luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

709 articole
Internațional

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda. În urma eforturilor Suediei și Finlandei de a adera la NATO, nu va fi nevoie de adăugarea de forțe terestre americane în niciuna dintre aceste țări, a declarat joi senatorilor generalul american nominalizat pentru a prelua Comandamentul European. Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda Generalul de armată Christopher Cavoli a precizat că exercițiile militare și rotațiile ocazionale ale trupelor americane vor crește probabil, iar accentul militar sporit va continua probabil să fie pus pe Europa de Est, potrivit unui raport al Associated Press. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Centrul de greutate al forțelor NATO s-a deplasat spre est", a declarat Cavoli în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului, în timpul audierii sale de nominalizare. "În funcție de rezultatul conflictului, s-ar putea să fim nevoiți să continuăm acest lucru pentru o perioadă de timp", potrivit The Guardian. Cavoli a fost întrebat despre prezența trupelor americane în Europa, care a crescut de la mai puțin de 80.000 la aproximativ 102.000 de trupe de la pregătirea invaziei Rusiei. El a declarat că această creștere nu are nicio legătură cu demersul mai recent al Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO.

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda (sursa: Pixabay)
Dictatorii se ajută între ei (sursa: tfiglobalnews.com
Internațional

Dictatorii se ajută între ei

Dictatorii se ajută între ei. China şi Rusia au respins joi, în mod nesurprinzător, o rezoluţie a Statelor Unite în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care urmărea să impună noi restricţii Coreei de Nord pentru a sancţiona testele sale cu rachete balistice, informează AFP. Ceilalţi 13 membri ai Consiliului au votat în favoarea textului care prevedea o reducere a importurilor de petrol brut şi rafinat de către regimul de la Phenian. Dictatorii se ajută între ei În culise, câţiva aliaţi ai Washingtonului au deplâns insistenţa SUA de a organiza un vot ştiind că Rusia şi China îşi vor exercita dreptul de veto. În opinia SUA,"ar fi fost mai rău să nu facem nimic" şi "să lăsăm testele" nord-coreene să continue "fără nicio reacţie", "mai rău decât scenariul a două ţări care blochează rezoluţia", a explicat un ambasador sub protecţia anonimatului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Lansările de rachete balistice, inclusiv cele intercontinentale, reprezintă "o ameninţare la adresa păcii şi a securităţii pentru întreaga comunitate internaţională", a declarat înaintea votului ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit Agerpres. Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat după vot că demersul SUA "îndepărtează Consiliul de la dialog şi conciliere". Anterior votului, acesta a subliniat că ţara sa "nu crede că noile sancţiuni ar ajuta să răspundă situaţiei actuale". O rezoluţie coercitivă a ONU "ar înrăutăţi situaţia", a adăugat acesta, afirmând dezacordul "total" al Beijingului faţă de "orice încercare de a face din (...) Asia un câmp de luptă sau de a crea confruntări sau tensiuni". China cere "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" Zhang Jun a făcut apel la "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" şi a cerut SUA "să reia dialogul cu Coreea de Nord". Proiectul de rezoluţie al SUA a cerut, de asemenea, interzicerea exporturilor nord-coreene de combustibili minerali, ceasuri şi pendule, precum şi orice vânzare sau transfer de tutun către Phenian.Textul urmărea, de asemenea, să intensifice lupta împotriva activităţilor cibernetice ale Phenianului. Deşi Coreea de Nord a dezvoltat armament balistic şi are mai multe bombe atomice, nu a reuşit încă, potrivit diplomaţilor, să combine cele două tehnologii pentru a obţine o rachetă cu focoasă nucleară. În această săptămână, Coreea de Nord a lansat mai multe rachete, inclusiv probabil cea mai mare rachetă balistică intercontinentală, la scurt timp după turneul preşedintelui american Joe Biden în Asia. SUA şi Coreea de Sud au avertizat că Phenianul ar putea efectua în curând un al şaptelea test nuclear, care ar fi primul în ultimii cinci ani. În ultimele luni, regimul nord-coreean şi-a accelerat testele cu rachete, invocând ceea ce consideră a fi atitudinea "ostilă" a SUA.

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina (sursa: Twitter/
Mariusz Błaszczak
)
Internațional

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina

Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina. Administrația Biden se pregătește să diversifice tipul de armament pe care îl oferă Ucrainei, trimițând sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune, care sunt acum principala solicitare a oficialilor ucraineni, spun mai mulți oficiali americani. SUA vrea să trimită sistemele ca parte a unui pachet mai mare de asistență militară și de securitate pentru Ucraina, care ar putea fi anunțat chiar săptămâna viitoare. Sisteme avansate de rachete pentru Ucraina Înalți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au pledat în ultimele săptămâni pentru ca SUA și aliații săi să furnizeze sistemul de rachete cu lansare multiplă, sau MLRS. Sistemele de armament fabricate în SUA pot lansa rachete la sute de kilometri - mult mai departe decât oricare dintre sistemele pe care Ucraina le are deja - ceea ce, potrivit ucrainenilor, ar putea fi un schimbător de situație în războiul lor împotriva Rusiei. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Un alt sistem pe care Ucraina l-a cerut este sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, cunoscut sub numele de HIMARS, un sistem pe roți mai ușor, capabil să tragă multe dintre aceleași tipuri de muniție ca și MLRS, potrivit CNN. În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat Ucraina în estul țării, unde Ucraina este depășită la numărul de soldați și în armament, au declarat oficialii ucraineni. Cu toate acestea, administrația Biden a ezitat săptămâni întregi dacă să trimită sau nu sistemele, pe fondul îngrijorărilor exprimate în cadrul Consiliului Național de Securitate că Ucraina ar putea folosi sistemele pentru a efectua atacuri ofensive în interiorul Rusiei, au declarat oficiali.

Asasinul din Texas și-a ucis prima dată bunica (sursa: heavy.com)
Internațional

Asasinul din Texas și-a ucis prima dată bunica

Asasinul din Texas și-a ucis prima dată bunica. Cel puţin 19 copii și doi profesori au murit într-un atac care a avut loc, marți, la o şcoală din Texas, SUA. Atacatorul, un tânăr de 18 ani, a fost ucis de poliţişti. Autorul masacrului se numea Salvador Ramos. El trăia în Uvalde, un orășel cu 16.000 de locuitori, aflat la 120 de kilometri de granița cu Mexic, informează Fox 7 Austin. Asasinul din Texas și-a ucis prima dată bunica În ziua în care a împlinit 18 ani, tânărul a cumpărat două arme de asalt, a anunțat senatorul Roland Gutierrez. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat "Acesta a fost primul lucru pe care l-a făcut când a împlinit 18 ani", a spus politicianul. Înainte de a merge la școală înamrmat cu cele două arme de asalt, Salvador Ramos și-a ucis bunica, a dezvăluit Gutierrez. Politicianul a mai spus că tânărul a sugerat pe rețelele de socializare ce urma să se întâmple. "A sugerat că elevii ar trebui să fie atenți", a spus senatorul.

Atac armat în Texas (sursa: Pexels)
Internațional

Atac armat în Texas

Atac armat în Texas. Un tânăr înarmat cu un pistol și o pușcă a deschis focul într-o școală primară din Texas. 18 elevi și un profesor au fost uciși. Individul a fost împușcat mortal de polițiști. Atacul s-a produs la școala primară Robb, din orașul Uvalde. Atac armat în Texas Suspectul, un tânăr în vârstă de 18 ani, a fost ucis de polițiștii care au intervenit la fața locului, a declarat Greg Abbott, guvernatorul din Texas, citat de CNN. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat https://www.youtube.com/watch?v=8Ey90ENfZYA&t=8s&ab_channel=CBSNews Școala a fost evacuată. Mai mulți alți elevi au ajuns la spital, iar o femeie în vârstă de 66 de ani se află în stare critică la un spital din San Antonio. Reprezentanții unității medicale au anunțat, pe Twitter, că la ei a mai ajuns și un copil. Anchetatorii fac cercetări la fața locului. Numărul atacurilor de acest tip a crescut în ultima vreme în Statele Unite, țară care are reguli foarte relaxate în ce privește deținerea de arme și muniții.

Putin, lovitură dură primită din SUA (sursa: Getty)
Internațional

Putin, lovitură dură primită din SUA

Putin, lovitură dură primită din SUA. Senatul Statelor Unite a aprobat joi un ajutor în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters. Legea respectivă, care trecuse în 10 mai de Camera Reprezentanţilor din Congres, i-a fost trimisă preşedintelui Joe Biden pentru promulgare. Putin, lovitură dură primită din SUA Au votat în favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până acum 86 de senatori americani iar 11 s-au pronunţat împotrivă. După ce va fi promulgat de preşedinte, textul va ridica totalul asistenţei Statelor Unite pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari. Sunt incluse şase miliarde de dolari pentru asistenţă de securitate - instruire, echipament, armament şi sprijin, 8,7 miliarde pentru refacerea stocurilor de echipament american trimis Ucrainei, 3,9 miliarde pentru operaţiuni ale comandamentului forţelor SUA din Europa, 5 miliarde pentru securitatea alimentară internaţională şi aproape 9 miliarde de dolari pentru un fond de ajutor economic destinat Ucrainei. "Ajutor real. Ajutor semnificativ" De asemenea, preşedintele Biden este autorizat să aprobe discreţionar 11 miliarde de dolari pentru transferuri de produse şi servicii din stocurile SUA în situaţii de urgenţă, fără alte aprobări din partea Congresului. Citește și: O mână de ucraineni continuă să reziste la Azovstal. Cei luați prizonieri de ruși, băgați la pușcărie și amenințați cu pedeapsa capitală Liderul majorităţii democrate, senatorul Chuck Schumer, a declarat că "este un pachet mare şi va acoperi nevoile mari ale poporului ucrainean care luptă pentru supravieţuire": "Prin aprobarea acestui ajutor de urgenţă, Senatul poate spune acum poporului ucrainean: ajutorul este pe cale să sosească. Ajutor real. Ajutor semnificativ. Ajutor care poate asigura victoria ucrainenilor". Nu s-a votat rapid, dar s-a votat bine Legea privind asistenţa pentru Ucraina a întârziat în Senat după ce senatorul republican Rand Paul a refuzat să accepte o procedură rapidă de vot. Democraţii dispun de o majoritate strânsă în ambele camere ale Congresului, însă regulile Senatului prevăd că pentru a se trece rapid la votul final este necesară în cele mai multe cazuri unanimitatea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit Senatului SUA şi a declarat: "Ne îndreptăm spre victorie cu încredere şi strategic". Ucraina a fost invadată de forţele ruse cu aproape trei luni în urmă, iar susţinerea occidentală este vitală pentru continuarea rezistenţei.

Viitoarea șefă a parchetului anticorupție a fost procuror în SUA Foto: anticoruptie.md
Politică

Viitoarea șefă parchetului anticorupție procuror SUA

Viitoarea șefă a parchetului anticorupție din Republica Moldova, Veronica Dragalin, a făcut dreptul la Universitatea Virginia, a fost procuror în SUA și vorbește cinci limbi, pe lângă română, arată mai multe publicații din țara vecină. Ea a trecut a trecut, miercuri, etapa de preselecție în cadrul concursului organizat pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, scrie anticorupție.md. Viitoarea șefă a parchetului anticorupție a fost procuror în SUA „Veronica Dragalin a studiat la Dreptul la Universitatea din Virginia, considerată una din cele mai bune facultăți de Drept din Statele Unite ale Americii. Procurorul a instrumentat numeroase cazuri de corupție mare în Statele Unite”, arată Dosar de media. În 2008, ea a absolvit facultatea de biologie şi chimie la Universitaea din Durham, Carolina de Nord. În 2011, a absolvit dreptul, la Universitatea din Virginia. Pe lângă limba română, Dragalin vorbeşte încă cinci limbi: engleza, spaniola, rusa, germana şi italiana. Potrivit anticoruptie.md, ea a plecat împreună cu părinţii din Republica Moldova după clasa întâia. Clasa a doua o continuă în Italia, iar clasele a treia şi a patra le termină în Germania. Când avea 11 ani, Veronica Dragalin ajunge cu familia în Statele Unite ale Americii. „Ca procedură, urmează ca CSP să finalizeze selecția și după o vor propune pe Veronica Dragalin pentru numire”, mai explică anticorupție.md. Citește și: Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă (surse PSD). Ea a pierdut deja controlul asupra prefecturii Capitalei

SUA va dovedi crimele de război comise de Rusia (sursa: Pixabay)
Eveniment

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia

SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia. Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți lansarea unui nou program "pentru a capta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezi ale crimelor de război și ale altor atrocități comise de Rusia în Ucraina". Programul, numit Observatorul Conflictului, "cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise privind acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin", potrivit unei note de presă a Departamentului de Stat. SUA vor dovedi crimele de război comise de Rusia "Observatorul conflictului va analiza și va păstra informațiile disponibile în mod public și comercial, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de responsabilizare actuale și viitoare", se arată în notă. "Acest lucru include menținerea unor proceduri riguroase de lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare”, potrivit CNN. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Informațiile vor fi împărtășite public prin intermediul unei platforme online, a adăugat nota. Departamentul de Stat a precizat că programul este o colaborare cu "Esri, o companie de top în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai", iar "guvernul SUA a contribuit, de asemenea, cu imagini comerciale din satelit la aceste eforturi". Departamentul de Stat a declarat că se așteaptă ca organizațiile partenere internaționale să se alăture programului. Rapoartele vor fi disponibile pe site-ul ConflictObservatory.org.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră (sursa: airforcemag.com)
Eveniment

Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră

Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră. Forţele aeriene ale SUA au declarat luni că au efectuat cu succes un test cu rachetă hipersonică, care a atins de cinci ori viteza sunetului, relatează Reuters şi EFE. Testul a fost efectuat de fapt sâmbătă la baza Edwards, în statul California, a detaliat armata aerului americană într-un comunicat. Racheta care zboară cu 24.695 km pe oră Mai precis, un bombardier supersonic 'B-52 Stratofortress', fabricat de Boeing, a reuşit să lanseze cu succes o rachetă hipersonică 'AGM-183 ARRW' , concepută să atingă o viteză mai mare de 24.695 km pe oră. După separarea de avion, propulsorul ARRW s-a aprins şi a ars o durată stabilită dinainte, conferind rachetei o viteză de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, menţionează documentul. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Este prima data când SUA testează cu succes o rachetă hipersonică, a declarat într-un comunicat locotenent-colonelul Michael Jungquist, care conduce unul dintre programele de dezvoltare a unor astfel de arme, potrivit EFE, potrivit Agerpres. "Echipa noastră foarte calificată a făcut istorie cu aceasta primă armă hipersonică lansată din aer. Facem tot ce putem pentru a pregăti această armă revoluţionară pentru câmpul de luptă cât mai curând posibil", a spus Jungquist. La ora actuală, SUA sunt angajate într-o cursă cu Rusia şi China în ceea ce priveşte dezvoltarea armelor hipersonice, ale căror viteză şi manevrabilitate le fac dificil de urmărit şi de interceptat. Rusia a lansat rachete hipersonice împotriva unor ţinte în Ucraina în cursul invaziei sale declanşate la 24 februarie. Australia, SUA şi Marea Britanie - ţări care formează alianţa de securitate AUKUS - au anunţat în aprilie că vor coopera pentru dezvoltarea armelor hipersonice, lucru care a fost receptat cu îngrijorare de China. Washingtonul anunţase încă în octombrie 2021 că încearcă dezvoltarea tehnologiei hipersonice pentru a contracara progresul Chinei în acest domeniu, pe fondul unor informaţii că Beijingul a testat deja astfel de rachete. Potrivit publicaţiei Financial Times, China a testat o rachetă hipersonică cu capacitate nucleară în august anul trecut. Ulterior, Beijingul a negat că ar fi testat o astfel de rachetă cu capacitate nucleară, asigurând că au fost "teste de rutină" pentru a verifica tehnologiile de reutilizare aerospaţială.

Nouă deputați, cu Vicol în frunte, aniversează în SUA Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Nouă deputați cu Vicol aniversează SUA

Dezmăț pe banii publici: nouă deputați, cu Laura Vicol (PSD) în frunte, aniversează în SUA „parteneriatul strategic”. Deplasarea a fost aprobată la 3 mai de Biroul permanent al Camerei Deputaților. Din documentele depuse la Biroul Permanent reisese că deplasarea va dura 10 zile/ nouă nopți, dar nu există nicăieri un program al vizitei. „Programul va fi transmis ulterior, în urma finalizării procesului de confirmare a întrevederilor la nivelul Congresului, Departamentului de Stat, Departamentului Apărării precum și cu think-tank-uri americane relevante” se arată în adresa transmisă de Pavel Popescu (PNL), președintele Comisiei de Apărare, prin care justifica excursia pentru el și ceilalți parlamentari. Invitația pentru a marca astfel 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu SUA a venit de la ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru. Întâmplător, din delegație va face parte Alexandru Muraru (PNL), fratele ambasadorului. Nouă deputați, cu Vicol în frunte, aniversează în SUA Însă majoritatea membrilor delegației nu au nici o legătură cu parteneriatul strategic sau cu politica externă. Din delegație fac parte: Laura Vicol – PSD – Comisia JuridicăSilvia Țoiu – USR – Comisia de Tineret și SportMircea Fechet – PNL – Comisia de MediuRobert Sighiartău – PNL – Comisia de BugetGabriela Horga – PNL – Comisia de MuncăPavel Popescu - PNL - Comisia de ApărareAlexandru Muraru - PNL - Comisia SRIAlfred Simonis - PSD - Comisia de ApărareCsoma Botond - UDMR - Comisia de control a SRI Avocata Laura Vicol, deputat în Parlamentul României din partea PSD, conduce din decembrie 2021 comisia juridică a Camerei Deputaților. În trecut, ea a fost interceptată discutând cu persoane acuzate de infracțiuni de crimă organizată. Avocata interlopilor sărbătorește alianța cu Statele Unite Numele ei apare în rechizitoriul în care au fost trimiși în judecată mai mulți interlopi, în frunte cu Marian Bejan și Robert Badea, polițistul care proteja „gruparea Bodyguarzilor”. În aprilie 2020, pe când era avocată, Laura Vicol a fost audiată ca martor după ce a fost interceptată de DIICOT în timp ce vorbea cu Bejan, individ acuzat de proxenetism, șantaj, tentativă de omor și spălare de bani. Grupaj foto: Declic.ro Devizul estimativ al deplasării nu a fost publicat pe site-ul Camerei Deputaților. Însă deplasarea acoperă nouă nopți de cazare, bilete de avion, diurnă 100%, dar și diurnă majorată cu 20% pentru șefii de comisii și liderii de grup, cadouri și plata testelor Covid. Stenograma ședinței de birou în care s-a aprobat această excursie arată că a existat o abținere, dar n-a fost consemnat numele celui care a protestat astfel. De altfel, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a cerut, la final, programul acestei vacanțe pe bani publici: „Secretariatul General, vreau și eu Tokio, Statele Unite, detaliat, programul parlamentarilor”.

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră (sursa: Twitter/@GeneralStaffUA)
Eveniment

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră

Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră. Rusia a pierdut probabil aproximativ o treime din forțele terestre pe care le-a desfășurat în Ucraina, iar ofensiva sa în regiunea Donbas "a pierdut din elan și a întârziat semnificativ față de program", au declarat duminică serviciile de informații militare britanice. "În pofida unor progrese inițiale la scară mică, Rusia nu a reușit să obțină câștiguri teritoriale substanțiale în ultima lună, menținând în același timp niveluri constant ridicate de uzură", a declarat pe Twitter Ministerul britanic al Apărării. Rușii au pierdut o treime din forța de luptă terestră "Rusia a suferit acum probabil pierderi de o treime din forța de luptă terestră pe care a angajat-o în februarie". Acesta a precizat că este puțin probabil ca Rusia să își accelereze dramatic ritmul de avansare în următoarele 30 de zile. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist De la invazia Rusiei din 24 februarie, armata ucraineană i-a forțat pe comandanții ruși să renunțe la un avans asupra capitalei Kiev, înainte de a obține câștiguri rapide în nord-est și de a-i îndepărta de al doilea oraș ca mărime, Harkov, potrivit Reuters. O contraofensivă ucraineană a fost în curs de desfășurare în apropierea orașului Izium, deținut de ruși, deși armata ucraineană a raportat duminică că forțele rusești avansează în altă parte în regiunea Donbas, principalul teatru de război în ultima lună.

"Putin a mințit în legătură cu planurile Rusiei în Ucraina" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin aruncă Holodomorul stalinist pe Washington

Putin aruncă Holodomorul stalinist pe Washington. Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev a acuzat miercuri SUA că duce un "război indirect" împotriva Rusiei, după ce Camera Reprezentanţilor americană a aprobat un pachet de asistenţă pentru Ucraina în valoare de 40 de miliarde de dolari, relatează Reuters. Medvedev a atenţionat totodată că economia SUA va avea de suferit. Putin aruncă Holodomorul stalinist pe Washington Fostul şef de stat a postat pe Telegram că legea votată marţi de reprezentanţi constituie o tentativă de a "face Rusia să sufere o gravă înfrângere şi de a limita dezvoltarea sa economică şi influenţa sa politică în lume". Dar "nu o să meargă. Tiparniţa de bani prin care America îşi creşte constant datoria guvernamentală deja excesivă se va strica mai repede", a scris Medvedev. Medvedev, care este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse după ce a renunţat la postul de premier, în ianuarie 2020, a mai afirmat că de vină pentru preţurile "nebuneşti" ale combustibililor şi alimentelor din SUA sunt ceea ce el a numit drept "autorităţile rusofobe" ale Americii. Se răsucește Stalin în mormânt La rândul său, preşedintele Dumei de stat ruse, Viaceslav Volodin, a acuzat Washingtonul pe Telegram că foloseşte pachetul de ajutor pentru a "îndatora" Ucraina şi a-şi însuşi rezervele de grâne ale ţării, în locul plăţii. "Washingtonul vrea un nou Holodomor în Ucraina", a adăugat Volodin, referindu-se la foametea artificială din anii 1930, soldată cu moartea a milioane de ucraineni după ce regimul dictatorului sovietic Iosif Stalin a forţat ţăranii să intre în ferme colective şi a confiscat cerealele cu forţa. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Ucraina consideră această foamete creată artificial drept un genocid ordonat de Moscova pe care îl numeşte Holodomor sau Marea Foamete. Situaţii similare s-au înregistrat şi în alte regiuni din URSS. Pentagon: "Rusia împotriva poporului Ucrainei" Pentagonul a afirmat marţi că războiul din Ucraina nu are nicio legătură cu rivalitatea dintre SUA şi Rusia, ci cu faptul că Rusia a pornit un război împotriva poporului ucrainean, şi din acest motiv Washingtonul face eforturi pentru ca autorităţile de la Kiev să se poată apăra, transmite EFE. "Asta nu are nimic de-a face cu SUA şi Rusia, aşa cum i-ar plăcea să fie domnului Putin, sau cu Occidentul împotriva Rusiei, sau NATO împotriva Rusiei... Asta are de-a face cu Rusia împotriva poporului Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării din SUA, într-o conferinţă de presă. Din acest motiv, Kirby a explicat că ţara sa s-a axat pe ajutorarea Ucrainei pentru ca această ţară să aibă garanţii că se poate apăra şi "să aibă o poziţie de avantaj pe câmpul de luptă şi la masa negocierilor", dar şi pentru că SUA doresc să contribuie la oprirea acestui război. "Ucraina nu a ameninţat pe nimeni" Întrebat dacă defineşte acest conflict drept un război indirect care se desfăşoară într-o terţă ţară între două puteri - SUA şi Rusia -, unde Washingtonul sprijină una dintre părţi, în acest caz Ucraina, Kirby s-a pronunţat printr-un "nu" hotărât. "Este un război pe care Rusia l-a început pentru că aşa a dorit, un război împotriva poporului Ucrainei", a subliniat el, recunoscând că, într-adevăr, SUA şi alte ţări îi sprijină pe ucraineni, însă acest sprijin nu transformă conflictul într-un război direct. "Acesta este discursul pe care Putin îl încântă să-l promoveze, că SUA luptă împotriva Rusiei, că într-un fel încercăm să subminăm Rusia ca naţiune sau să-l înlăturăm pe el de la putere. Nimic din toate acestea nu este adevărat. (...) După cum ştiţi, este util să ne reamintim că Ucraina nu a ameninţat pe nimeni, şi aici includem şi Rusia", a insistat Kirby.

Lavrov dezminte că Putin este bolnav : Facebook/mid.ru)
Eveniment

Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE

Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat marţi în Algeria că Uniunea Europeană "nu are o politică externă", ca reacţie la propunerea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, de a confisca rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina, transmite EFE. "Borrell nu trebuie să uite că postul său este în diplomaţie şi că el nu este comandant militar. Cred că în viitor acest post de şef al diplomaţiei UE va fi eliminat, ştiut fiind faptul că reflectă poziţia SUA", a susţinut Lavrov. Știe Lavrov cum e mai bine cu politica externă în UE Ministrul rus a invocat situaţia din Afganistan, ţară ale cărei active din banca centrală sunt congelate, "însă (Occidentul) nu foloseşte aceşti bani pentru a reconstrui Afganistanul, care a fost distrus ca urmare a acţiunilor NATO". Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Într-un interviu publicat marţi, Borrell a arătat că ar fi logic ca UE să procedeze la fel cum au făcut Statele Unite cu activele băncii centrale a Afganistanului după ce talibanii au preluat puterea la Kabul, potrivit Agerpres. Washingtonul intenţionează să folosească o parte din fondurile afgane blocate pentru a ajuta poporul afgan şi să păstreze restul pentru a acoperi eventuale despăgubiri acordate în procese împotriva militanţilor islamişti acuzaţi de terorism. Lavrov a vizitat marţi Algeria, în cadrul unei deplasări care nu a fost anunţată oficial, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a stabilit relaţii diplomatice cu Algeria după ce acest stat şi-a declarat independenţa în 1962. Ultima vizită a lui Lavrov în Algeria a avut loc în 2019, iar cea mai recentă reuniune dintre şefii celor două diplomaţii s-a produs la începutul lunii aprilie la Moscova. Lavrov a sosit miercuri în Oman, într-o vizită oficială neanunţată, unde urmează să aibă întrevederi cu înalţi oficiali ai acestei ţări din Golful Persic, a informat agenţia de ştiri oficială ONA, citată de EFE.

Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE (sursa: Facebook/EC)
Eveniment

Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE

Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE. Comisia Europeană ia în considerare emiterea de datorii comune de către blocul comunitar, pentru a acoperi deficitul de lichiditate al Ucrainei, de 15 miliarde de euro, în următoarele trei luni, au declarat pentru Reuters surse UE care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE Propunerea CE va fi publicată pe 18 mai. Noul mecanism, dacă va fi convenit, se va baza pe schema SURE a UE pentru finanţarea ajutoarelor de şomaj în timpul pandemiei, susţin sursele. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Astfel, Ucraina ar urma să obţină împrumuturi ieftine de la UE, iar guvernele celor 27 de state membre vor trebui să furnizeze garanţii că vor fi achitate împrumuturile comune, potrivit Agerpres. "Este unul din modelele luate în considerare, dar încă nu a fost nimic decis", adaugă sursele. UE se aşteaptă ca SUA să se alăture efortului şi să furnizeze aproximativ cinci miliarde de euro, astfel încât UE să obţină zece miliarde de euro prin emiterea de datorii comune. Ideea va fi discutată la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai G7, care se va desfăşura la Bonn, în perioada 18-20 mai, susţin sursele.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră