Potrivit acestuia, tăierile vor continua și pentru lunile rămase din an, în urma discuțiilor purtate în cadrul coaliției de guvernare. Decizia, în contextul măsurilor de austeritate bugetară Declarația vine în contextul în care Guvernul analizează mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, pentru a ține sub control deficitul bugetar. Reducerea subvențiilor pentru partide este una dintre opțiunile discutate în coaliție.

Ruptură între Trump și Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară o "abominație”

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Foto: Facebook
Economie

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024

Eșecul subvențiilor PSD în agricultură: România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024. Valoarea cărnii de porc importate anul trecut a fost de peste un miliard euro, arată datele Institutului Național de Statistică.  România a exportat grâu în valoare de 1,65 miliarde de euro, dar a importat produse de brutărie de peste 700 milioae euro și chiar și făină, de zeci de milioane de euro.  Citește și: O primă veste bună pentru viitorul Guvern: ploile ar putea aduce recolte record la cereale și oleaginoase - presă Programul Tomata a fost inițiat în 2017, de Liviu Dragnea, și ar fi avut circa 100.000 de beneficiari - scria Ziarul Financiar în 2022. În 2025, bugetul pentru această subvenție este de 345 de milioane de lei. România a importat roșii de 166 milioane euro, în 2024 Însă România a continuat să importe masiv roșii. Potrivit datelor INS, în 2024, România a importat peste 100.000 de tone de tomate, proaspete sau refrigerate, în valoare de peste 166 de milioane de euro. Deficitul balanței comerciale la acest produs este de 162 milioane de euro. România a exportat doar 3.000 de tone de tomate.  Un alt produs care se importă masiv este carnea de porc: 368.000 de tone, în valoare de peste un miliard de euro.   România a importat mult mai mult decât a exportat și: unt, brânză și caș (importuri de circa 700 de milioane de euro, deficit de circa 600 milioane euro); ceapă, praz și usturoi - importuri de 61,7 milioane de euro sau înghețată - importuri de 105 milioane de euro.  Un document al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arăta, recent, că ministerul Agriculturii a eșuat în implementarea reformelor PNRR. „Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile”, arată nota MIPE. 

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex Foto: captură video
Politică

Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, deși compania are pierderi imense

Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex, de peste 10%, deși compania are pierderi imense și primește subvenții masive de la buget. Compania este controlată, de facto, de sindicatul pesedizat, în fruntea căruia se află Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). De Crăciun, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), a decis să scumpească biletele la metrou cu 43%.  Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Grindeanu propune o creștere uriașă a salariilor la Metrorex În plus, numirile politice, a unor personaje cu CV-uri dubioase, în fruntea Metrorex au pus în pericol îndeplinirea unui jalon din PNRR. Șeful investițiilor de la Metrou, Denis Gabriel Panait, este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical. Mariana Miclăuș, numită director al Metrorex în septembrie 2023, a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea revixiilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Potrivit proiectului de buget pe 2025, salariul mediu îm compania unde lucrează 5.004 persoane va fi, în 2025, de 15.441,91 lei/salariat, „estimat în creștere cu 10,24 % față de valoarea preliminată în anul 2024” - explică ministerul Transporturilor.  În 2024, salariile au crescut cu 13% față de 2023.  Compania și-a planificat, în 2025, o pierdere de peste 180 de milioane de lei, deși primește subvenții de peste 870 de milioane de lei. 

Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor (sursa: X/Secretary Linda McMahon)
Internațional

Trump lasă și Harvard fără bani: subvenții de miliarde de dolari, tăiate pentru "antisemitism"

Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor. Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat luni, 31 martie, că intenționează să retragă finanțări federale de aproximativ 9 miliarde de dolari acordate Universității Harvard. Trump amenință Harvard cu tăierea subvențiilor Decizia vine în urma unei „examinări cuprinzătoare” care vizează presupusa toleranță a instituției față de manifestări antisemite pe campus, similar celor observate la Universitatea Columbia. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Concret, sunt vizate contracte de 255,6 milioane de dolari între Harvard și guvernul federal, alături de alte subvenții multianuale în valoare de peste 8,7 miliarde de dolari. Potrivit comunicatului emis de mai multe agenții federale, inclusiv Departamentul Educației, analiza face parte din eforturile administrației Trump de a combate antisemitismul în mediul universitar. Administrația critică lipsa de acțiune a Harvard Executivul american a criticat dur universitatea pentru incapacitatea de a proteja studenții de discriminarea antisemită și pentru promovarea unor „ideologii ce dezbină”. Secretarul Educației, Linda McMahon, a declarat că, deși au fost luate unele măsuri recente, Harvard trebuie să facă mult mai mult pentru a merita banii contribuabililor americani. Harvard avertizează asupra consecințelor tăierii fondurilor Președintele Universității Harvard, Alan Garner, a reacționat spunând că oprirea finanțării ar pune capăt unor cercetări esențiale și ar periclita inovațiile științifice. El a subliniat că, în ultimele 15 luni, instituția și-a înăsprit regulile și sancțiunile pentru a combate antisemitismul în campus. Situația este comparabilă cu cea a Universității Columbia, care a pierdut deja 400 de milioane de dolari în subvenții și a fost forțată să implementeze reforme rapide.

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Eveniment

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili

Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili. „Măsurile pe care le vom lua după 1 aprilie 2025 vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil”, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Burduja vrea sprijin pentru consumatorii vulnerabili "Noi ne dorim să fie un impact cât mai mic. Este posibil ca pentru consumatorii cu un consum de peste 300 de KWh pe lună să se ieftinească facturile, ca urmare a ridicării acestor constrângeri din prezent, dar pentru cei care se încadrează la sub 100 KWh/lună e adevărat că, fără măsuri de subvenţionare, de compensare a preţului, facturile ar putea să crească. Măsurile de după 1 aprilie vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil. Dacă în prezent un consumator de până la 100 KWh/lună pe lună are o factură la curent de aproximativ 45 lei, probabil că este un cost totuşi suportabil. Deci, atâta timp cât aceste facturi nu vor creşte, cred că ne vom fi făcut datoria", a precizat Burduja. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Acesta a subliniat că, în prezent, se lucrează într-un grup de lucru interministerial la nivelul Guvernului pentru a defini "foarte bine consumatorul vulnerabil în sectorul energetic", iar acesta să poată primi un sprijin din partea statului, astfel încât facturile lunare să fie suportabile. Măsuri pentru marii consumatori Burduja a adăugat că tot la nivel de Guvern se lucrează şi la un set de măsuri pentru marii consumatori de energie, în condiţiile în care unii dintre acestea şi-au exprimat intenţia de a pleca din România după liberalizarea pieţei de energie. "Am fost la Alba recent şi am discutat şi cu IPEC şi cu alţi mari consumatori de energie. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a păstra aceste companii româneşti în România, pentru că ele înseamnă locuri de muncă, dezvoltare, salarii. Înseamnă, de fapt, competitivitatea economiei româneşti şi ea depinde într-adevăr şi de preţul energiei electrice şi gazelor. (...) Ne gândim la un set de măsuri pentru aceste companii. Sigur că statul român are şi în prezent scheme de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pe an pentru marii consumatori de energie. Nu cred că IPEC este printre beneficiari, dar sunt beneficiari din judeţul Alba în funcţie de codurile CAEN, aşa cum s-a definit această schemă. Acolo unde nu se aplică, va trebui să găsim alte măsuri", a spus Burduja. "Nu depindem de Federația Rusă" În ceea ce priveşte producţia de energie verde, şeful de la Energie a susţinut că este important pentru sistemul energetic naţional să dezvoltăm nu doar zona de fotovoltaice, ci şi pe cea hidro şi nuclear, iar în ultima perioadă se fac investiţii în acest sens. "Energia verde, în principiu, este producţie intermitentă, deci avem producţie când bate soarele, când bate vântul şi dacă avem şi baterii, sigur că putem beneficia şi în afara acestor intervale orare în care avem soare sau vânt, dar nu este o soluţie pentru întreg sistemul energetic naţional. De aceea, este important să continuăm să terminăm hidrocentralele. S-a început înainte de 1989 şi sper să facem anul acesta o premieră la Răstolniţa, în judeţul Mureş. Suntem aproape de obţinerea avizului de mediu. Discutăm de câteva zile până la câteva săptămâni când acest lucru se va întâmpla şi asta ne va permite să terminăm acea lucrare. Avem grupuri pe gaz, pentru că şi aceasta este producţie în bandă, vorbim de Işalniţa, de Turceni, de Mintia. Sigur că avem undeva la 3.500 de megawaţi proiecte pe gaz în România şi CET-uri modernizate la Arad, la Râmnicu Vâlcea, Craiova, cel mai mare dintre ele, care încă este pe cărbune", a arătat ministrul. De asemenea, în opinia acestuia, energia nucleară este marele pariu nu doar al României, ci şi al omenirii, pentru că este o formă de energie curată. "Noi avem o istorie de 50-60 de ani în spate, în care am ales corect, am ales o soluţie occidentală şi, spre deosebire de toţi vecinii, nu depindem de Federaţia Rusă nici pentru combustibil, nici pentru echipamente, nici pentru expertiză. Avem propriul nostru sector nuclear. Cele două proiecte mari, Reactoarele 3 şi 4, sunt în grafic şi ne dorim în septembrie să vă dăm o veste foarte bună pentru cel mai important contract, iar, odată cu această semnare, proiectul intră pe un drum fără întoarcere. Se va face şi proiectul reactoarelor modulare mici (Small Modular Reactors - SMR) de la Doiceşti, unde România poate fi printre primele ţări din lume cu asemenea tehnologie. De principiu, în 2029, ar trebui să fie pus în funcţiune primul modul din cele şase, iar fiecare modul are 77 de megawaţi", a concluzionat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a fost prezent sâmbătă în cătunul Peste Valea Bistrii, lângă oraşul Câmpeni, din judeţul Alba, la o casă unde a fost montat un panou fotovoltaic.

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal. Peste 400 de fermieri din Iaşi au încasat, anul trecut, subvenţii necuvenite de aproape 3,5 milioane de lei. Dacă nu vor returna banii de bunăvoie, ei vor fi executaţi silit de către ANAF. Subvenții agricole de milioane încasate ilegal Însă nu doar la Iaşi au fost descoperite nereguli, ci în mai toată ţara. În Timişoara, de exemplu, APIA trebuie să recupereze de la 288 de fermieri peste 3,7 milioane de lei. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși După judeţul Timiş, în topul celor mai mari debite înregistrate se mai află Bihor şi Arad, unde s-au încasat, fără drept, câte 3,2 milioane de lei în fiecare judeţ. Dar şi Clujul, unde statul are de recuperat peste 2,2 milioane de lei de la 369 de fermieri, care au solicitat şi încasat subvenţii în agricultură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Parchetul European investighează subvențiile Paul Stănescu

Parchetul European investighează subvențiile pentru stuf, dirijate către firmele baronului PSD Paul Stănescu, a arătat Laura Codruța Kovesi într-un interviu pentru Spotmedia. Recent, șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că tăiase aceste subvenții. Barbu este considerat un client politic al lui Paul Stănescu. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu „Da, avem o anchetă în curs, colegii au ridicat documente de la APIA, din ce îmi amintesc au solicitat diverse documente referitoare la aceste proiecte. Este o investigație care a început de curând și în momentul în care o să finalizăm vom face publice mai multe informații. Dar vă pot confirma că este oficial deschisă o investigație în cadrul EPPO, în care deja se administrează probe, s-au ridicat documente, se fac diverse analize (...) Da, este o investigație cu privire la fapte, în rem. Pană în acest moment, din câte știu, nu este nicio persoană pusă sub acuzare”, a spus Kovesi, pentru Spotmedia, întrebată fiind dacă „la EPPO există o anchetă în care chiar ar fi fost audiat șeful demis al APIA”. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții. În ianuarie, APIA a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, subvenție cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat. Kovesi, nemulțumită că DNA a închis rapid dosarul BMW-urilor cumpărate de Interne În interviul pentru Spotmedia, Kovesi a părut a fi nemulțumită de faptul că DNA a închis rapid ancheta privind BMW-urile achiziționate de ministerul de Interne, pe vremea când eracondus de secretarul general al PNL, Lucian Bode. „Este un dosar la EPPO în curs de investigare, nu a fost finalizat cu niciun fel de soluție. Colegii încă administrează probe. Noi am văzut că DNA a dat o soluție de clasare. Va trebui să analizăm cum afectează această soluție de clasare dosarul pe care noi îl instrumentăm”, a spus Kovesi care a mai arătat că „cu siguranță” decizia parchetului anticorupție din România va afecta ancheta EPPO. Puteți citi aici întregul interviu luat de Spotmedia: Kovesi despre dosarele vaccinurilor, subvenției pentru stuf și BMW-urilor pentru poliție. Plus: Ce va face la prezidențiale? „Putem adresa o plângere contra soluției. Cu siguranță, vom epuiza toate posibilitățile legale care există”, a explicat ea.

România are cele mai multe companii de stat din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România are cele mai multe companii de stat din UE

România are cele mai multe companii de stat din UE: statul deține, la nivel central și local, circa 1.400 de firme. Subvențiile acordate acestor companii sunt la nivelul a circa 0,7% din PIB. Ele primesc subvenții mai mari decât companiile private, dar sunt mai puțin eficiente, arată un studiu al Băncii Modiale. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph România are cele mai multe companii de stat din UE Companiile înființate de Gabriela Firea, în subordinea primăriei București, sunt oferite drept contraexemplu, apreciindu-se că ele nu aveau sens din punct de vedere economic. „În ultimul deceniu, amprenta statului a crescut, fiind create mai multe noi întreprinderi de stat: de exemplu, numai primăria Bucureștiului a înființat aproximativ 22 de noi întreprinderi de stat în mai multe sectoare fără o justificare economică clară, cum ar fi serviciile de taxi, turism și publicitate”, scriu experții Băncii Mondiale. „Constatările arată că, în raport cu firmele private, întreprinderile de stat din România, în special cele cu capital majoritar, direct controlate, și cele locale, angajează mai mulți oameni, plătesc salarii mai mari, dar sunt mai puțin productive (...) Există dovezi că prezența întreprinderilor de stat poate limita intrarea pe piață a firmelor private”, se arată în studiu. Sprijinul acordat de guvernul român firmelor tinde să fie orientat către întreprinderile de stat cu capital majoritar. În general, este de patru ori mai probabil ca întreprinderile de stat să primească subvenții guvernamentale decât întreprinderile de stat, indiferent de nivelul de productivitate al acestora, arată Banca Mondială. „Întreprinderile de stat locale au primit subvenții mai ușor și în valori mai mari. Probabilitatea ca ele să primească subvenții a fost de 6,3-7,6 ori mai mare decât cea a întreprinderilor cu capital privat și a întreprinderilor de stat cu capital deținute la nivel central”, se mai afirmă în studiu. Din punct de vedere istoric, întreprinderile de stat au avut niveluri mai ridicate ale datoriei, inclusiv plăți restante mai mari către furnizori.

Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Șeful APIA, demis tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu

Șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis, în această seară, de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că a tăiat subvențiile dubioase, pentru stuf, de milioane de euro, de care beneficiau firmele familiei baronului Paul Stănescu. Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Oficial Barbu l-ar fi demis pe Lupu „din cauza întârzierii plăţilor către fermieri şi a blocajului din sistem”. Presa a scris încă din 2023 că firmele baronului Paul Stănescu, secretar general al PSD și susținător politic al ministrului Agriculturii, încasează banii care ar trebui accesați de locuitorii Deltei Dunării. Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu „Miza numirii lui Florin Barbu, zis «Busi», în fruntea ministerului Agriculturii: familia secretarului general PSD Paul Stănescu, protectorul lui «Busi», este acționară la al doilea mare beneficiar de subvenții agricole. Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum face parte din gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD”, arăta DeFapt.ro încă din iunie 2023. „Un român născut la Cluj și plecat la sfârșitul anilor 80 la studii în Germania, fiul lui Paul Stănescu, și doi preoți, ajung împreună în două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă. Firmele au cerut deja de la APIA subvenții. Este vorba despre zone de 36.000 de hectare, potrivit șefului APIA Tulcea. O suprafață uriașă, la care majoritatea agricultorilor nici nu îndrăznesc să viseze”, relata Pro TV, în octombrie 2023. „Un tun de 5 milioane de euro, la un pas să fie aprobat de instituțiile statului. Printre beneficiari se numără nimeni altul decât fiul liderului PSD Paul Stănescu. Concret, două firme cu care acesta are legături strânse au cerut subvenție pentru recoltarea stufului din Delta Dunării. O premieră în agricultură, făcută posibilă prin concursul Parlamentului, ministerului Agriculturii și altor instituții. Toate și-au dat mâna pentru a băga milioane de euro în buzunarele unor băieți deștepți. Acum întreaga procedură este verifică de Agenția pentru Plăți în Agricultură, dar și de comisia europeană”, arăta Digi 24, la 16 ianuarie. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții, conform unei anchete „România, te iubesc!”. „Agenția pentru Plăți în Agricultură a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat”, scria, la 19 ianuarie 2024, Hotnews. Însă, tot în ianuarie, a început contraofensiva celor vizați de anchete. „Cele două firme pe care Lupu a pus ochii au primit avizul Centrului Judeţean Tulcea din cadrul Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură, însă banii au fost blocați. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul altor firme, care se ocupă tot cu recoltatul stufărișului și pentru care APIA a livrat subvențiile”, susținea un site apropiat PSD, stiripesurse.ro, la 29 ianuarie. Trei săptămâni mai târziu, Ionuț Lupu a fost demis.

Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură

Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură până când s-a introdus sistemul de tăguire a animalelor: un utilizator X/Twitter, Florin June, din Simeria, relatează situația din zona în care locuiește. Pe X/Twitter, June se recomandă „pastafarian, globalist pro-UE și vaccinat de trei ori”. Pe blogul său, June își relatează experiența dură, întrucât suferă de „boala oaselor de sticlă, (Maladia Lobstein)”. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash Pe X/Twitter, el arată cum erau „plimbate” vacile de la un proprietar la altul, pentru a obține subvenția pe cap de animal sau cum se primeau despăgubiri pentru culturi calamitate pentru terenuri pe care ar fi fost cultivate roșii. Majoritatea comentatorilor îi dau dreptate sau completează relatarea sa cu propriile experiențe. Foto: ministerul Agriculturii June relatează cum erau plimbate animalele de la un proprietar la altul. Cum se sifonau subvențiile UE pentru agricultură „Fermierii din Ro au folosit sistemul de subvenții fix ca pe o vacă bună de muls pe care au muls-o pînă au băgat-o în comă... Când era sistemul de subvenții dar vacile nu aveau tag-uri de identificare în satul meu erau șase vaci Holstein și 20 de persoane le plimbau de la unul la altul ca să primească subvenții de la guvern... Ăia cu oile erau cei mai tari: dintr-o turmă de 150 de oi ziceau că sunt 2000, că nu mergea inspectorul lui pește să numere oile omului pe munte...Dădeau declarație și mergeau după bani cu portbagajul. Aveam o vecină care avea patru vaci Holstein. În tot timpul venea câte cineva să le închirieze că vine inspecția și să vadă aia că el are șase vaci când de fapt el avea doar două... Vacile Holstein au pete și sunt că zebrele imposibil de identificat între ele.. Și șmecherii scoteau bani frumoși.. Ciobanul din zona mea din 200 de oi a scos subvenții de au toți Vile și jeep-uri...tractoare și pământuri... După ce a trimis UE sistemul cu tag-uri de identificare (număr unic de identificare a animalului) s-a tăiat macaroana tălharilor care jefuiau statul, normal că au început să urască pe cei de la Bruxelles... Au început să dea primarii interviu : «Subvențiile sunt puține și greu de obținut, la noi în comună din 200 de vaci am rămas doar cu șase!» Tot șase vaci ai avut în comună, boule.. Doar că le duceau șmecherii de la unul la altul că să pară pentru idioți că au 200...”, scrie Florin June. Fermierii din Ro au folosit sistemul de subventii fix ca pe o vaca buna de muls pe care au muls-o pina au bagat-o in coma.. Cand era sistemul de subventii dar vacile nu aveau tag-uri de identificare in satul meu erau 6 vaci Holstein si 20 de persoane le plimbau de la unul la…— Ninulescu (@FlorinJune) January 19, 2024 El apreciază că subvențiile au fost doar o formă de jefuire a statului. „Persoane care nu aveau un fir de roșie ziceau că au cinci hectare” „Nu știu dacă există un studiu cât profit a avut statul după subvențiile din agricultură.. dar cel puțin în zona mea acele subvenții au fost doar o modalitate clară de jefuire a statului de către șmecherii cu tupeu ! La subvențiile pentru grădinile de legume a fost la fel... Persoane care nu aveau un fir de roșie ziceau că au cinci hectare și cum venea caniculă le dădeau «calamitate». Veneau inspectorii găseau pământul gol, ars tot, și primeau și despăgubiri... Ei nici nu trebuiau să facă nimic.. Prima dată venea subvenția, apoi despăgubirea de calamitate și fermierul doar îți zâmbea din BMW-ul cumpărat de pe banii proștilor... Nu mă bag la nivelul întregii țări, dar în zona mea "fermierii" sunt cele mai mari jigodii din câte există, și toți s-au înscris în PSD sau sunt lideri PSD că să beneficieze de imunitate in caz de ceva...”, mai arată utilizatorul X/Twitter. „Zona mea, arendaș cu 250 ha dă proprietarilor 400 de lei pe ha/an, iar el își schimbă BMW-ul și Mercedesul de 100.000 euro anual! Se laudă că la final de an îi mai rămân și lui 100.000 de euro bănuți (după ce a decontat toate cheltuielile personale pe asociație)! Acum e grevist!”, îi răspunde Norel Moise.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră