luni 03 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

Planeta a devenit un loc mult mai periculos: SUA și-au modificat strategia nucleară pentru a "descuraja orice formă de atac strategic" din partea Rusiei, Chinei, Coreei de Nord

SUA, nouă strategie nucleară, mai dură. Statele Unite consideră că armele lor nucleare sunt destinate să "descurajeze orice formă de atac strategic", inclusiv convenţional, a avertizat Pentagonul în noua sa strategie nucleară dată publicităţii joi. Despre aceasta, a vorbit inclusiv secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, într-o conferință de presă. SUA, nouă strategie nucleară, mai dură "Aceasta include utilizarea unei arme nucleare, indiferent de puterea sa, şi aceasta include atacuri foarte importante de natură strategică, cu utilizarea de mijloace non-nucleare", a precizat în faţa presei un înalt responsabil din Ministerul american al Apărării, explicând că această nouă abordare este destinată "să complice luarea unei decizii" de către adversar, într-un moment în care Rusia acuză Ucraina că s-ar pregăti să utilizeze o aşa-zisă "bombă murdară". "Rusia şi-a desfăşurat agresiunea împotriva Ucraina sub ameninţare nucleară, cu declaraţii iresponsabile, exerciţii nucleare la date neprevăzute anterior şi minciuni privind o utilizare potenţială a armelor de distrugere în masă", se precizează în acest document, publicat pentru prima oară în acelaşi timp cu noua strategie de apărare americană. O lovitură nucleară a Coreei de Nord? În timp ce SUA se aşteaptă la un test nuclear iminent al Coreei de Nord, Pentagonul avertizează că o lovitură nucleară din partea Coreei de Nord ar însemna "sfârşitul regimului" lui Kim Jong Un. "Orice atac nuclear al Coreei de Nord împotriva SUA sau a aliaţilor şi partenerilor lor va fi inacceptabil şi va conduce la sfârşitul acestui regim", indică Pentagonul. "Nu există niciun scenariu în care regimul lui Kim ar putea face uz de arme nucleare şi să supravieţuiască". China a angajat un "efort ambiţios de expansiune, de modernizare şi de diversificare a forţelor sale nucleare, subliniază între altele Ministerul american al Apărării, care precizează că Beijingul "doreşte într-adevăr să deţină cel puţin 1.000 de ogive nucleare până la sfârşitul deceniului". Rusia, principalul rival al SUA Dar "Rusia este principalul rival al SUA cu forţele nucleare cele mai diverse şi cele mai capabile", se precizează în document. Rusia dispune de 1.550 ogive nucleare desfăşurate şi alte 2.000 nedesfăşurate. Citește și: E din ce în ce mai clar că Rusia pregătește o lovitură nucleară pe care vrea să o camufleze în autosabotaj ucrainean. „Dovada”, ridicolă: o poză din Slovenia, fără legătură cu Kievul "Arsenalul său nuclear modern, care ar urma să crească, reprezintă o ameninţare existenţială pe termen lung pentru SUA şi aliaţii şi partenerii noştri", adaugă Ministerul Apărării, subliniind că "în anii 2030, SUA vor fi pentru prima oară în istoria lor confruntate cu două mari puteri nucleare (care vor fi) concurenţi strategici şi adversari potenţiali".

Planeta a devenit un loc mult mai periculos: SUA și-au modificat strategia nucleară pentru a "descuraja orice formă de atac strategic" din partea Rusiei, Chinei, Coreei de Nord
BREAKING Plahotniuc și Ilan Șor, sancționați de SUA pentru corupție sistemică și interferență în alegeri susținută de Kremlin
Politică

BREAKING Plahotniuc și Ilan Șor, sancționați de SUA pentru corupție sistemică și interferență în alegeri susținută de Kremlin

Oligarhii din Republica Moldova Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au fost sancționați de SUA pentru corupție sistemică și interferență în alegeri susținută de Kremlin. Informația a fost oferită de către ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent Logsdon. Plahotniuc și Ilan Șor, sancționați de SUA „Astăzi anunțăm o nouă etapă în lupta împotriva impunității pentru corupție și în sprijinul nostru pentru poporul Republicii Moldova în lupta sa pentru un viitor mai echitabil (...) care să fie liber de orice influență a guvernelor străine care își urmăresc propriile interese. Cu doar câteva minute înainte, Departamentul Trezoreriei a SUA a anunțat sancțiuni împotriva a doi oligarhi moldoveni, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, și a mai multor entități și persoane asociate acestora pentru acțiuni de corupție sistemică și interferență în alegeri susținută de Kremlin. Includerea în lista persoanelor sancționate înseamnă că imediat orice active și interese în proprietatea lui Plahotniuc și Șor din SUA sau deținute sau controlate de alte persoane în SUA sunt blocate”, a spus ambasadorul. Plahotniuc și Șor nu sunt eligibili pentru a intra în SUA nici ca imigranți, nici ca non-imigranți. „Statele Unite au impus miercuri sancțiuni persoanelor și entităților implicate în ceea ce departamentul a descris drept operațiuni de influență malignă ale Rusiei în Moldova, precum și corupția sistemică din acea țară. Printre indivizi se numără oligarhi ruși „recunoscuți pe scară largă pentru capturarea instituțiilor politice și economice ale Republicii Moldova și corupție și a celor care acționează ca instrumente ale campaniei de influență globală a Rusiei”, a declarat Departamentul Trezoreriei SUA într-un comunicat care anunță sancțiunile”, scrie Reuters. Încă din iulie, un grup bipartizan de congresmeni și senatori din Statele Unite a cerut președintelui american Joe Biden să impună sancțiuni cetățenilor moldoveni Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, pe care îi consideră „responsabili de acte semnificative de corupție în Moldova”. Ilan Șor Foto: Facebook Sandu: Autoritățile SUA au confirmat că Plahotniuc a corupt instituțiile Președintele Republicii Moldova Maia Sandu a venit cu o reacție la scurt timp după anunțul făcut de către ambasadorul SUA. „Corupția mare și finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova poate fi, totuși, sancționată! SUA au desemnat 21 de persoane și entități implicate în acte de corupție, care au adus prejudicii grave Republicii Moldova și cetățenilor ei”, a declarat șefa statului. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a constatat că Vlad Plahotniuc se face responsabil de corupție în proporții deosebit de mari. Acesta a fost inclus în lista de sancțiuni Global Magnitsky Act. „Autoritățile americane au confirmat că Vlad Plahotniuc a capturat și corupt instituțiile judiciare și ale statului de drept din Republica Moldova. Plahotniuc a folosit banii din corupție și a influențat politicul pentru a elimina rivalii politici și pentru a-și subordona justiția din țară. Concomitent, OFAC a constatat că Ilan Șor, care este și el printre beneficiarii furtului miliardului, este complice la acțiunile de subminare a statului de drept, în beneficiul Federației Ruse. Șor, împreună cu alți oligarhi corupți și cu implicarea unor entități străine, întreprinde acțiuni de destabilizare a situației politice din Republica Moldova. Susținut de entitățile menționate, Șor a întreprins eforturi de subminare a procesului de obținere de către Republica Moldova a statutului de țară candidată la UE”, a precizat Maia Sandu. Un exemplu pentru justiția din Moldova Ca urmare a acestei decizii, toate proprietățile și activele în proprietatea persoanelor desemnate sunt blocate și trebuie raportate la OFAC. „Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la sancționarea corupților. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, colegii de la Ministerul Justiției, alte instituții publice, organizații ale societății civile și jurnaliști de investigație care au contribuit la acest proces – datorită vouă, Republica Moldova va reuși în lupta cu corupția. Îmi exprim speranța că aceste constatări ale OFAC și măsurile întreprinse de Guvernul SUA vor servi drept exemplu pentru justiția din Republica Moldova, care a sabotat și a tergiversat urmărirea penală, examinarea dosarelor în instanță, tragerea la răspundere pentru corupție și recuperarea banilor de la Plahotniuc, Șor și ceilalți corupți”, a mai declarat președintele Republicii Moldova.

BREAKING Rusia a notificat SUA despre teste nucleare pe care intenționează să le deruleze
Internațional

BREAKING Rusia a notificat SUA despre teste nucleare pe care intenționează să le deruleze

Teste nucleare rusești, Moscova notifică Washingtonul. Pentagonul a informat marţi că Rusia a anunţat Statele Unite despre planurile de a organiza exerciţii ale forţelor sale nucleare, refuzând să ofere detalii suplimentare despre aceste exerciţiile care este de aşteptat să includă teste ale unor rachete balistice. Teste nucleare rusești, Moscova notifică Washingtonul "SUA au fost notificate şi, aşa cum am subliniat anterior, acesta este un exerciţiu anual de rutină al Rusiei", a declarat purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene, generalul de brigadă Patrick Ryder, într-un briefing de presă. "Aşadar, în acest sens, Rusia îşi respectă obligaţiile de control al armelor şi angajamentele de transparenţă în a face aceste notificări". Statele Unite au spus că se aşteaptă ca Rusia să testeze rachete în timpul exerciţiilor anuale "Grom" ale forţelor sale nucleare strategice, menţionând că în trecut au fost testate rachete balistice intercontinentale. Conform Noului Tratat START, Rusia este obligată să notifice în prealabil astfel de lansări de rachete, potrivit oficialilor americani. Reducerea riscurilor unei "percepţii greşite" Exerciţiile reprezintă o potenţială provocare pentru Statele Unite şi aliaţii săi, deoarece preşedintele rus Vladimir Putin a tulburat apele cu privire la intenţiile sale după ce a ameninţat în mod deschis să folosească arme nucleare pentru a apăra Rusia în invazia sa în Ucraina. Oficiali occidentali şi-au exprimat încrederea în capacitatea lor de a discerne diferenţa dintre un exerciţiu rusesc şi orice decizie a preşedintelui Putin de a da curs ameninţărilor sale nucleare. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a subliniat importanţa respectării unor astfel de cerinţe de notificare. "În timp ce Rusia se angajează într-o agresiune neprovocată şi o retorică nucleară nesăbuită, aceste măsuri de notificare asigură că nu suntem luaţi prin surprindere şi reduc riscurile unei percepţii greşite", a spus Price.

Progresiștii din Partidul Democrat (printre care Ocasio-Cortez și Ilhan Omar) îi cer lui Biden să negocieze cu Rusia pentru pace. Departamentul de Stat răspunde: Rușii nu vor să negocieze
Eveniment

Progresiștii din Partidul Democrat (printre care Ocasio-Cortez și Ilhan Omar) îi cer lui Biden să negocieze cu Rusia pentru pace. Departamentul de Stat răspunde: Rușii nu vor să negocieze

Progresiștii: Biden să negocieze cu Rusia. Congresmeni din aripa stângă a Partidului Democrat i-au cerut luni preşedintelui Joe Biden, care a deblocat miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei în faţa invaziei ruse, să sporească eforturile diplomatice şi să angajeze negocieri directe cu Moscova, având ca obiectiv încheierea rapidă a războiului. Progresiștii: Biden să negocieze cu Rusia Este pentru prima dată când un astfel de apel vine chiar din partea partidului preşedintelui. "Vă îndemnăm să însoţiţi sprijinul economic şi militar pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei cu un impuls diplomatic proactiv şi să vă dublaţi eforturile pentru a căuta un cadru realist pentru o încetare a focului", au spus aleşii în scrisoarea lor, arătând clar că sunt împotriva invaziei "ilegale şi scandaloase" a Ucrainei şi că orice soluţie ar urma să fie aprobată de Kiev. "Dar, în calitate de parlamentari responsabili pentru modul în care zeci de miliarde de dolari ai contribuabililor americani sunt cheltuiţi în asistenţă militară în conflict, credem că o astfel de implicare în acest război creează, de asemenea, responsabilitatea Statelor Unite de a explora în mod serios toate căile posibile", au adăugat ei. Printre aceştia se numără Alexandria Ocasio-Cortez, Ilhan Omar şi Pramila Jayapal, figuri ale aripii progresiste a partidului. Price: Rușii nu vor diplomație și dialog Aleşii i-au preşedintelui Biden "să desfăşoare eforturi diplomatice viguroase în sprijinul unei reglementări negociate şi încetării focului, să se angajeze în discuţii directe cu Rusia şi să exploreze perspectivele unui nou acord de securitate european acceptabil pentru toate părţile". Întrebat despre această scrisoare, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a afirmat că "nimeni nu vrea să vadă acest război încheindu-se mai mult decât omologii noştri ucraineni". "Nu ştim când se va întâmpla asta (...), pentru că nu am văzut niciun indiciu din partea ruşilor că sunt pregătiţi să se angajeze în această diplomaţie şi dialog", a adăugat el. "Le furnizăm partenerilor noştri ucraineni ceea ce au nevoie pe câmpul de luptă pentru ca, atunci când va apărea o masă de negocieri, ei să fie în cea mai puternică poziţie posibilă", a mai spus Ned Price. Republicanii amenință să taie fondurile pentru Ucraina În ceea ce o priveşte pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, ea a spus că executivul a fost "foarte clar: nimic despre Ucraina fără Ucraina". Citește și: Biden admite că există, cu adevărat, riscul unui „Armaghedon nuclear”, pentru prima oară de la criza rachetelor din Cuba De la începutul invaziei, administraţia Biden a plătit zeci de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei, cu acordul ambelor partide din Congres, deşi unii reprezentanţi ai aripii drepte a republicanilor au protestat. Un influent ales republican a avertizat recent că partidul său nu va semna un "cec în alb" Ucrainei dacă va câştiga, după cum prevăd sondajele, majoritatea locurilor în Camera Reprezentanţilor la alegerile de la jumătatea mandatului.

VIDEO+FOTO Reportaj CBS între militarii aflați în România ai legendarei Divizii 101 aeropurtată. „Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă”, spune generalul John Lubas
Politică

VIDEO+FOTO Reportaj CBS între militarii aflați în România ai legendarei Divizii 101 aeropurtată. „Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă”, spune generalul John Lubas

Reportaj CBS între militarii legendarei Divizii 101 aeroportată: postul american de știri a filmat un exercițiu comun româno-american și a arătat că trupele SUA sunt gata de luptă în câteva ore. „Aceasta nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă”,a spus generalul de brigadă John Lubas, comandant adjunct al diviziei. HISTORIC DEPLOYMENT: CBS News has been given exclusive access to the Army’s 101st Airborne Division as they are deployed to Europe for the first time since the last World War. They are now the closest U.S. forces to the fight in Ukraine. pic.twitter.com/61sAvrCeVf— CBS Evening News (@CBSEveningNews) October 21, 2022 Nu este o misiune de antrenament, ci una de luptă „Divizia 101 Aeropurtată a Armatei SUA a fost desfășurată în Europa pentru prima dată în aproape 80 de ani, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Rusia și alianța militară NATO, condusă de americani. Unitatea de infanterie ușoară supranumită „Screaming Eagles” este pregătită să se desfășoare pe orice câmp de luptă din lume în câteva ore, gata de bătălie. CBS News s-a alăturat comandantului adjunct al diviziei, generalul de brigadă John Lubas, și colonelului Edwin Matthaidess, comandantul echipei de luptă a Brigăzii a 2-a, pe un elicopter Black Hawk pentru o călătorie de o oră până la marginea teritoriului NATO - la doar aproximativ trei mile de granița României cu Ucraina”, arată CBS. Citește și: Putin vrea să suprime „telefonul roșu”, singura cale de comunicare urgentă cu SUA la nivel înalt în situații de criză. Pentagonul i-a transmis Moscovei că e „important” să nu o facă „Suntem gata să apărăm fiecare centimetru de sol NATO. Aducem o capacitate unică, din capacitatea noastră de asalt aerian… Suntem o forță de infanterie ușoară, dar, din nou, aducem această mobilitate cu noi”, a mai declarat Lubas pentru CBS News. Comandanții „Screaming Eagles” au spus în mod repetat pentru CBS News că sunt „gata să lupte în seara asta” și, în timp ce sunt acolo pentru a apăra teritoriul NATO, dacă luptele escaladează sau există vreun atac asupra NATO, sunt pe deplin pregătiți să traverseze frontiera cu Ucraina, mai arată CBS. N-au mai venit în Europa de pe vremea lui Hitler Divizia 101 aeropurtată a armatei americane nu a mai venit în Europa de la debarcarea din Normandia, la 6 iunie 1944. Acum, în Europa se află 4.700 de militari ai acestei divizii. „România reprezintă pentru noi un aliat puternic al NATO, un partener puternic al Statelor Unite deja de câteva decenii de-acum. Ne-au susținut mult timp în locuri ca Irak sau Afganistan. Cât despre locul în care ne aflăm acum, ne apropie cel mai mult de luptele care se duc în Ucraina”, a subliniat Joseph McGee, comandantul Diviziei 101 la 1 august, la ceremonia de prezentare a drapelului de luptă în România. „Suntem la doar 198 de mile [318 km] de luptele din Herson, Ucraina. Acest lucru înseamnă că prezența noastră în România ne face forța americană cea mai apropiată de conflict. Fiind aici, atât de aproape de acele lupte, este exact destinul Diviziei 101 Aeropurtate”, a mai spus generalul american.

Taiwanul, foarte probabil să fie atacat de China chiar în 2023, SUA trebuie să fie pregătite, spune șeful operațiunilor navale americane
Internațional

Taiwanul, foarte probabil să fie atacat de China chiar în 2023, SUA trebuie să fie pregătite, spune șeful operațiunilor navale americane

Taiwanul, probabil atacat curând de China. Armata americană trebuie să fie pregătită să răspundă unei potenţiale invazii a Taiwanului de către Beijing încă din acest an, a avertizat miercuri un amiral, semn al unei îngrijorări tot mai mari în legătură cu intenţiile Chinei faţă de insulă, relatează AFP. Taiwanul, probabil atacat curând de China Amiralul Michael Gilday, şeful operaţiunilor navale americane, a fost întrebat de Atlantic Council despre posibilitatea ca Beijingul să invadeze Taiwanul până în 2027. "Nu este vorba doar de ce spune preşedintele Xi, ci de felul în care se comportă chinezii şi de ceea ce fac ei", a declarat Gilday pentru acest think tank, subliniind că, în ultimii douăzeci de ani, Beijingul şi-a pus în practică promisiunile mai repede decât era anunţat. "Prin urmare, când vorbim de 2027, în opinia mea asta (înseamnă) 2022 sau poate 2023", a adăugat el. "Nu pot exclude această posibilitate. Nu vreau să fiu alarmist când spun asta. Doar că nu putem să o excludem", a mai afirmat amiralul. Duminică, la deschiderea Congresului Partidului Comunist care ar urma să îi confere un al treilea mandat, istoric, preşedintele Xi Jinping a reafirmat că intenţionează "să reunească" Taiwanul cu China, prin forţă dacă va fi nevoie. Comentariile amiralului Gilday survin la o zi după un avertisment al secretarului american de stat Antony Blinken. Acesta din urmă a afirmat că Beijingul vrea să ocupe Taiwanul "într-un ritm mult mai rapid" decât lua în considerare anterior, adăugând că sub preşedinţia lui Xi a apărut o "Chină foarte diferită". Partidul Comunist Chinez nu a controlat niciodată Taiwanul, dar China consideră că această insulă autonomă este parte integrantă a teritoriului său. Washingtonul are în mod istoric o politică de "ambiguitate strategică" faţă de o eventuală intervenţie militară americană dacă Taiwanul este atacat de China. Această politică vizează atât descurajarea Chinei de a invada Taiwanul, cât şi împiedicarea liderilor din insulă să provoace Beijingul declarându-şi oficial independenţa, scrie AFP. În acest cadru, SUA vinde arme Taipeiului, cu scopul ca insula să se poată apăra. "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi cu cele mai mari eforturi la o reunificare paşnică (cu Taiwanul), însă nu vom renunţa niciodată să recurgem la forţă şi ne rezervăm posibilitatea de a lua toate măsurile necesare", a declarat duminică Xi Jinping la Congresul PCC. "Reunificarea patriei trebuie să se facă şi se va face", a adăugat el, condamnând "orice separatism şi orice ingerinţă" străină în această afacere.

Revoluția energetică atomică ia o pauză: reactoarele nucleare americane de mici dimensiuni, dar puternice, funcționează cu combustibil rusesc
Eveniment

Revoluția energetică atomică ia o pauză: reactoarele nucleare americane de mici dimensiuni, dar puternice, funcționează cu combustibil rusesc

Reactoarele nucleare americane consumă combustibil rusesc. Companiile americane care dezvoltă o nouă generaţie de reactoare nucleare de mici dimensiuni au o mare problemă: doar o singură companie vinde combustibilul de care au nevoie şi este vorba de o firmă rusească. Reactoarele nucleare americane consumă combustibil rusesc Acesta este motivul pentru care Guvernul american caută de urgenţă să utilizeze o parte din stocul său de uraniu îmbogăţit pentru a putea alimenta noile reactoare nucleare avansate şi să demareze o industrie care este considerată crucială pentru ţările care vor să îşi atingă obiectivele privind neutralitatea climatică. "Producţia de combustibil HALEU este o misiune critică şi sunt evaluate toate eforturile pentru a majora producţia", a spus un purtător de cuvânt de la Departamentul american al Energiei (DOE). Criza energetică declanşată de războiul din Ucraina a relansat interesul pentru energia nucleară. Susţinătorii noilor reactoare, care sunt mai mici dar mai puternice, susţin că acestea sunt mai eficiente, pot fi construite mai rapid şi ar putea accelera tranziţia de la combustibilii fosili. Cercul vicios Însă, fără o sursă de încredere de combustibil de tip HALEU (high assay low enriched uranium) de care aceste reactoare au nevoie, companiile care dezvoltă noile reactoare se tem că nu vor primi comenzi pentru centralele lor. Şi fără comenzi, potenţialii producători ai acestui combustibil este puţin probabil să pună la punct lanţurile de aprovizionare comercială şi să înlocuiască uraniul rusesc. "Înţelegem că este nevoie de acţiuni urgente pentru a stimula punerea la punct a unei oferte sustenabile şi determinată de piaţă de HALEU", a spus purtătorul de cuvânt de la Departamentul american al Energiei. Potrivit acestuia, Guvernul american este în faza finală a procesului de evaluare a cantităţii din stocul său de 585,6 tone de uraniu îmbogăţit pe care să o aloce pentru reactoarele nucleare. Faptul că Rusia are un monopol asupra HALEU este de mult timp o sursă de îngrijorare pentru Washington dar războiul din Ucraina a schimbat miza jocului deoarece nici Guvernul american şi nici companiile care dezvoltă noua generaţie de reactoare nucleare avansate nu vor să depindă de Moscova. Îmbogăţit până la 20% HALEU este un combustibil nuclear îmbogăţit până la 20%, în loc de uraniu îmbogăţit până la 5% care alimentează majoritatea centralelor nucleare din lume. Însă doar firma TENEX, parte a grupului rusesc de stat Rosatom, vinde în prezent combustibil HALEU în regim comercial. Chiar dacă nicio ţară occidentală nu a sancţionat grupul Rosatom din cauza războiului din Ucraina, motivul principal fiind importanţa companiei ruseşti în industria nucleară mondială, dezvoltatorii americani de centrale nucleare, precum X-energy şi TerraPower, nu vor să fie dependenţi de un lanţ de aprovizionare rusesc. Citește și: Putin pierde teren accelerat în Ucraina și apelează la metode disperate: legea marțială, creșterea rolului mercenarilor Wagner. Biden: I-a mai rămas brutalizarea civililor ucraineni "Nu am avut o problemă cu combustibilul până în urmă cu câteva luni. După invazia din Ucraina nu mai suntem confortabili să facem afaceri cu Rusia", spune Jeff Navin, director de afaceri externe la TerraPower, companie la care preşedinte este miliardarul Bill Gates. Nouă din zece reactoare, cu HALEU În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 10% din producţia mondială de electricitate şi multe ţări analizează noi proiecte de centrale nucleare pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi de asemenea pentru a-şi îndeplini obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă, în condiţiile în care marile proiecte de centrale nucleare sunt dificile, din motive care includ şi costurile mari în avans, întârzierile în finalizarea proiectelor, depăşirile de costuri şi concurenţa venită din partea unor surse de energie mai ieftine, precum energia eoliană, mai mulţi dezvoltatori au propus aşa-numitele reactoare modulare mici (SMR). Potrivit Reuters, nouă din zece cele mai avansate reactoare SMR finanţate de Washington sunt concepute pentru a utiliza combustibil de tip HALEU. Un cincinal de așteptare Mai multe companii din SUA şi Europa intenţionează să producă combustibil HALEU la scară comercială dar chiar şi în cele mai optimiste scenarii spun că va dura cel puţin cinci ani de la momentul în care vor decide să demareze. "Nimeni nu vrea să comande zece reactoare fără o sursă de combustibil şi nimeni nu vrea să investească într-o sursă de combustibil fără comenzi pentru zece reactoare", spune Daniel Poneman, director general la furnizorul american de combustibil nuclear Centrus Energy Corp. În România, la finele lunii septembrie, Nuclearelectrica SA şi Nova Power & Gas SRL au înfiinţat RoPower Nuclear SA, compania de proiect pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici, pe locul fostei centrale electrice pe cărbune din Doiceşti, judeţul Dâmboviţa. Centrala electrică va folosi tehnologia NuScale Power Module a NuScale, singura companie SMR care a obţinut aprobarea de proiectare de la Comisia de Reglementare Nucleară din SUA.

Diversiuni rusești în Republica Moldova: la Comrat, petiție pentru refacerea URSS. Maia Sandu, prezentată drept Unchiul Sam, pe afișe scrie: „Moldova, colonia SUA!”
Politică

Diversiuni rusești în Republica Moldova: la Comrat, petiție pentru refacerea URSS. Maia Sandu, prezentată drept Unchiul Sam, pe afișe scrie: „Moldova, colonia SUA!”

Diversiuni rusești în Republica Moldova: la Comrat, capitala regiunii autonome Găgăuzia, Mişcarea de eliberare naţională (MEN), o organizaţie de extremă-dreaptă din Rusia, a lansat o campanie de strângere de semnături pentru a recunoaşte drept ilegală destrămarea URSS. Pe posterul campaniei apare Maia Sandu, portretizată drept „Unchiul Sam” și se afirmă că Moldova este colonie SUA. Mişcarea de eliberare naţională are filiale în toate ţările fostei Uniuni Sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Diversiuni rusești în Republica Moldova Cinci membri ai organizaţiei au montat un cort în piaţa centrală din Comrat, au împărţit pliante şi au îndemnat trecătorii să semneze o petiţie pentru a recunoaşte Rusia drept stat succesor al URSS. Reprezentanţii MEN au îndemnat oamenii din Găgăuzia să semneze că sunt de acord că Uniunea Sovietică a fost "distrusă ilegal" şi să-şi dea acordul pentru restabilirea graniţelor URSS. Totodată, aceştia au abordat trecătorii şi le-au spus că „Republica Moldova este o colonie a SUA” şi că vor supune petiţia atenţiei justiţiei din Federaţia Rusă - „succesoarea URSS” - pentru a "da un ultimatum SUA să elibereze teritoriul URSS cât mai curând de prezenţa ilegală a Statelor Unite şi NATO", potrivit nokta.md. Codul penal al Republicii Moldova prevede că astfel de acţiuni intră sub incidenţa articolului privind trădarea de patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unei ţări străine, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea de activităţi duşmănoase împotriva Republicii Moldova, notează Agora.md. Citește și: Șefii serviciilor secrete din țările baltice, despre mentalitatea Rusiei: „cruzime”, „viața nu are nici o valoare”, „Ivan cel Groaznic”. „Majoritatea este responsabilă”, spune unul dintre ei La solicitarea Agora, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului de Poliţie din Găgăuzia, Tucan Snejana, a declarat că nu deţine informaţii cu privire la acest subiect şi i-a îndemnat pe jurnaliştii moldoveni să revină cu un apel telefonic. Reprezentanţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova nu au răspuns la telefon, conform Agora.md.

Partenerii statali sau comerciali ai programului de drone iranian, sancționați de SUA după atacurile cu drone kamikaze asupra Kievului
Internațional

Partenerii statali sau comerciali ai programului de drone iranian, sancționați de SUA după atacurile cu drone kamikaze asupra Kievului

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene. Washingtonul a atenţionat luni că va sancţiona companiile sau statele care colaborează cu programul de drone al Iranului, după recentele lovituri ruse în Ucraina, realizate cu ajutorul unor drone presupus de fabricaţie iraniană. SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene "Orice persoană ce exersează activităţi cu Iranul având legătură cu dezvoltarea de drone sau de rachete balistice, sau implicată în circulaţia de arme din Iran spre Rusia ar trebui să dea dovadă de vigilenţă", a declarat Vedant Patel (foto), purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. "SUA nu vor ezita să recurgă la sancţiuni sau să ia măsuri împotriva principalilor responsabili", a atenţionat el. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Întărirea alianţei dintre Rusia şi Iran ar trebui să fie considerată de întreaga lume (...) un mare pericol", a mai spus Vedant Patel. Drone disfuncționale Făcând referire la date ale serviciilor de informaţii americane, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a susţinut că unele drone iraniene vândute Rusiei au prezentat disfuncţionalităţi. Faptul că Moscova se aprovizionează din Iran demonstrează, potrivit lui Vedant Patel, "enorma presiune" asupra Rusiei după pierderile sale în Ucraina, Moscova fiind deja "nevoită să recurgă la ţări puţin fiabile precum Iran pentru a se aproviziona în material şi echipamente". Lovituri ruse, în care au fost utilizate şi drone kamikaze, s-au soldat luni dimineaţa cu cel puţin opt morţi, dintre care patru la Kiev, şi a ţintit instalaţii energetice în mai multe regiuni, la o săptămână după un val de lovituri masive ruse asupra Ucrainei.

"Armata rusă va fi anihilată" de SUA, NATO și UE în cazul în care Moscova atacă nuclear Ucraina, spune Borrell
Internațional

"Armata rusă va fi anihilată" de SUA, NATO și UE în cazul în care Moscova atacă nuclear Ucraina, spune Borrell

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE). Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a avertizat joi că un potenţial atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage după sine un "răspuns militar" al Occidentului atât de "puternic" încât "ar anihila" armata rusă, motiv pentru care i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin "să nu blufeze", transmite EFE. "Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) "Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată", a declarat Borrell la un eveniment organizat de Colegiul Europei din Bruges (Belgia). Borrell, care a prezentat joi proiectul-pilot al Academiei Diplomatice Europene prin care blocul comunitar vrea să-şi formeze propriii diplomaţi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că încă mai sunt cinci ţări (inclusiv Rusia - n.r.) care au respins miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluţia de condamnare a anexării de teritorii ucrainene de către Rusia, iar alte 35, între care China, Africa de Sud şi India, s-au abţinut de la vot. "Circa 20% din comunitatea globală a decis nici să sprijine, nici să respingă anexările ruse. După mine, sunt prea multe. Suntem mulţumiţi pentru că paharul este destul de plin, dar este în continuare şi un pic gol. Trebuie să continuăm să acţionăm pentru ca lumea să respingă încă şi mai clar acest război", a declarat Borrell, care a admis că adesea diplomaţia nu înseamnă doar valori, ci şi interese şi dependenţă de Moscova. "O nouă ordine de securitate" Proiectul Academiei Diplomatice Europene are ca scop formarea de viitori diplomaţi ai UE în domenii precum politica externă şi securitatea blocului comunitar. Aceştia ar urma să capete competenţele şi abilităţile necesare pentru "a impulsiona şi apăra eficient principiile şi interesele" clubului comunitar pe scena internaţională. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe În faţa studenţilor Colegiului Europei, Borrell s-a declarat adeptul reformării Ministerelor de Externe pentru că graniţa dintre "ceea ce este intern" şi "ceea ce este extern" este tot mai neclară. Şeful diplomaţiei europene a explicat că viitorii diplomaţi ai Uniunii Europene se vor vedea nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea "într-o nouă ordine de securitate" şi este de văzut cum se va integra Rusia în această ordine, odată încheiat războiul. Ce va face Rusia post-Putin? "Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi. Sper ca până să ajungeţi în diplomaţie războiul să se fi încheiat, dar (...) după acest război va exista o perioadă de instabilitate. Rusia post-Putin în această ordine mondială este un subiect asupra căruia persoanele care lucrează în diplomaţie vor trebui să depună multe eforturi", a apreciat el. Pentru faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene au fost selecţionaţi 42 de tineri diplomaţi care vor participa la un program de nouă luni la campusul Colegiului Europa din Natolin (Polonia) şi cel din Bruges (Belgia), pe parcursul căruia vor vizita "cu regularitate" diverse instituţii europene, dar şi alte "organizaţii relevante" pentru acţiunea diplomatică a UE, cum este NATO. Participanţii la proiectul-pilot provin atât din rândul ţărilor membre, cât şi din rândul ţărilor partenere, precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia sau statele din Balcanii de Vest.

Rusia și China îl instigă cu succes pe Kim Jong Un să lanseze rachete către aliații americani Japonia și Coreea de Sud
Internațional

Rusia și China îl instigă cu succes pe Kim Jong Un să lanseze rachete către aliații americani Japonia și Coreea de Sud

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea. China a acuzat miercuri Statele Unite pentru lansarea rachetelor balistice nord-coreene, spunând că Washingtonul "otrăveşte" mediul de securitate din regiune, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, divizat pe această chestiune, informează AFP. China vrea "sinceritate" de la Washington "Luând notă" de lansarea de către Phenian a unei rachete balistice care a trecut peste Japonia, adjunctul ambasadorul chinez, Geng Shuang a subliniat "numeroasele exerciţii militare comune desfăşurate de Statele Unite şi alte ţări din regiune". "Recentele lansări ale Coreei de Nord sunt strâns legate de seria de exerciţii militare din regiune", a spus el. "În problema nucleară, Statele Unite aplică un standard dublu şi sunt angajate în manevre politice care otrăvesc mediul de securitate din regiune. În acest context, tensiunile crescute în peninsulă nu ar trebui să surprindă", a adăugat reprezentantul Chinei, făcând apel la "sinceritate" din partea Washingtonului, care ar trebui să "răspundă preocupărilor rezonabile" ale regimului nord-coreean. El a amintit că Rusia şi China au propus o rezoluţie la sfârşitul anului 2019 pentru a diminua sancţiunile impuse Coreei de Nord. Un text aflat încă pe masă, care ar putea crea o atmosferă favorabilă reluării dialogului, potrivit acestuia. SUA vor întărirea sancțiunilor China şi Rusia vor să răsplătească Coreea de Nord pentru acţiunile sale rele şi acest lucru nu poate fi luat în serios de către Consiliu, a răspuns ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, apărându-se de orice responsabilitate pentru testele nord-coreene şi făcând apel la o întărire a sancţiunilor mai degrabă decât la diminuarea lor. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În luna mai, China şi Rusia au respins o rezoluţie a Consiliului de Securitate care dorea să impună noi sancţiuni Coreei de Nord. Dacă în 2017 Consiliul a adoptat în unanimitate trei serii de sancţiuni grele, membrii săi îşi exprimă de luni de zile opiniile contrare în acest dosar sensibil, formând două tabere: Rusia şi China de o parte, iar restul Consiliului, de cealaltă parte. Nu este aşteptată adoptarea vreunui text după întâlnirea de urgenţă a Consiliului de Securitate după ce o propunere de declaraţie comună a fost blocată în perioada premergătoare întâlnirii, informează dpa care citează surse diplomatice de la New York. Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea Coreea de Nord a lansat joi două rachete balistice spre Marea Japoniei, la două zile după lansarea unui proiectil similar deasupra Japoniei şi a calificat aceste teste drept măsuri corecte de retorsiune împotriva Washingtonului şi a Seulului şi a exerciţiilor lor militare în regiune, transmite AFP. Potrivit armatei sud-coreene citate de agenţia de presă Yonhap, două rachete cu rază scurtă de acţiune au fost lansate joi dimineaţă spre Marea Japoniei. Garda de coastă japoneză a confirmat că a detectat aceste proiectile. Aceste lansări prezintă "măsuri de retorsiune juste ale armatei populare coreene împotriva manevrelor militare comune dintre Coreea de Sud şi Statele Unite, care provoacă o escaladare a tensiunilor militare în Peninsula Coreeană", potrivit unui comunicat nord-coreean. Această a şasea lansare în mai puţin de două săptămâni este "absolut inacceptabilă", a reacţionat imediat premierul japonez Fumio Kishida. Consiliul de Securitate al ONU, întrunit Şi Statele Unite au condamnat joi lansarea rachetelor balistice de către Coreea de Nord din zorii zilei, considerând că ele reprezintă o încălcare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi o ameninţare la adresa vecinilor regionali şi a comunităţii internaţionale. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a adăugat însă că SUA sunt angajate într-o abordare diplomatică şi a cerut Coreei de Nord să se angajeze în dialog, conform Reuters. Lansarea are loc în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la New York pentru a discuta despre lansarea de marţi. Potrivit autorităţilor sud-coreene şi japoneze, racheta nord-coreeană a parcurs aproximativ 4.600 km, probabil cea mai lungă distanţă într-un test realizat de regimul de la Phenian. Răspunsurile militare ale SUA și Coreea de Sud Coreea de Sud şi Statele Unite au răspuns miercuri lansând cinci rachete balistice către ţinte fictive din Marea Japoniei. Cu o zi înainte, forţele aeriene ale celor două ţări au efectuat exerciţii de tir de precizie în Marea Galbenă. Totodată, Seulul a anunţat revenirea în regiune a portavionului american cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan, care a efectuat exerciţii împreună cu marina sud-coreeană în luna septembrie. Coreea de Nord, care a adoptat în septembrie o nouă doctrină conform căreia statutul de putere nucleară este calificat ca fiind "ireversibil", şi-a intensificat în 2022 testele şi a lansat o rachetă balistică intercontinentală pentru prima dată din 2017.

Polonia discută cu SUA despre „partajarea” armelor nucleare. Proiectul permite piloților statelor aliate să controleze armele nucleare, dacă ordinul vine din SUA
Eveniment

Polonia discută cu SUA despre „partajarea” armelor nucleare. Proiectul permite piloților statelor aliate să controleze armele nucleare, dacă ordinul vine din SUA

Polonia discută cu SUA despre „partajarea” armelor nucleare, scrie Bloomberg, citându-l pe președintele Poloniei, Andrei Duda. Discuția are loc pe fondul amenințărilor crescute dinspre Rusia, care transmite că ar putea folosi arme nucleare împotriva Ucrainei sau a celor care o susțin. Polonia discută cu SUA despre „partajarea” armelor nucleare „Problema în primul rând este că nu avem arme nucleare”, a spus Duda în interviul publicat miercuri de Gazeta Polska. „Există întotdeauna o oportunitate potențială de a participa la partajarea nucleară. Am discutat cu liderii americani dacă SUA iau în considerare o astfel de posibilitate. Subiectul este deschis”, a mai spus șeful statului polonez, citat de Bloomberg. El a spus că „nu există niciun indiciu că în viitorul apropiat” Polonia va obține arme nucleare, potrivit articolului din Gazeta Polska. Partajarea nucleară face parte din politica NATO de descurajare nucleară, care permite țărilor membre fără astfel de arme să participe la planificarea utilizării lor de către NATO, mai explică Bloomberg. „Conform acordurilor de partajare a armelor nucleare, controlul armelor nucleare americane ar putea fi cedat piloților aliați dacă ordinul este dat din partea Statelor Unite. Statele participante la partajarea nucleară susțin că politicile nu încalcă tratatul de neproliferare nucleară (TNN), deoarece tratatul nu se aplică în timp de război. Cu siguranță au existat critici lansate împotriva acordurilor de partajare a armelor nucleare, dar situația nu beneficiază de prea multă atenție din cauza naturii sale ambigue. Într-un fel, partajarea armelor nucleare este o încălcare directă a TNN”, explică universitatea Columbia. Articolul acestei universități, redactat în 2012, aprecia că SUA au în Europa între 200 și 480 de arme nucleare. SUA, pregătită să răspundă amenințărilor lui Putin Autoritățile americane încearcă să configureze un răspuns în cazul în care Vladimir Putin decide să folosească arme nucleare tactice. "Omul care ia astfel de decizii, vreau să spun, este un singur om. Nu există mecanisme de control pentru domnul Putin. Așa cum a luat decizia iresponsabilă de a invada Ucraina, ar putea să ia din nou o astfel de decizie. Dar în acest moment nu văd nimic care să mă facă să cred că el a luat o astfel de decizie", a spus, recent, Lloyd Austin, secretarul de stat american al Apărării. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA SUA și aliații săi vor distruge trupele și echipamentele Rusiei din Ucraina și vor scufunda flota din Marea Neagră dacă președintele rus Vladimir Putin va folosi arme nucleare în această țară, a avertizat duminică fostul director al CIA și general de armată cu patru stele în retragere David Petraeus.

Putin îl amenință pe Biden prin intermediul ambasadorului rus de la Washington: Pericol crescut de confruntare cu țări occidentale
Internațional

Putin îl amenință pe Biden prin intermediul ambasadorului rus de la Washington: Pericol crescut de confruntare cu țări occidentale

Putin amenință SUA cu confruntarea militară. Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident, a afirmat ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov (foto din 2016, când era viceministru al Apărării), transmite Reuters. Putin amenință SUA cu confruntarea militară "Vedem în aceasta o ameninţare directă pentru interesele strategice ale ţării noastre", a scris Antonov într-o postare pe Telegram miercuri. "Furnizarea de produse militare de către SUA şi aliaţii lor nu doar conduce la continuarea vărsării de sânge şi noi victime, dar creşte de asemenea pericolul unei confruntări militare directe între Rusia şi ţări occidentale", a adăugat ambasadorul rus. Preşedintele american Joe Biden a promis marţi un nou pachet de asistenţă de securitate în valoare de 625 milioane de dolari, care va include lansatoare multiple de rachete HIMARS, sisteme folosite cu succes de Ucraina în contraofensivă. Sprijinul american, "oricât va fi necesar" Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Biden a subliniat că Washingtonul nu va recunoaşte niciodată anexarea de teritorii ucrainene de către Rusia, a transmis Casa Albă într-un comunicat. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Biden "s-a angajat să continue să sprijine Ucraina oricât va fi necesar, în timp ce aceasta se apără de agresiunea rusă", a adăugat Casa Albă. Un comunicat al Departamentului de Stat precizează că pachetul de asistenţă va include patru lansatoare HIMARS şi rachete asociate, 32 de tunuri Howitzer cu 75.000 de muniţii, 200 de vehicule MRAP (vehicule rezistente la mine şi protejate la ambuscade) şi mine antipersonal Claymore.

O rachetă nord-coreeană neidentificată a zburat peste Japonia, populația a fost îndemnată să intre în buncăre. SUA, Japonia și Coreea de Sud, în alertă
Internațional

O rachetă nord-coreeană neidentificată a zburat peste Japonia, populația a fost îndemnată să intre în buncăre. SUA, Japonia și Coreea de Sud, în alertă

Coreea de Nord, rachetă peste Japonia. Statele Unite s-au consultat cu Japonia şi Coreea de Sud în vederea unui răspuns "solid" la lansarea unei rachete balistice nord-coreene care a survolat marţi Japonia, a anunţat Casa Albă, citată de France Presse. Coreea de Nord, rachetă peste Japonia Consilierul american pentru securitate naţională, Jack Sullivan, a discutat separat cu omologii săi sud-coreean şi japonez pentru a elabora un răspuns "internaţional adecvat şi solid". El a reafirmat "angajamentul ferm" al Statelor Unite pentru apărarea Japoniei şi Coreei de Sud, a precizat purtătorul său de cuvânt Adrienne Watson într-un comunicat. Citește și: Cum încearcă Putin să își mascheze eșecul militar din estul și sudul Ucrainei: Kremlinul va fixa granițele regiunilor anexate după noi „consultări” cu populația locală Această lansare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune care a survolat Japonia este o premieră după 2017 şi constituie o escaladare în campania intensivă de teste de armament desfăşurată de Phenian. Armata sud-coreeană a declarat că a detectat acest tir de rachetă balistică ce a zburat pe o distanţă de aproximativ 4.500 km la o altitudine de 970 km (mai sus decât Stația Spațială Internațională), survolând arhipelagul japonez în direcţia est. Într-un alt comunicat, comandamentul american pentru regiunea Asia-Pacific a condamnat lansarea, spunând că "angajamentele Washingtonului pentru apărarea Japoniei şi a Coreei rămân neclintite". Vremurile bune ale lui Trump "Statele Unite condamnă aceste acţiuni şi cheamă RPDC să se abţină de la orice alte acte ilegale şi destabilizatoare", a declarat comandamentul într-un comunicat, folosind abrevierea oficială pentru Coreea de Nord. Ultima lansare de rachetă a Phenianului deasupra Japoniei datează din 2017, la apogeul unei perioade de "foc şi furie" în care liderul nord-coreean Kim Jong Un şi preşedintele american de atunci Donald Trump s-au insultat reciproc. Tokyo a activat marţi în mod neobişnuit sistemul de avertizare împotriva rachetelor în ţară şi a cerut evacuarea populaţiei afectate.

Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul
Internațional

Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră